<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>stăpân Arhive - Glasul.info</title>
	<atom:link href="https://glasul.info/tag/stapan/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://glasul.info/tag/stapan/</link>
	<description>Români și punctum!</description>
	<lastBuildDate>Tue, 19 Sep 2023 22:07:30 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	

<image>
	<url>https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/09/cropped-glasul-logo1-e14395903748491-1-32x32.jpg</url>
	<title>stăpân Arhive - Glasul.info</title>
	<link>https://glasul.info/tag/stapan/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>George Coșbuc: „Nimeni, afară de Dumnezeu şi de noi înşine, nu e stăpân pe soarta românilor”</title>
		<link>https://glasul.info/2018/05/07/george-cosbuc-nimeni-afara-de-dumnezeu-si-de-noi-insine-nu-e-stapan-pe-soarta-romanilor/</link>
					<comments>https://glasul.info/2018/05/07/george-cosbuc-nimeni-afara-de-dumnezeu-si-de-noi-insine-nu-e-stapan-pe-soarta-romanilor/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 07 May 2018 09:40:14 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Patriotism]]></category>
		<category><![CDATA[Dumnezeu]]></category>
		<category><![CDATA[George Coșbuc]]></category>
		<category><![CDATA[Nimeni]]></category>
		<category><![CDATA[Sămănătorul]]></category>
		<category><![CDATA[soarta românilor]]></category>
		<category><![CDATA[stăpân]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=35062</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>George Coșbuc: „Nimeni, afară de Dumnezeu şi de noi înşine, nu e stăpân pe soarta românilor” Pe data de 9 mai 2018 s-au împlinit 100 de ani de la moartea unuia dintre reprezentanții de seamă ai sămănătorismului, un curent ideologic și literar constituit la începutul secolului al XX-lea în jurul revistei Sămănătorul. Născut la 20...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2018/05/07/george-cosbuc-nimeni-afara-de-dumnezeu-si-de-noi-insine-nu-e-stapan-pe-soarta-romanilor/">George Coșbuc: „Nimeni, afară de Dumnezeu şi de noi înşine, nu e stăpân pe soarta românilor”</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p><span style="font-size: 14pt;">George Coșbuc: „Nimeni, afară de Dumnezeu şi de noi înşine, nu e stăpân pe soarta românilor” </span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Pe data de 9 mai 2018 s-au împlinit 100 de ani de la moartea unuia dintre reprezentanții de seamă ai sămănătorismului, un curent ideologic și literar constituit la începutul secolului al XX-lea în jurul revistei Sămănătorul. Născut la 20 septembrie 1866, în satul Hordou din Districtul Năsăud, comitatul Bistrița-Năsăud, azi, comuna Coșbuc, județul Bistrița-Năsăud, George Coșbuc a fost un poet, critic literar și traducător român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916. </span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Printre meritele deosebite ale lui George Coșbuc se numără și&nbsp;o prodigioasă activitate de iluminare și emancipare a țăranilor din România, reprezentanții&nbsp;sămănătorismului, al cărui principal teoretician a fost&nbsp;Nicolae Iorga, acordând un interes crescut&nbsp;față de problema țărănească din acele vremuri, conștientizând pe deplin necesitatea vitală a alfabetizării și educării populației rurale românești.</span><br />
<div class="one_half">
<div class="gk-textblock" data-style="style1"><center><a href="https://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&amp;aff_code=30254c874&amp;unique=731158c82&amp;redirect_to=https%253A//www.librariadelfin.ro/carte/pagini-despre-cosbuc-gavril-scridon--i119404" target="_blank" rel="noopener noreferrer"><img fetchpriority="high" decoding="async" src="https://librariadelfin.ro/site_img/products/400/2022/05/pagini-despre-cosbuc-gavril-scridon.jpg" alt="" width="280" height="200" border="0"><br />
Pagini despre Cosbuc &#8211; Gavril Scridon</a></center></div>
</div>
<div class="message_box success"><p>
<h4><span style="font-size: 14pt;">„Neamul nostru, unit fiind, s-a deşteptat tot mai mult, a prins puteri din an în an tot mai temeinice şi se simţea tot mai în stare să fie volnic pe soarta lui. </span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;">Domnia statornică ne-a adus o oaste statornică; şi astfel, bizuindu-ne pe trăinicia neamului, pe Domn şi pe oaste, la 1877, când s-au încurcat turcii iarăşi în război cu ruşii, neamul românesc s-a simţit tare, îndeajuns ca să scuture jugul robiei turceşti. </span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;">Şi ca să dovedim că suntem vrednici de libertate, am trimes oştirile noastre peste Dunăre, să se măsoare cu turcii.</span><span style="font-size: 14pt;">Războiul acesta a fost cea mai bărbătească încordare a neamului nostru, a neamului întreg.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;">Am biruit pe turci; am dovedit lumii vrednicia noastră în zilele de primejdie mare şi de-atunci suntem liberi, stăpâni pe ţară şi pe faptele noastre.</span></h4>
<h4></h4>
<h4><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #ff0000;"><strong>Nici turcul, nici rusul, nici nimeni din lumea asta nu se mai poate amesteca în trebile ţării noastre; nimeni, afară de Dumnezeu şi de noi înşine, nu e stăpân pe soarta românilor.</strong></span>” (sursa:&nbsp;<a href="http://ioncoja.ro/nimeni-afara-de-dumnezeu-si-de-noi-insine-nu-e-stapan-pe-soarta-romanilor/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">ioncoja.ro</a>)</span></h4>
</p></div>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='George Coșbuc: „Nimeni, afară de Dumnezeu şi de noi înşine, nu e stăpân pe soarta românilor”' data-link='https://glasul.info/2018/05/07/george-cosbuc-nimeni-afara-de-dumnezeu-si-de-noi-insine-nu-e-stapan-pe-soarta-romanilor/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2018/05/07/george-cosbuc-nimeni-afara-de-dumnezeu-si-de-noi-insine-nu-e-stapan-pe-soarta-romanilor/">George Coșbuc: „Nimeni, afară de Dumnezeu şi de noi înşine, nu e stăpân pe soarta românilor”</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2018/05/07/george-cosbuc-nimeni-afara-de-dumnezeu-si-de-noi-insine-nu-e-stapan-pe-soarta-romanilor/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ungurii vor rătăci între austrieci (Europa) și ruși în căutarea himerei că „viitorul va fi în limba maghiară”. Ungurii au fost mereu în căutarea celui mai puternic stăpân la care să ajungă sluga preferată…</title>
		<link>https://glasul.info/2017/10/08/ungurii-rataci-intre-austrieci-europa-rusi-cautarea-himerei-viitorul-limba-maghiara-ungurii-fost-mereu-cautarea-celui-puternic-stapan-care-ajunga-sluga-preferata/</link>
					<comments>https://glasul.info/2017/10/08/ungurii-rataci-intre-austrieci-europa-rusi-cautarea-himerei-viitorul-limba-maghiara-ungurii-fost-mereu-cautarea-celui-puternic-stapan-care-ajunga-sluga-preferata/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 08 Oct 2017 21:55:46 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ungaria]]></category>
		<category><![CDATA[austrieci]]></category>
		<category><![CDATA[himerei]]></category>
		<category><![CDATA[limba maghiara]]></category>
		<category><![CDATA[rataci]]></category>
		<category><![CDATA[sluga preferată]]></category>
		<category><![CDATA[stăpân]]></category>
		<category><![CDATA[ungurii]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=31162</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Ungurii vor rătăci între austrieci (Europa) și ruși în căutarea himerei că „viitorul va fi în limba maghiară”. Ungurii au fost mereu în căutarea celui mai puternic stăpân la care să ajungă sluga preferată… Nichifor Crainic: „marele demagog pa­şoptist Lu­do­vic Kossuth, slovac ma­ghia­rizat care, ca orice renegat, co­­vârşea în zel şo­vin pe orice un­gur de...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/10/08/ungurii-rataci-intre-austrieci-europa-rusi-cautarea-himerei-viitorul-limba-maghiara-ungurii-fost-mereu-cautarea-celui-puternic-stapan-care-ajunga-sluga-preferata/">Ungurii vor rătăci între austrieci (Europa) și ruși în căutarea himerei că „viitorul va fi în limba maghiară”. Ungurii au fost mereu în căutarea celui mai puternic stăpân la care să ajungă sluga preferată…</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Ungurii vor rătăci între austrieci (Europa) și ruși în căutarea himerei că „viitorul va fi în limba maghiară”. Ungurii au fost mereu în căutarea celui mai puternic stăpân la care să ajungă sluga preferată…</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Nichifor Crainic: „marele demagog pa­şoptist Lu­do­vic Kossuth, slovac ma­ghia­rizat care, ca orice renegat, co­­vârşea în zel şo­vin pe orice un­gur de baştină…”.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;"> Aveți dreptate când spuneți că trebuie să găsim lucruri care să ne unească cu maghiarii și nu să încurajăm segregarea. Sunt momente în Istorie care pot crea polemici aprinse pentru că oamenii se pronunța pătimaș. Un asemenea moment este anul revoluționar 1848-1849. </span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Maghiarii a căror Revoluție a fost salutata de Marx și Engels ca prima mișcare împotriva capitalismului reacționar austriac, a fost subminata, până la venirea rușilor, de românii ardeleni (reacționari potrivit lui M. și E.). </span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Asta e realitatea! Cei care sunt interesați numai de rezultat și ignora cauza (exact ca M&amp;E) nu am cum să înțeleagă de ce a luptat Avram Iancu cu ardelenii în numele împăratului și nu pentru „liberalii” maghiari. Nicolae Bălcescu a încercat să găsească o mediere intre Kossuth și Avram Iancu fără succes.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;"> Kossuth și revoluționarii maghiari vedeau lucrurile dintr-o singură perspectivă, o considerau bună, justă, în spiritul vremii, nu anacronica ca situația existenta, benefică pentru toată lumea și nu s-au aplecat să-i asculte pe moți, pe slovaci, pe sârbi și croați. Din acest punct de vedere erau chiar mai anacronici decât austriecii.</span></p>
<h2><span style="font-size: 18pt; font-family: impact, sans-serif;"> Ungurii vor rătăci între austrieci (Europa) și ruși în căutarea himerei că „viitorul va fi în limba maghiară”. Ungurii au fost mereu în căutarea celui mai puternic stăpân la care să ajungă sluga preferată…</span></h2>
<p><span style="font-size: 14pt;">Cu puțină vreme în urmă a venit Viktor Orban în Ardeal să facă o baie de patriotism maghiar, să ne tragă de urechi, să ne amenințe și să ne spună că „viitorul este scris în limba maghiară”. </span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Fericit nevoie mare și a publicat pe Facebook isprăvile care amintesc de Kossuth. Politicienii noștri fiind ocupați răspunsul la „centrismul” kossuthenian l-a primit din partea unui maghiar din Târgu Mureș, Peter Szabo, deci un maghiar care este mândru de originea lui și este mândru că este cetățean român (deși nu prea s-a spus cele mai dure reacții la cazul Kaufland au fost date nu de români, ci de maghiari). </span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Peter Szabo i-a spus premierului că a fost în „țara toleranței, toleranță pe care maghiarul a simțit-o și o va simți intotdeauna” și i-a mai transmis premierului că suntem „un tărâm tolerant al Europei care nu are nevoie de ura”. </span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Ce a spus Szabo i-au spus și alți revoluționari maghiari lui Kossuth să fie tolerant, să acorde drepturi minorităților, să discute cu ei și să le ceară sprijinul, să nu devină habsburgi. Aceștia au fost minoritari, Kossuth avea să înțeleagă câtă dreptate au avut abia în momentul înfrângerii.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;"> În mod normal orice națiune ar trebui să învețe din înfrângeri, cu atât mai mult națiunea maghiară. Faptul că învingătorii i-au tratat cu multă clemență, considerație față de aliații loiali, respectiv români se datorează nu temei de o nouă revoltă ci a faptului că au înțeles că toată revoluția lor nu avea la bază principii, ci dorința de câștig, de a primi o parte din ciolan.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;"> Până la urmă habsburgii le-au acordat ciolanul în dauna aliaților cu principii. Pentru habsburgi foștii aliați interni cu principii (români, cehi, slovaci, sârbi, croați, polonezi, ucrainieni) și externi (rușii) reprezentau o amenințare și nu foștii inamici care oricând puteau fi cumpărați. </span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Dacă maghiarii vor înțelege că 1867 este dovada clară a faptului că principiile lor din 1848/49 au fost de mucava și că Ungaria Mare a fost vânzarea integrității, demnității poporului ungar de o mână de aristocrați și burghezi în schimbul unei himere distructive și că nu are nimic cu principiile regelui umanist Mathias al Ungariei Mari atunci vor realiza că Ungaria Mare în cadrul Austro-Ungariei nu a fost altceva decât un opiul pentru maghiari, cei care au câștigat fiind comercianții.</span><br />
<span style="font-size: 14pt;">România a avut posibilitatea să accepte o uniune dinastica atât cu Bulgaria, cât și cu Ungaria.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;"> Dacă Carol și Ferninand ar fi acceptat de dragul puterii aceste uniuni azi și noi ca nație am fi fost loviți de acest opiu al puterii exact ca ungurii, ca rușii, ca turcii. Când ungurii vor înțelege vorba evreiască că nu există întoarcere din rătăcire atunci vor avea posibilitatea să redevină o națiune mare, altfel vor rătăci între austrieci (Europa) și ruși în căutarea unei himere că „viitorul va fi în limba maghiară”. </span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Până atunci nu ar strica să-și amintească că la Mohacs singurii care au luptat alături de ei au fost ardelenii lui Zapolya, principele Transilvaniei, principat vasal Ungariei și nu înglobat Ungariei. Dacă Kossuth ar fi ținut cont de acest mic amănunt, mare în schimb pentru ardeleni altfel era istoria.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;"> Cine nu înțelege istoria plătește, cine nu înțelege că istoria se repetă, cu alți actori, va continua să piardă, să rătăcească și asta vor face ungurii. </span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Sursa: <a href="http://ioncoja.ro/ungurii-vor-rataci-intre-austrieci-europa-si-rusi-in-cautare-himerei-ca-viitorul-va-fi-in-limba-maghiara-ungurii-au-fost-mereu-in-cautarea-celui-mai-puternic-stapan-la-care-sa-ajunga-sluga-pr/">ioncoja.ro</a>, Surena</span></p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Ungurii vor rătăci între austrieci (Europa) și ruși în căutarea himerei că „viitorul va fi în limba maghiară”. Ungurii au fost mereu în căutarea celui mai puternic stăpân la care să ajungă sluga preferată…' data-link='https://glasul.info/2017/10/08/ungurii-rataci-intre-austrieci-europa-rusi-cautarea-himerei-viitorul-limba-maghiara-ungurii-fost-mereu-cautarea-celui-puternic-stapan-care-ajunga-sluga-preferata/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/10/08/ungurii-rataci-intre-austrieci-europa-rusi-cautarea-himerei-viitorul-limba-maghiara-ungurii-fost-mereu-cautarea-celui-puternic-stapan-care-ajunga-sluga-preferata/">Ungurii vor rătăci între austrieci (Europa) și ruși în căutarea himerei că „viitorul va fi în limba maghiară”. Ungurii au fost mereu în căutarea celui mai puternic stăpân la care să ajungă sluga preferată…</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2017/10/08/ungurii-rataci-intre-austrieci-europa-rusi-cautarea-himerei-viitorul-limba-maghiara-ungurii-fost-mereu-cautarea-celui-puternic-stapan-care-ajunga-sluga-preferata/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
