Astăzi, 15 martie 2026, au fost depuse jerbe de flori cu tricolor românesc din partea ASTRA Carei la bustul Eroului Național Avram Iancu și la bustul ideologului Revoluției pașoptiste, Simion Bărnuțiu.

Cele mai reprezentative personalități al Revoluției Române Pașoptiste au fost  Avram Iancu și Simion Bărnuțiu.

Simion Bărnuțiu a studiat la Carei între anii 1820-1825, la Liceul Piarist.

An de an depunem la Carei coroane  de flori în memoria celor doi români care au luptat pentru drepturile poporului român dar mai ales împotriva alipirii Transilvaniei la Ungaria așa cum doreau revoluționarii maghiari.

La data de 15 martie 1848, Avram Iancu şi Aron Pumnul au dat de la Târgu Mureș strigătul răsculării împotriva anexării Transilvaniei la Ungaria , act votat în Dieta ungară întrunită la Pojon. Ei chemau poporul la o pri­mă adunare la Blaj, în Duminica Tomii, adunarea legendară din 3/15 Mai, pe Câmpia Libertăţii…. Programul Revoluţiei Române, formulat în 16 puncte era intitulat „PETIŢIUNEA NAŢIONALĂ”.

Punctul 1 solicita independenţa naţională a naţiunii române şi egalitatea în drepturi cu celelalte naţiuni din Transilvania. Se cereau apoi desfiinţarea iobăgiei fără nicio despăgubire din partea ţăranilor, libertăţi economice şi politice, învăţământ în limba română, etc.

Punctul 16 preciza că… „până când naţiunea română nu va fi naţiune constituită şi organizată cu vot deliberativ şi decisiv, reprezentată în camera legislativă…”.

În acelaşi timp, în „PETIŢIUNEA NAŢIONALĂ” nu era acceptată nicio dezbatere şi încercare de unire a Transilvaniei cu Ungaria.

În calitate de PREFECT GENERAL, adică de conducător militar al revoluţiei româneşti, a fost numit tânărul avocat AVRAM IANCU.

Guvernul Bolojan sfidează istoria românilor și postează pe pagina oficială un mesaj prin care felicită comunitatea maghiară de 15 martie, ziua  în care la Pojon s-a votat alipirea Transilvaniei la Ungaria.

Cu alte cuvinte, Guvernul României sărbătorește RUPEREA TRANSILVANIEI din trupul României, de la 15 martie 1848!

Asta  înseamnă să nu cunoști istorie și să scuipi pe sacrificiul de sânge al lui Avram Iancu și al moților săi! Din partea unui discriminator de români cum este Bolojan Ilie nici nu te poți astepta la altceva.

Buletin de Carei

Articolul La Carei au fost cinstiți eroii Avram Iancu și Simion Bărnuțiu care în 15 martie 1848 au declanșat revoluția pașoptistă după votul din Dieta Ungariei prin care se dorea alipirea Transilvaniei apare prima dată în Glasul.info.

La 21 iulie 1808 se năștea în satul Bocșa Română (n.r. jud. Sălaj) dintr-o familie săracă, Simion Bărnuțiu, un important om politic român,  istoric, filozof, profesor universitar, și unul dintre principalii organizatori ai Revoluției de la 1848  în  Transilvania.

Deși s-a născut într-o familie săracă, Simion Bărnuțiu urmează studiile gimnaziale la Careii Marei, iar mai apoi Facultatea Teologică din Blaj. Încă de foarte tânăr, de la numai 23 de ani, este numit profesor de istorie universală la școala din Blaj.

Majoritatea românilor sunt familiarizați mai degrabă cu calitatea de fruntaș al mișcării revoluționare din 1848-1849 din Transilvania atunci când vorbim de Simion Bărnuțiu. Însă puțini sunt cei care știu și de perioada sa ieșeană, în care acesta și-a lăsat o puternică amprentă timp de aproape un deceniu asupra gândirii politice, juridice, filozofice și pedagogice din urbea moldavă.

Preț de aproape un deceniu, Simion Bărnuțiu a activat la Iași ca profesor la Academia Mihăileană, între anii 1855 și 1860, și ca profesor al Universității din Iași, între anii 1860 și 1864.

Datorită unui răsunător proces al epocii, Simion Bărnuțiu se vede nevoit să-și abandoneze mai mult forțat activitatea ca profesor și aprofundarea studiilor istorice, urmând facultatea de drept de la Sibiu timp de trei ani.

Începând cu anul 1848, Simion Bărnuțiu se impune ca unul dintre principalii organizatori ai Revoluției de la 1848  în Transilvania, rămânând în istorie prin Discursul de la Blaj, discursul său din Catedrala din Blaj ajungând să fie cunoscut la scurt timp chiar și la nivel european.

Cum a ajuns Simion Bărnuțiu la IAȘI

La invitația lui A.T. Laurian, inspector școlar la Iași, Simion Bărnuțiu se stabilește în capitala Moldovei începând cu luna decembrie a anului 1854, activând în urbea moldavă timp de aproximativ un deceniu ca profesor, formând noile generații de intelectuali români.

Din calitatea sa de profesor la Academia Mihăileană și mai apoi al Universității din Iași, Simion Bărnuțiu își pune amprenta și asupra evenimentului de o înaltă însemnătate istorică al epocii sale: Unirea celor două principate sub Al. I. Cuza, salutând în cursurile sale înfăptuirea actului de unire a celor două provincii românești.

Chinuit de boală spre sfârșitul vieții sale, găzduit în casa lui Ștefan Micle, acesta solicită să fie dus în Transilvania, în locul său de baștină. Din păcate nu mai ajunge să-și satisfacă această ultimă dorință, murind pe drumul de la Iași spre Bocșa (n.r. 16 /28 mai 1864), în timp ce era însoțit de nepotul său, Ioan Maniu (n.r. tatăl lui Iuliu Maniu).

Simion Bărnuțiu a fost îngropat la Bocșa (jud. Sălaj) în curtea bisericii de lemn din Bocșa pe 3 iunie 1864, de un sobor de 30 de preoți, în frunte cu vicarul Silvaniei Demetriu Coroianu. În 1948 rămășițele lui Bărnuțiu au fost mutate în interiorul mausoleului din Biserica greco-catolică din Bocșa. Pe monumentul ridicat în memoria sa au fost inscripționate cuvintele: libertate, frățietate, egalitate și … naționalitate.

Galerie Foto:

Articolul La 21 Iulie 1808 se năștea Simion Bărnuțiu, primul profesor de filozofie al Universității din Iași apare prima dată în Glasul.info.

” Dormiți în pace bravi eroi, neamul vostru nu a pierit ci stă de strajă la hotare. “

Astăzi, într-o zi cu rezonanțe sumbre pentru o mare parte din suflarea românească din Transilvania, românii din Carei n-au uitat de bravii eroi care au vegheat în decursul vieții lor la neatârnarea neamului românesc și pentru apărarea cu orice preț a identității naționale.

La Carei a fost cinstită memoria eroilor români, atât a ideologului revoluției române de la 1848, Simion Bărnuțiu, cât și cea a brațului înarmat și a capului armatei de voluntari români din Transilvania, Avram Iancu.

“Astăzi, 15 martie 2019, la Carei a fost cinstită memoria Eroului Național Avram Iancu și a ideologului Revoluției pașoptiste, Simion Bărnuțiu. A fost oficiat un serviciu religios în fața bustului lui Avram Iancu de către părintele Valer Pop și pr.Viorel Danciu, s-a dat citire programului revoluției iar elevul Marcel Ursan a recitat din creațiile populare versuri dedicate eroului Avram Iancu.

Cei prezenți s-au deplasat apoi la bustul lui Simion Bărnuțiu unde au depus o coroană de flori. Asociațiunea ASTRA , Despărțământul Aurel Coza Carei mulțumește tuturor celor care au fost prezenți și au omagiat memoria eroilor națiunii române.

Dormiți în pace bravi eroi, neamul vostru nu a pierit ci stă de strajă la hotare.”, scrie pe facebook Buletin de Carei

Articolul 15 martie 2019: La Carei a fost cinstită memoria Eroului Național Avram Iancu și a ideologului Revoluției pașoptiste, Simion Bărnuțiu apare prima dată în Glasul.info.

Românii din Carei cunosc “greutatea” zilei de 15 martie: “Nu vă nemţiţi, nu vă ruşiţi, nu vă unguriţi nici voi, rămâneţi credincioşi neamului şi limbii voastre”

Românii din Carei au demonstrat astazi ca ei cunosc foarte bine insemnatatea zilei de 15 martie 1848 si au tinut sa arate asta prin depunerea unor jerbe de flori la busturile lui Avram Iancu si Simion Bărnuţiu.

Simion Bărnuţiu, unul dintre principalii ideologi ai revoluţiei de la 1848, si-a facut studiile la “gimnaziul din Careii Mari”, asadar face parte parte din istoria tumultoasa a locurilor, bustul sau fiind acum amplasat in fata Liceului piarist din Carei. Acolo anume a si poposit astazi pentru cateva momente un grup de români din Carei, pentru a depune jerbe de flori in semn de respect pentru paşoptiştii care au făcut revoluţia de la 1848.

[textblock style=”1″]Cititi si: Si totusi ce sarbatoresc cu adevarat maghiarii pe 15 martie?[/textblock]

Românii din Carei cunosc “greutatea” zilei de 15 martie: “Nu vă nemţiţi, nu vă ruşiţi, nu vă unguriţi nici voi, rămâneţi credincioşi neamului şi limbii voastre”

Articolul Românii din Carei cunosc “greutatea” zilei de 15 martie: “Nu vă nemţiţi, nu vă ruşiţi, nu vă unguriţi nici voi, rămâneţi credincioşi neamului şi limbii voastre” apare prima dată în Glasul.info.

Simion Bărnuțiu:”Nu va unguriti, nu va nemtiti, nu va rusiti, nici voi; ramaneti credinciosi numelui si limbii voastre!”. In cartea “Oameni ridicati din taranime”, Ilariu Dobridor descria astfel faptele lui Simion Bărnuțiu:

“Numai rele am suferit de pe urma ungurului. Ne-a facut iobagi pe pamanturile lui, ne-a pus la sapa si la secera, ne-a purtat prin arsita flamanzi si insetosati.Cum duci pe drumuri de tara cireada de vite plesnind din pil, asa “ne-a manat cu alunul” la tot felul de munci. S-a unit cu toate neamurile impotriva noastra. Ne-a retezat caile catre scoala, ne-a oprit trecerea catre dregatorii, ne-a viclenit cu fagaduieli mincinoase.

Ne strigau in gura lumii ca suntem pripasiti care le stricam linistea; ca ei sunt stapanii locurilor acestea, ei au trait aici, fara noi – musafiri nepoftiti. (…)

Au prins atunci maghiarii sa umble cu vicleniile pe langa romani. Nu, – ca le vor da drepturi daca se maghiarizeaza. Parerea aceasta de a maghiariza pe romani a plecat de la unul Szechenyi. Cum au dat de aceasta idee, s-au si gandit ungurii ca aici e salvarea. Conducatorii de la Budapesta au pus limba ungureasca in scoli, in actele oficiale, in dregatoriile statului, peste tot. Au sucit capul catorva romani si i-au trecut de partea lor. Au aruncat cate un os din lefile imparatiei unguresti si i-au asmutit pe fratii lor. Un episcop unit, Lemeny, se inconjurase de un alai maghiarizat, impungea pe romani sa invete limba maghiara si intorcea liturghia din latina pe graiul maghiar. (…)

Prin martie 1848, se starneste insa la Viena, viforul razmeritei. Ungurii, vicleni, au crezut ca acum e clipa potrivita sa se rupa din tovarasia cu Imparatul si sa se uneasca cu romanii. Le convinea imbinarea Transilvaniei iar nu cu Austria, al carei Imaparat, de la inaltimile tronului sau se incrunta cateodata spre Budapesta.(…)

Norodul maghiar a luat pe deputatul Schmidt  si pe episcopul roman Lemeny pe brate, si i-a purtat pe strazi cu steagul maghiar in mana, in mijlocul unei harmalai de nedescris.(…)

Populatia din Odorheiu hotari sa cheme pe romani la o mare adunare nationala la Blaj, in prima duminica dupa Pasti. Cum nu aveau cum sa instiinteze lumea, – ca ungurii supravegheau totul, – au pus in ghiozdanul copiilor plecati in vacanta, chemarea compusa de Simion Bărnuțiu.

Cu toate ca ungurii amenintasera cu tragerea in teapa, cu inchisoarea si moartea pe cel ce se va semeti sa vina la adunare, in ziua de luni, 3 mai 1848, pe campul Tarnavelor, la Blaj, s-au adunat 40.000 de tarani, sositi din toate unghiurile tarii.”

Note:

[1] Ilariu DOBRIDOR, “Oameni ridicati din taranime”, CARTEA SATULUI, 1944

Articolul Simion Bărnuțiu:”Nu vă unguriți, nu vă nemțiți, nu vă rusiți, nici voi; rămâneți credincioși numelui și limbii voastre!” apare prima dată în Glasul.info.

La 12 martie 1848, Simion Barnutiu a redactat „Proclamatia catre romani”, care constituia un adevarat program politic: convocarea congresului national roman, libertatea individuala prin suprimarea definitiva a iobagiei, libertate nationala. Romanii din Transilvania sunt chemati sa se ridice la lupta pentru drepturile lor nationale.

Ca si alti luptatori pasoptisti, Barnutiu considera ca nu poate exista libertate politica si dreptate sociala fara libertate nationala.

La 12 martie 1848, Simion Bărnuţiu a redactat „Proclamaţia către români”

Polemizand cu infocare impotriva tezei eronate si mincinoase a conducatorilor revolutiei ungare de la 1848 care promiteau romanilor si altor nationalitati din Transilvania un regim de libertate politica si desfiintarea serbiei, dar fara recunoasterea libertatii lor nationale, ci dimpotriva, in schimbul dizolvarii lor in natiunea unica ungara, el a sustinut permanent ca „libertatea cea adevarata a oricarei natiuni nu poate fi decat nationala…nu exista libertate atunci cand nu-ti poti pastra si afirma liber nationalitatea… libertatea fara nationalitate nu se poate intelege la nici un popor de pe pamant” afirma Simion Barnutiu in celebrul discurs de la Blaj.

Sursa: Neamul Românesc

Articolul La 12 martie 1848, Simion Bărnuţiu a redactat „Proclamaţia către români” apare prima dată în Glasul.info.