În fiecare an, la 15 ianuarie, România își pleacă fruntea în fața celui care a dat limbii române una dintre cele mai înalte expresii artistice ale sale. Mihai Eminescu nu este doar un poet, ci un reper identitar, un canon cultural, un simbol al continuității spirituale românești. Ziua Culturii Naționale nu este o simplă dată din calendar, ci un moment de reafirmare a respectului pentru patrimoniul nostru material și imaterial.

Cu atât mai mult, monumentele dedicate lui Eminescu trebuie tratate cu rigoare profesională, cu respect istoric și cu responsabilitate administrativă. Acest lucru nu se întâmplă însă și la Cluj, acolo unde un kitsch monstruos a luat locul semnăturii olografe a lui Mihai Eminescu pe marmura albă, o semnătură olografă legendară pe care autoritățile locale au înlocuit-o cu o chinezărie ieftină, o placă oxidată și murdară cu numele lui Eminescu de îți este și rușine să te uiți la ea.

Monumentele nu sunt simple obiecte urbane

Statuia lui Mihai Eminescu din fața Teatrului Național din Cluj-Napoca, inaugurată în 1976, a reprezentat decenii la rând un reper cultural al orașului. Amplasarea ei în proximitatea unei instituții teatrale majore nu este întâmplătoare: ea exprimă legătura organică dintre literatură, artă și spațiul public.

Orice intervenție asupra unui monument de for public, fie că este vorba despre reamplasare, restaurare sau înlocuirea unor elemente, trebuie să respecte:

• principiile conservării patrimoniului;
• coerența estetică a ansamblului;
• documentația istorică originală;
• demnitatea personalității comemorate.

O placă memorială nu este un detaliu decorativ. Ea este componentă constitutivă a monumentului. Numele, anii de viață și, în cazul de față, semnătura olografă sculptată în marmură, au valoare simbolică și artistică. Înlocuirea unui asemenea element cu un suport precar, nepotrivit din punct de vedere material sau estetic, creează o disonanță vizuală și conceptuală.

Respectul pentru patrimoniu este o obligație legală și morală

Legea privind protejarea monumentelor istorice și reglementările privind intervențiile în spațiul public impun standarde clare de calitate și avizare. Restaurarea sau refacerea unor componente trebuie realizată cu materiale durabile, compatibile cu ansamblul original și aprobate de specialiști.

Dincolo de aspectul juridic, există o dimensiune morală: felul în care o comunitate își tratează simbolurile culturale reflectă maturitatea sa civică.

Cluj-Napoca este un oraș universitar, multicultural, cu o tradiție culturală solidă. Tocmai de aceea, exigența trebuie să fie mai mare, nu mai mică. Monumentele românești, maghiare sau aparținând altor comunități trebuie tratate egal, profesionist și fără improvizații.

Eminescu, dincolo de dispute

Eminescu nu aparține unui partid, unei administrații sau unei generații. El aparține patrimoniului cultural universal. Opera sa este studiată, tradusă și valorizată dincolo de granițe. În spațiul public românesc, el rămâne un reper fondator al modernității literare.

A cere ca numele său să fie inscripționat demn, durabil și estetic adecvat nu este un gest politic. Este un act de normalitate culturală.

Ce este de făcut?

1. Evaluarea oficială a situației plăcii existente de către specialiști în restaurare.
2. Refacerea elementului memorial în materiale nobile (piatră naturală, marmură sau bronz patinat), în concordanță cu proiectul original.
3. Transparentizarea procesului administrativ și consultarea comunității academice locale.
4. Tratarea unitară și coerentă a tuturor monumentelor din zona centrală.

Patrimoniul nu trebuie administrat în logica improvizației, ci în logica durabilității.

A ne respecta valorile culturale înseamnă a ne respecta pe noi înșine. Eminescu nu are nevoie de lozinci; are nevoie de demnitate urbană și de coerență administrativă.

Iar Clujul trebuie să rămână un oraș al culturii, al universităților și al dialogului, pentru că are toate resursele pentru a face lucrurile corect. Nu un oraș în care să se dea în stambă un pitic cu coasa în mână, cu povești depre metrou și alte baliverne PDL-iste.

Articolul Nu ne lepădăm de Eminescu! Ai auzit Clujule? Să pui placa lui Eminescu la loc, oraș smintit și mancurtizat! apare prima dată în Glasul.info.

Pe data de 25 iunie 2019, potrivit liderului PPMT Csomortányi István, va avea loc în Piaţa Unirii din Oradea un miting al maghiarilor prin care să fie presat primarul municipiului Oradea pentru a edifica o statuie ecvestră a regelui Sfântul Ladislau.

„Este o doleanţă simplă şi mai veche a comunităţii maghiare, care reprezintă circa 25% din populaţia urbei. (..)Nu comentăm, dar dorim şi noi un simbol al prezenţei comunităţii maghiare în oraş, tot aşa, în Piaţa Unirii.(…)Noi cerem o singură statuie şi credem că nu poate să reprezinte o problemă nici persoana pentru care dorim statuia. Este un act de normalitate pentru ca întemeietorul oraşului să aibă un simbol în centrul oraşului”, a declarat Csomortányi István potrivit evz.ro

[alert-warning]

[/alert-warning]

Încurajați de antiromânismul “preamarelui” Bolovan de la Oradea, extremiștii maghiari au pus în scenă tot mai numeroase evenimente și solicitări de a li se ridica / amplasa în Piața Unirii din Oradea o statului a regelui Ladislau I al Ungariei ( n.r. Ladislau cel Sfânt ).

Așa cum noi am mai scris în mai multe rânduri, prin mutarea statuii lui Mihai Viteazul, Bolojan a dezlănțuit la Oradea o solicitare agresivă: amplasarea lui Ladislau I al Ungariei în Piața Unirii (vezi aici).

[alert-warning]

[/alert-warning]

Solicitarea amplasării regelui Ladislau I al Ungariei, cunoscut și sub numele de Ladislau cel Sfânt (n.r. Szent László în limba maghiară), nu este o mare surpriză. Surpriza este modul în care este făcută această solicitare din partea extremiștilor de la PPMT: printr-un soi de ultimatum prin care anunță un lanț uman în jurul Primăriei Oradea pentru a le fi satisfăcută cererea. (vezi aici).

[alert-warning]

[/alert-warning]

Galerie Foto:

[envira-gallery id=”100715″]

Articolul Bolovanul antiromân de la Oradea este presat prin miting de către maghiari pentru a ridica o statuie a regelui Ladislau I al Ungariei apare prima dată în Glasul.info.

Bolsevismul “european” in actiune: o statuie a lui Karl Marx va fi dezvelita la Trier pentru a marca 200 de ani de la nasterea sa

Intr-o zi considerata de catre superstitiosi a fi cu ghinion, vineri, 13 aprilie 2018, la Trier in Germania a fost amplasata pe un soclu o statuie de 5,5 metri a lui Karl Marx, pentru a marca pe data de 5 mai, 200 de ani de la nasterea intemeitorului teoriei “socialismului științific”.

Cei din UE parca vor sa ne faca sa ne simtim tot mai mult ca si cum tocmai am aderat la o noua Uniune Sovietica.

“Imensa figură de bronz a fost montată deasupra unui piedestal chiar în fața fostei case a familiei Marx, dar nu va fi încă dezvăluită publicului. Spectacolul este rezervat pentru ziua sa de naștere de pe 5 mai.”, a scris Deutsche Welle.

Bolsevismul “european” in actiune: o statuie a lui Karl Marx va fi dezvelita la Trier pentru a marca 200 de ani de la nasterea sa

Daca stai sa te gandesti ca din blocul european al fostelor tari comuniste, Romania a fost potrivit istoriei cunoscute ultima tara in care rezistenta armata impotriva bolsevismului a fost oficial inabusita abia pe la sfarsitul anilor ’60, integrarea Romaniei intr-o uniune in care se insira statui de ale lui Marx prin Europa, pare acum o curata prostie.

[one_half]

Ceas barbatesc Skmei, Camuflaj, Shock Resistant, Militar, Digital, Sport, Army, Dual time, Cronograf

[alert-success] “Nota noastra: de fiecare data cand noi am avertizat sau ne-am referit in dese randuri la politicile de tip bolsevic si cu rezonante puternice ale unei ideologii de extrema stanga, ori n-am fost luati in serios, ori ni s-a spus ca ne invartim in jurul a prea multe teorii conspirationiste. Uitati-va cu atentie la ceea ce se intampla in Europa de o buna bucata de vreme, apoi cititi-l pe Karl Marx si comparati planurile sale cu ceea ce se intampla in zilele noastre. Astea sunt asa zisele valori europene, “valorile” daruite candva popoarelor sovietizate de catre Uniunea Sovietica?

Termenul de sovietizare a ajuns in foarte scurt timp sa aiba un sens peiorativ. Oare UE isi propune ca si termenul de europenizare sa ajunga de asemenea sa capete un sens peiorativ?“[/alert-success]

Articolul Bolsevismul “european” in actiune: o statuie a lui Karl Marx va fi dezvelita la Trier pentru a marca 200 de ani de la nasterea sa apare prima dată în Glasul.info.

Luni, 14 septmbrie a.c.,in curtea Scolii Gimnaziale ,,Avram Iancu” din Covasna, a fost dezvelit bustul lui Avram Iancu. Bustul din piatră este opera sculptorului covăsnean Nicolae Mihail Bohatel și este donat de către artist. La ceremonie sunt așteptați reprezentanți ai autorităților locale și județene și ai societății civile. Interpreți de muzică populară din Voinești și din țară au pregătit un moment artistic.Proiectul a fost realizat cu sprijinul Consiliului Local Covasna și al Asociației Cultural Creștine Justinian Teculescu.

Luni, 14 Septembrie 2015, la Covasna, in curtea Scolii Gimnaziale ,,Avram Iancu” a fost dezvelit bustul Craisorului muntiilor, Avram Iancu!

“Astazi 14 Septembrie 2015, la Covasna, in curtea Scolii Gimnaziale ,,Avram Iancu” a fost dezvelit bustul Craisorului muntiilor, Avram Iancu! Astazi, noi toti covasnenii romani am devenit de-o fiinta cu spiritul lui Iancu! Astazi identitatea romaniilor covasneni si sentimentul national are o noua identitate: DUHUL lui Iancu! Traiascu Duhul lui Iancu, in inima fiecarui covasnean! Doamne ajuta-i pe romani!

Uitaţi-vă pe câmp românilor, suntem mulţi, ca cucuruzul brazilor, suntem mulţi şi tari, că Dumnezeu e cu noi!” (Avram Iancu, 1848 – Câmpia Libertăţii de la Blaj)

Bustul lui Avram Iancu, in curtea scolii din Covasna, Voinesti, care ii poarta numele

“, a postat Asociatia Cultural Crestina Justinian Teculescu Covasna

Sursa /Foto: Asociatia Cultural Crestina Justinian Teculescu

[tp_product id=”194109612″ feed=”396″]

Articolul Luni, 14 Septembrie 2015, la Covasna, in curtea Scolii Gimnaziale ,,Avram Iancu” a fost dezvelit bustul Craisorului muntiilor, Avram Iancu! apare prima dată în Glasul.info.

Luni, 14 septembrie, pe acest soclu se va afla bustul Craisorului Muntilor, Avram Iancu.În 10 septembrie 1872, intra în veșnicie Crăișorul Munților, Avram Iancu. De atunci, îl purtăm în suflet. Începând de săptămâna viitoare, covăsnenii vor avea onoarea de a-l avea alături, în chip de monument, în curtea școlii al cărei patron spiritual este.
Festivitatea de deschidere a noului an școlar la Școala Gimnazială Avram Iancu din Voinești, Covasna, se va continua cu momentul festiv al dezvelirii monumentului revoluționarului Avram Iancu.

Luni, 14 septembrie 2015, orele 10,oo, sunteți invitați să luați parte la acest eveniment important pentru comunitatea covăsneană. Bustul din piatră este opera sculptorului covăsnean Nicolae Mihail Bohatel și este donat de către artist. La ceremonie sunt așteptați reprezentanți ai autorităților locale și județene și ai societății civile. Interpreți de muzică populară din Voinești și din țară au pregătit un moment artistic.
Proiectul a fost realizat cu sprijinul Consiliului Local Covasna și al Asociației Cultural Creștine Justinian Teculescu.

Mereu avem nevoie de repere de identitate. Noi toţi şi cu atât mai mult copiii noştri. Este nu numai benefic, dar şi obligatoriu ca aceştia să crească având în vedere fapte, pilde, chipuri ale strămoşilor noştri – cei care ne-au dat ţara în care locuim. O astfel de personalitate jalon este Avram Iancu.

În istoria popoarelor apar uneori momente de cumpănă, de primejdie. Atunci norocul sau voinţa divină aduc în fruntea popoarelor una sau mai multe personalitaţi pentru a le călăuzi – un astfel de ales a fost Avram Iancu.
Avram Iancu (n. 1824, Vidra de Sus – d. 10 septembrie 1872, Ţebea) a fost un patriot ardelean de primă mână, avocat de meserie, care a jucat un rol important în Revoluţia de la 1848 – 1849, din Transilvania. La numai 24 de ani, el conducea pe cei ce cu mult curaj s-au ridicat împotriva unor vechi şi strâmbe rânduieli.

Cum spuneam, este imperios necesară prezenţa simbolurilor determinante pentru cultura şi istoria noastră în spaţiul public al comunităţii. Un bust al eroului naţional Avram Iancu în curtea Şcolii Gimnaziale “Avram Iancu” denotă respect pentru valorile neamului, recursul la modelele identitare româneşti. De asemenea, un astfel de monument sacralizează spaţiul. Îl şi înfrumuseţează.

Mai mult, într-un oraş turistic, cum este staţiunea Covasna, un asemenea edificiu reprezintă pe lângă o necesitate şi o atracţie turistică, un “loc de văzut” pentru vizitatorii urbei.

Conştientizarea de cǎtre elevi a importanţei istoriei românilor, a sentimentului de apartenenţǎ la valorile naţionale adevărate este unul dintre scopurile educaţiei şcolare. Activitatea patriotică a unuia ca Avram Iancu – tânăr, intelectual, transilvănean – poate fi pentru elevi un imbold, un exemplu, o mândrie.

Această şcoală covăsneană a noastră are o istorie lungă – la 10 ani după începerea revoluţiei paşoptiste i s-a pus piatra de temelie, iar din anul 1924 a primit numele tribunului. Desigur, istoria este sinuoasă şi la 1940 numele a fost abandonat, revenindu-se la el după Revoluţia din 1989.

Considerăm acum că amplasarea bustului “patronului spiritual” al gimnaziului la această unitate de învăţământ este un act de normalitate, de întregire a imaginii şcolii noastre. Vom avea un loc unde să recităm poezii, unde să cântăm cântece patriotice, unde să depunem coroane. Unde să fim bucuroşi că suntem români.

Elevii, cadrele didactice, comunitatea, toți covăsnenii vom fi mândri cu acest monument al lui Iancu. Aveam nevoie de el!

Autor: Florentina Covasna

[tp_product id=”194109612″ feed=”396″]

Articolul Luni, 14 septembrie, pe acest soclu se va afla bustul Craisorului Muntilor, Avram Iancu apare prima dată în Glasul.info.

La Chisinau a avut loc dezvelirea unui bust al celui mai longeviv primar al Chisinaului. Carol Schmidt a fost primar al Chisinaului timp de 26 de ani, record care inca nu a fost doborat nici pana astazi.

Bustul a fost oferit de catre ambasada Germaniei , prin amabilitatea ambasadorului Matthias Mayer, Primariei Municipiului Chisinau iar la ceremonie au participat presedintele parlamentului, Igor Corman, precum si vicepresedintele Bundenstagului Germaniei, Ulla Schimdt.

Bust al lui Carol Schmidt dezvelit la Chisinau

Articolul Bust al lui Carol Schmidt dezvelit la Chisinau apare prima dată în Glasul.info.