“Dacă ţările cucerite au fost obişnuite să trăiască libere şi după propriile lor legi, nu sunt decât trei mijloace pentru a le putea păstra sub ocupaţie:

primul este de a le ruina în mod complet;

al doilea este de a le coloniza cu altă populaţie;

al treilea este de a le lăsa propriile lor legi, de a le impune numai plata unui tribut şi de a însărcina un mic număr din cetăţenii lor cu conservarea acestei posesiuni. Neputându- se menţine decât prin puterea şi protecţia ocupantului, aceşti guvernanţi sunt interesaţi să întrebuinţeze totul pentru permanetizarea stării existente.

Niccolò Machiavelli, filosof italian, fondatorul politologiei
(1469-1527)

Sursa: SPRE EMINESCU, Răspuns românesc la ameninţările
prezentului şi la provocările viitorului, de Radu Mihai CRIŞAN

“Se pune astfel problema dacă este mai bine să fii iubit decât temut, sau invers. Răspunsul este că ar trebui să fii și una și alta; dar întrucât este greu să împaci aceste două lucruri, spun că, atunci când unul din două trebuie să lipsească, este mult mai sigur pentru tine să fii temut decât iubit.”

În viziunea sa, un principe ar trebui să fie preocupat doar de putere și să se supună doar regulilor care duc spre succes în acțiunile politice. Machiavelli credea că aceste reguli pot fi descoperite, prin deducție, din practicile politice ale vremii, ca și ale perioadelor anterioare.

Numele său este folosit astăzi, și sub forma de machiavelism, pentru a descrie principiile puterii politice, iar persoanele care folosesc aceste principii în viața politică sau personală sunt numiți frecvent machiavelici.

Articolul Machiavelli și România zilelor noastre apare prima dată în Glasul.info.