<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Simpozion Arhive - Glasul.info</title>
	<atom:link href="https://glasul.info/tag/simpozion/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://glasul.info/tag/simpozion/</link>
	<description>Români și punctum!</description>
	<lastBuildDate>Sun, 19 May 2024 18:39:12 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	

<image>
	<url>https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/09/cropped-glasul-logo1-e14395903748491-1-32x32.jpg</url>
	<title>Simpozion Arhive - Glasul.info</title>
	<link>https://glasul.info/tag/simpozion/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Revoltător! Pe un afiș al unui  simpozion chipul Anei Pauker stă alături de eroine ale neamului românesc</title>
		<link>https://glasul.info/2019/03/04/revoltator-pe-un-afis-al-unui-simpozion-chipul-anei-pauker-sta-alaturi-de-eroine-ale-neamului-romanesc/</link>
					<comments>https://glasul.info/2019/03/04/revoltator-pe-un-afis-al-unui-simpozion-chipul-anei-pauker-sta-alaturi-de-eroine-ale-neamului-romanesc/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 04 Mar 2019 17:57:25 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Antiromanism]]></category>
		<category><![CDATA[afis]]></category>
		<category><![CDATA[chipul Anei Pauker]]></category>
		<category><![CDATA[eroine ale neamului românesc]]></category>
		<category><![CDATA[femei celebre]]></category>
		<category><![CDATA[REVOLTĂTOR]]></category>
		<category><![CDATA[Simpozion]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=96898</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Pe afișul unui simpozion științific ce se va desfășura în zilele de 8 și 9 martie 2019 la Vaslui și este intitulat „FEMEI CELEBRE ALE ROMÂNIEI ÎNTREGITE”, organizat de Biblioteca județețeană „Ștefan cel Mare” din Vaslui, cu lucrarea „Alexandrina Gr. Cantacuzino &#8211; mentorul mișcării feministe interbelice”, chipul unuia dintre cei mai mari călăi ai neamului...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/03/04/revoltator-pe-un-afis-al-unui-simpozion-chipul-anei-pauker-sta-alaturi-de-eroine-ale-neamului-romanesc/">Revoltător! Pe un afiș al unui  simpozion chipul Anei Pauker stă alături de eroine ale neamului românesc</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size">Pe afișul unui simpozion științific ce se va desfășura în zilele de 8 și 9 martie 2019 la Vaslui și este intitulat „FEMEI CELEBRE ALE ROMÂNIEI ÎNTREGITE”, organizat de Biblioteca județețeană „Ștefan cel Mare” din Vaslui, cu lucrarea „Alexandrina Gr. Cantacuzino &#8211; mentorul mișcării feministe interbelice”, chipul unuia dintre cei mai mari călăi ai neamului românesc, Ana Pauker, este reprezentat pe afișul respectiv alături de eroine ale neamului românesc.</p>



<p class="has-medium-font-size">Evenimentul a fost distribuit și pe pagina de facebook a Arhivelor Naționale ale României, acolo unde mai mulți internauți au postat o serie de comentarii pline de revoltă la adresa inițiativei de o reprezenta pe Ana Pauker pe un afiș alături de femei celebre ale României Întregite.</p>



<p class="has-text-color has-background has-medium-font-size has-very-light-gray-color has-vivid-red-background-color">&#8221; Colega noastră Anemari Monica Negru va participa în zilele de 8 și 9 martie 2019 la simpozionul științific „FEMEI CELEBRE ALE ROMÂNIEI ÎNTREGITE”, organizat de Biblioteca județețeană „Ștefan cel Mare” din Vaslui, cu lucrarea „Alexandrina Gr. Cantacuzino &#8211; mentorul mișcării feministe interbelice”. &#8220;, se arată în descrierea evenimentului de pe pagina de  facebook a Arhivelor Naționale ale României </p>



<figure class="wp-block-image"><img decoding="async" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2019/03/Ana-Pauker-femei-celebre-09.jpg" alt="Revoltător! Pe un afiș al unui simpozion chipul Anei Pauker stă alături de eroine ale neamului românesc, Foto: facebook.com/Arhivele.Nationale.ale.Romaniei" class="wp-image-96899"/><figcaption>Revoltător! Pe un afiș al unui  simpozion chipul Anei Pauker stă alături de eroine ale neamului românesc, Foto: facebook.com/Arhivele.Nationale.ale.Romaniei</figcaption></figure>



<p class="has-text-color has-background has-medium-font-size has-very-light-gray-color has-luminous-vivid-orange-background-color">&#8220;ANA PAUKER nu este &#8220;o femeie celebră a României Întregite&#8221; &#8211; ci din contră, o femeie celebră a României Înrobite. Prezența ei pe acest afiș, prezentată în mod egal, alături de eroine ale României Mari, este o jignire adusă memoriei celor din urmă. Cine a aprobat prostia asta ar merita să-și facă măcar mea culpa și să schimbe afișul manifestării, cât mai e timp. Acest comentariu nu are legătură cu dr. Alin Spânu, pentru care am toată considerația. Repet subiectul: Ana Pauker nu a fost &#8220;o femeie celebră a României Întregite&#8221;!&#8221;, a scris Victor Roncea într-un comentariu pe facebook</p>



<p class="has-text-color has-background has-medium-font-size has-very-light-gray-color has-vivid-red-background-color">&#8221; Este o sesiune științifică și se cuvine să combateți științific un aspect care vă contrariază. <br>Femei celebre nu trebuie vizualizate exclusiv pozitiv, pot fi femei celebre foarte negative. România Întregită a fost în anii interbelici, ani în care a trăit și a activat și Ana Pauker (1893-1960). Pentru Ana Pauker &#8211; o femeie celebră pledează diverse fapte: a fost prima femeie vicepremier și ministru de externe (atât din istoria României, cât și din lume), una dintre puținele femei din epoca stalinistă ajunsă în funcții înalte. &#8220;, a scris Monica Negru într-un comentariu pe facebook</p>



<p class="has-text-color has-background has-medium-font-size has-very-light-gray-color has-vivid-cyan-blue-background-color">&#8220;Arhivele Naționale ale României, sper că doar o greșeală regretabilp v-a făcut să o treceți pe torționara Ana Pauker în rândul acestor femei celebre ale României întregite. Vă rugăm să clarificați pentru noi cititorii paginii, ce fapte &#8221;glorioase &#8221;are la activul ei acest odios personaj! Așteptăm explicațiile dvs cât de curând posibil, acest afiș fiind o insultă la adresa românilor. &#8220;, a scris de asemenea și  Melnic Florica pe facebook</p>



<p class="has-text-color has-background has-medium-font-size has-very-light-gray-color has-vivid-red-background-color"><strong>UPDATE:</strong></p>



<p class="has-text-color has-background has-medium-font-size has-very-light-gray-color has-luminous-vivid-orange-background-color">&#8220;Pentru doamna Hannah Rabonsohn ar trebui creat un alt eveniment: Totalitarismul și Femeile, de exemplu. Această femeie a ajuns celebră dupa instaurarea regimului comunist. Mai bine merita Elena Lupescu această onoare, NU doamna Rabonsohn care era comunistă. La 11 mai 1921 Congresul Partidului Socialist a adoptat hotărârea de transformare în Partid Comunist şi afilierea la Internaţionala a III-a. Ca urmare a angajamentelor semnate de comunisti românii în documentele de partid a fost introdusă lozinca autodeterminării până la separarea de statul român a provinciilor istorice (Transilvania, Basarabia şi Bucovina) care în viziunea Moscovei fuseseră anexate de statul &#8220;imperialist&#8221; România. Doamna Rabonsohn a fost arestată in 1922, împreună cu Marcel Pauker, pentru ca făceau parte dintr-o grupare politică care milita pentru destrămarea României. Atât de mult urau comuniștii România Întregită încât au cerut lui Ion Flueraş, membru al delegaţiei socialiștilor români la Moscova să părăsească Rusia, reproşându-i că participase la Adunarea de la Alba Iulia de la 1918. Deci ce legătură are comunista Hannah Rabonsohn cu România Întregită?&#8221;, a scris Victor Dogaru pe facebook</p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Revoltător! Pe un afiș al unui simpozion chipul Anei Pauker stă alături de eroine ale neamului românesc' data-link='https://glasul.info/2019/03/04/revoltator-pe-un-afis-al-unui-simpozion-chipul-anei-pauker-sta-alaturi-de-eroine-ale-neamului-romanesc/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/03/04/revoltator-pe-un-afis-al-unui-simpozion-chipul-anei-pauker-sta-alaturi-de-eroine-ale-neamului-romanesc/">Revoltător! Pe un afiș al unui  simpozion chipul Anei Pauker stă alături de eroine ale neamului românesc</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2019/03/04/revoltator-pe-un-afis-al-unui-simpozion-chipul-anei-pauker-sta-alaturi-de-eroine-ale-neamului-romanesc/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Simpozion dedicat Centenarului în SUA: &#8220;Bucovina și Reunirea&#8221;</title>
		<link>https://glasul.info/2018/11/22/simpozion-dedicat-centenarului-in-sua-bucovina-si-reunirea/</link>
					<comments>https://glasul.info/2018/11/22/simpozion-dedicat-centenarului-in-sua-bucovina-si-reunirea/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Gherasim Gabriel Teodor]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 22 Nov 2018 15:16:26 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Românii din SUA]]></category>
		<category><![CDATA[Bucovina și Reunirea]]></category>
		<category><![CDATA[centenarul]]></category>
		<category><![CDATA[Gabriel Gherasim]]></category>
		<category><![CDATA[New York]]></category>
		<category><![CDATA[Romanii din SUA]]></category>
		<category><![CDATA[Simpozion]]></category>
		<category><![CDATA[SUA]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=95590</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Simpozion dedicat Centenarului în SUA: &#8220;Bucovina și Reunirea&#8221; 15 noiembrie 1918: Congresul Bucuvinei hotăreşte în unanimitate: “Noi Congresul general al Bucovinei întrupând suprema putere a ţării şi fiind investit singur cu putere legiuitoare, în numele suveranităţii Naţionale,Hotărâm Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei cu vechile hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu Regatul...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2018/11/22/simpozion-dedicat-centenarului-in-sua-bucovina-si-reunirea/">Simpozion dedicat Centenarului în SUA: &#8220;Bucovina și Reunirea&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Simpozion dedicat Centenarului în SUA: &#8220;Bucovina și Reunirea&#8221; </span></h4>
<div class="gk-textblock" data-style="style7">
<h4>15 noiembrie 1918: Congresul Bucuvinei hotăreşte în unanimitate: “Noi Congresul general al Bucovinei întrupând suprema putere a ţării şi fiind investit singur cu putere legiuitoare, în numele suveranităţii Naţionale,Hotărâm Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei cu vechile hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu Regatul României”</h4>
</div>
<div class="gk-textblock" data-style="style1">
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">“Duminică, 11 noiembrie a.c., la Biserica &#8220;Sfinții Apostol Petru și Pavel&#8221; din Astoria, Queens, New York, s-a desfășurat Simpozionul având ca teme: Sfârşitul Primului Război Mondial și Reunirea Bucovinei cu Regatul României, în vechile hotare adoptate de Congresul Bucovinei în 15 noiembrie 1918. Domnul Gabriel Gherasim, istoric, psiholog, scriitor, a prezentat în sinteză materialul de mai jos.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">1) Într-un documentar al cinematografiei românești din 1939, intitulat &#8220;Aspecte din Cernăuți&#8221;, orașul Cernăuți era descris așa:</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">&#8220;Pe o colină deasupra Prutului se ridică, Cernăuțiul, capitala Bucovinei. În centrul orașului, în fața primăriei, se înalță monumentul Unirii Bucovinei. Catedrala Ortodoxă domină întreg orașul. Mai departe, în mijlocul unei vaste pieți, se află Teatrul Național, locaș de cultură românească. Străzile Cernăuțiului sunt străbătute de troleibuze moderne. Palatul Metropolitan adăpostește istorica sală unde în 1918 s-a proclamat unanim unirea Bucovinei cu Regatul Român.&#8221;</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">2) Deci, cum s-a reunit Bucovina cu Patria Mamă? Criza Austro-Ungară din 1918 a produs efecte și în Bucovina. Aici, atât românii cât și ucrainenii pretindeau ca Bucovina să facă parte țările lor de obârșie.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">5 din cei 6 parlamentari români de la Viena erau pentru reunirea Bucovinei cu România, dar fiind în minoritate față de parlamentarii ucraineni, au preferat să fie emisarii lui Iancu Flondor de la Cernăuți, care organiza reunirea Bucovinei. Sextil Puscaru, cu &#8220;Glasul Bucovinei&#8221;, și-a unit forțele cu Flondor. Al 6-lea parlamentar român de la Viena, Aurel Onciu, promova o împărțire a Bucovinei între România șia Ucraina. Ion Nistor, cu bucovinenii din Iași și de la Chișinău au cerut anexarea Bucovinei de către România pe cale militară.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Comitetul Ucrainean Regional promova o împărțire a Bucovinei între cele două țări. Adunarea Constituantă a Românilor a hotărât unirea integrală a Bucovinei cu Patria-Mamă într-un stat național independent. În cei 143 de ani de la anexarea Bucovinei de către austro-ungari, românii deveniseră minoritari. Pentru naționaliștii români, reparația istorică era mai importantă decât faptul că românii deveniseră minoritari.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Ucrainenii au trimis forțe militare care au ocupat Cernăuțiul și Nordul Bucovinei. România a trimis o divizie militară care să-i apere pe românii de sub ocupația ucraineană. Pe 11 noiembrie 1918, Generalul român Iacob Zadik și Iancu Flondor de la Consiliul Național Român au dat mâna în Cernăuți și administrația românească a fost instalată.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Naționaliștii ucraineni s-au retras ca să se lupte cu polonezii și cu rușii sovietizați, pe două fronturi eventual pierdute. Românii erau acum stăpâni pe situație și puteau pregăti în voie ceremonia Reunirii. Ion Nistor a redactat declarațua unirii și cu alți unioniști bucovineni reveniți la Cernăuți au creat majoritatea necesară pentru votul de succes.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Pe 29 Noiembrie 1918, în prezența generalului Zadik și a reprezentanților români din Basarabia și Transilvania, Congresul Național Român, cu membrii germani și polonezi, au exprimat prin aclamație:</span></h4>
<blockquote>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;"><em><strong>&#8220;Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei cu România până la Ceremuş, Colacin şi Nistru&#8221;</strong></em></span></h4>
</blockquote>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Reprezentanții ucraineni și evrei s-au abținut de la vor și înțelegerea cu aliații în 1916 de returnare a Bucovinei, Transilvaniei și Basarabiei României după război, a apăsat puternic în favoarea reunirii.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">3) După aceea au venit rușii.</span></h4>
<h4></h4>
<div class="gk-textblock" data-style="style4">
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;"><strong>”De când rușii te prădară / N-avem soare, nici odihnă</strong></span></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;"><strong>Fără tine n-avem țară / Bucovină, Bucovină”</strong></span></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;"><strong> (Ion Posteucă, român nord-bucovinean deportat în Siberia la 13 ani)</strong></span></h4>
</div>
<h4></h4>
<h4><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;">Nordul Bucovinei a fost anexat de către URSS la 28 iunie 1940. Zona despre care nici nu s-a pomenit în ultimatumul din 1939 este teritoriul fostului Ținut Herța. (&#8230;)</span>”</h4>
</div>
<h4></h4>
<h4 style="text-align: right;"><span style="font-family: helvetica, arial, sans-serif;"><strong>Gabriel Gherasim</strong></span></h4>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Simpozion dedicat Centenarului în SUA: &quot;Bucovina și Reunirea&quot;' data-link='https://glasul.info/2018/11/22/simpozion-dedicat-centenarului-in-sua-bucovina-si-reunirea/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2018/11/22/simpozion-dedicat-centenarului-in-sua-bucovina-si-reunirea/">Simpozion dedicat Centenarului în SUA: &#8220;Bucovina și Reunirea&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2018/11/22/simpozion-dedicat-centenarului-in-sua-bucovina-si-reunirea/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
