“Monumentul domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt din centrul Chișinălui a fost inaugurat pe data de 29 aprilie 1928, acum 93 de ani, cu ocazia împlinirii a 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România.

Acesta reprezintă una din cele mai importante opere ale reputatului sculptor basarabean din perioada interbelică, Alexandru Plămădială.

Sculptorul A. Plămădială a fost desemnat să realizeze macheta, iar statuia pe care o avem astăzi este a treia variantă propusă de artist.

Creația sculptorului A.Plămădială, arhitect – E. Bernardazzi, este o operă sobră, care se evidențiază prin unitate compozițională, prin tratarea monolită a formelor, chipul domnului Moldovei ce-l caracterizează ca apărător al țării și al creștinătății.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt nu a stat prea mult timp în centrul Chișinăului, deoarece în iunie 1940, odată cu anexarea Basarabiei la fosta URSS, acesta a fost evacuat cu armata română la Vaslui, după care, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost readus la Chișinău. La 25 august 1942 a fost postat în fața Porților Sfinte, iar peste doi ani a fost evacuat la Craiova, înainte ca armata sovietică să intre din nou în Chișinău.

Însă, o comisie formată din reprezentanți ai Moldovei Sovietice, care se ocupa de recuperarea valorilor culturale a readus, în 1945 monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt la Chișinău. Acest lucru a fost posibil datorită intervenției sculptoriței Claudia Cobizev, discipolă a lui Alexandru Plămădeală. De data aceasta, a fost instalat în adâncul grădinii publice din Chșinău, pe atunci Parcul „Pușkin”. Iar în anul 1964 a existat o tentativă de a evacua statuia marelui domnitor în orășelul Vadul lui Vodă. Însă datorită unor studenți curajoși în frunte cu Mihai Moroșanu, care au colectat 3000 de semnături împotriva intenției de strămutare a monumentului. Până la urmă autoritățile au refuzat la idee.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a revenit pe locul unde a fost amplasat inițial, pe un postament reconstruit conform variantei originale, datorită primarului N. Costin și ministrului Culturii și Cultelor, I. Ungurianu. După o muncă enormă de restaurare, monumentul a fost dezvelit la 31 august 1990, atunci când s-a marcat un an de la proclamarea Limbii Române ca limbă de stat.

Astăzi monumentul marelui domnitor este locul unde la cele mai importante evenimente depun flori și se închină atât oficialii, inclusiv străini, cât și cetățenii de rând. Lângă monumentul domnitorului s-au adunat și se mai adună mulțimile la marile adunări naționale. Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt este un simbol al neamului nostru, care rămâne pe veci.”, sursa: Muzeul de Istorie a Orașului Chișinău

Articolul La 29 Aprilie 1928 Monumentul lui Ștefan cel Mare a fost inaugurat la Chișinău, cu ocazia împlinirii a 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România apare prima dată în Glasul.info.

După ce doar cu jumătate de oră în urmă îl întâlnise și îl apostrofase bine pe Costel Alexe în Piața Unirii din Iași pentru dezastrul legat de pădurile României (n.r. vezi Costel Alexe, fugărit de o bătrână din Piața Unirii din Iași: “Mincinosule, cum poți spune că nu se taie ilegal lemn din România?”), doamna Elena Vukic o pensionară energică din Iași, prezentă de multe ori în stradă la acțiuni civice, a întâlnit-o și lidera USR, Cosette Chichirău, aflată pe pietonalul Ștefan cel Mare și Sfânt, în fața Mitropoliei din Iași, vânând semnături pentru candidații USR-PLUS.

Încălzită de la întâlnirea cu ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, doamna Elena Vukic a abordat-o și pe Cosette Chichirău:

“-Unde sunt doamnă Chichirău banii din cotizații? I-ați cheltuit cu amantul?”, o întreabă în treacăt Elena Vukic

[one_half]

Amantii din Bizant – Mika Waltari

[/one_half]

Răspunsul este de asemenea unul cu totul neașteptat:

“-I-am cheltuit pe harem!“, i-a răspuns Cosette Chichirău

Tupeul USR-istei a iritat-o atât de mult pe bătrână încât acesta a izbucnit la adresa USR-iștilor:

“Bă, voi sunteți români, vă puteți numi români? Când voi veniți cu educația sexuală în școli și în grădinițe și luptați împotriva ortodoxiei? Lua-v-ar dracu’ de nesimțiți și de trădători!”

Surprinzător sau nu, dar câteva persoane de pe margine au avut curajul să aplaude atitudinea bătrânei față de Cosette Chichirău.

Nota noastră: Întrebarea doamnei Vukic adresată lui Cosette Chichirău face referire la un articol publicat în Ziarul de Iași, în care se aduc niște acuzații picante împotriva liderei USR și a presupusului său amant, legate de dispariția banilor din cotizațiile membrilor organizației USR Rediu, scandal care s-a lăsat cu demisia a foarte mulți membri din USR

Articolul Amantlâcurile lui Cosette Chichirău, motiv de reproș din partea unei bătrâne: “Voi sunteți români, vă puteți numi români?” apare prima dată în Glasul.info.

După Bătălia de la Vaslui, Ștefan cel Mare îl trimite pe vornicul Cataneu, cu o scrisoare către Papă, în care îi solicită printre altele și ajutor financiar pentru a putea continua lupta antiotomană.

Impresionat de victoria împotriva turcilor a princepelui dintr-o micuță țară a Europei precum Țara Moldovei, papa Sixt al IV-lea trimite la rândul său o scrisoare de muțumire către Ștefan cel Mare:

“Iubite fiu, mântuire. Am primit scrisoarea Domniei Tale şi pe iubiţii fii, Petru, laureat în legi, şi Cataneu genovezul, sfetnicii tăi, pe care i-ai trimis cu această scrisoare, i-am ascultat cu bunăvoinţă şi am cunoscut dorinţa ta privind acea numire la Biserica Moldovei, în fruntea căreia ceri să fie pus păstor acel Petru, pe care îl vom socoti cel mai ales alături de tine, bărbat de aleasă vrednicie şi cu merite preastrălucite faţă de Republica Creştină.

De altminteri, preaiubite fiu, cu toate că, pentru lucrarea pe care ai săvârşit-o şi o săvârşeşti cu slavă şi cucernicie, ar trebui mai degrabă a ţi se mulţumi decât a te tulbura, fiindcă dorim să sporească gloria ta, dimpreună cu preţuirea tuturora, te îndemnăm să mergi neclintit din bine în mai bine, şi să nevoieşti cu toată suflarea spre oblăduirea şi creşterea religiei sfinte.

Niciunde vrednicia şi măreţia inimii tale nu pot fi mai nimerit preţuite, nici unei lucrări nu poate a-i urma o mai adevărată şi veşnică glorie. Lucrarea ta asupra necredincioşilor turci, vrăjmaşi comuni, săvârşită până acum cu înţelepciune şi bărbăţie au adus atâta strălucire numelui tău, că eşti în gura tuturor şi eşti lăudat cu deosebire de toţi, în unire de simţiri. Fii fără de istov dară şi, oricum faci, caută izbânda pe care cerul ţi-a hărăzit-o, ca să primeşti răsplata veşnică de la Dumnezeu şi preţuirea acestui Sfânt Scaun Apostolic. Dată la Roma, 20 martie 1476, anul 5 al pontificatului nostru.”, scria papa Sixt al IV-lea către Ștefan cel Mare în urma Bătăliei de la Vaslui

Articolul La 20 martie 1476, papa Sixt al IV-lea îi trimitea lui Ștefan cel Mare o scrisoare de mulțumire în urma Bătăliei de la Vaslui apare prima dată în Glasul.info.

Geamurile de la intrarea în clădirea Guvernului din Republica Moldova, distruse cu buzduganul de către un veteran de pe Nistru, veterani de care guvernul își bate joc, plătindu-le niște pensii mizerabile de mici în comparație cu ceea prin ce au trecut toți cei implicați în Războiul de pe Nistru.

O acțiune antiguvernamentală pornită inclusiv împotriva lui Igor Dodon, o manifestare inițiată de către veteranii de pe Nistru, a oferit scena zilei astăzi în Republica Moldova.

Unul dintre veteranii de pe Nistru, Vasile Sinigur, cunoscut și pentru alte acțiuni publice antisovietice, a venit la clădirea Guvernului Republicii Moldova fluturând deasupra capului un buzdugan masiv și făcându-și loc cu el până la ușile de sticlă de la intrarea în clădirea guvernamentală. Acolo, cu toată opoziția forțelor de ordine, Vasile Sinigur a reușit să lovească și să spargă geamurile de la intrarea în clădirea Guvernului Republicii Moldova.

“Un protestatar înarmat cu un buzdugan a reușit luni să ajungă până la ușa guvernului Republicii Moldova și să o spargă. S-a întâmplat la un protest al veteranilor.  Oamenii au scandat „Noi suntem poporul – Dodon e trădătorul”, „Dodon la pușcărie” și alte slogane împotriva președintelui și a premierului.”, scrie și Cotidianul.ro

Bărbatul care a lovit cu buzduganul în ușa de sticlă ce permite accesul în clădirea Guvernului Republicii Moldova se numește Vasile Sinigur, și este un activist antisovietic recunoscut, reținut de către forțele de ordine din Republica Moldova în timpul manifestațiilor de 9 Mai la Complexul Memorial „Eternitate”. În urmă cu 6 ani, în 2014, Vasile Sinigur a fost amendat pentru că a scris un mesaj pe monumentul sovietic din fața Academiei de Științe a Moldovei.

Concomitent, alte grupuri au organizat și ele proteste antiguvernamentale, la alte obiective instituționale din Chișinău.

Articolul (VIDEO) Români adevărați, plăieși de-ai lui Ștefan cel Mare! Veteranii de pe Nistru cu buzduganul la Guvern apare prima dată în Glasul.info.

Dacă de-a lungul istoriei lor românii ar fi avut parte măcar de un sfert din sprijinul primit de Ungaria din partea Occidentului creștin, atunci România ar fi fost azi o mare putere europeană. Nu poți să nu remarci din scrisorile adresate de Ștefan cel Mare principilor creștini și papalității, atât disperarea cât și îndârjirea cu care era hotărât să lupte în acest colț de Europă pentru cauza creștinătății. Și care i-au fost răspunsurile la aceste apeluri sincere?

Din cauza orgoliilor occidentale au eșuat lamentabil și rușinos în cele din urmă și cruciadele, aducând mai degrabă deservicii majore creștinismului, decât foloase majore pe termen lung. La fel s-a întâmplat și cu susținerea luptei antiotomane a domnitorilor români, care de cele mai multe ori s-au aflat de unii singuri împotriva uneia dintre cele mai formidabile și înspăimântătoare mașini de război pe care le văzuse vreodată Europa creștină: armata otomană.

Bătălia de la Podul Înalt de pe 10 ianuarie 1475, atunci când Ștefan cel Mare, domnul Moldovei, a zdrobit la Vaslui armatele otomane conduse de Suleiman Pașa, este una dintre cele mai mari și glorioase victorii ale creștinismului împotriva Imperiului Otoman.

După victoria de la Podul Înalt, Ștefan cel Mare le-a trimis suveranilor Poloniei și Ungariei mai multe steaguri din cele capturate de la turci, însoțite de o scrisoare:

„Către coroana ungurească și către toate țările, în care va ajunge această scrisoare, sănătate. Noi, Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Țării Moldovei, mă închin cu prietenie vouă tuturor cărora le scriu, și vă doresc tot binele, și vă spun domniilor voastre că necredinciosul împărat al turcilor a fost de multă vreme și este încă pierzătorul întregii creștinătăți și, în fiece zi se gândește cum ar putea să supună și să nimicească toată creștinătatea. De aceea facem cunoscut domniilor voastre că pe la Boboteaza trecută, mai sus numitul turc (adică sultanul Mahomed) a trimis în țara noastră și împotriva noastră o mare oștire în număr de 120.000 de oameni, al cărei căpitan de frunte era Soliman Pașa. Auzind și văzând noi acestea, am luat sabia în mână, am mers împotriva dușmanilor creștinătății, i-am biruit și i-am călcat în picioare și pe toți i-am trecut sub ascuțișul sabiei noastre.”

În vreme ce regele Poloniei n-a luat nici o măsură pentru a-l sprijini pe Ștefan cel Mare, nelăsându-se înduplecat nici măcar de solicitările nobilililor lituanieni care înțeleseseră foarte bine pericolul otoman și erau dispuși să trimită ajutor militar consistent, regele Ungariei, Matei Corvin, ajunge să își asume meritele victoriei de la Vaslui, informând curțile europene că victoria de la Vaslui a fost obținută de Ștefan, „căpitanul său“.

Deși a fost dispus chiar și să facă niște compromisuri profund dezavantajoase pentru imaginea sa cu Polonia și Ungaria, Ștefan cel Mare n-a primit nimic consistent din vasalitățile cu acești vecini alunecoși și potrivnici, motiv pentru care s-a ajuns curând la conflicte armate din care domnitorul moldovean nu numai că a ieșit victorios, dar s-a ales din partea ambilor “suverani” și cu câștiguri teritoriale și materiale.

Articolul 10 ianuarie 1475 – Bătălia de la Vaslui de la Podul Înalt, una dintre cele mai mari victorii ale creștinismului împotriva Imperiului Otoman apare prima dată în Glasul.info.

“Pe data de 2 iulie, cu ocazia împlinirii a 515 ani de la moartea  Domnitorului Stefan cel Mare, municipalitatea suceveană a organizat un ceremonial de depunere de coroane de flori la Statuia lui Stefan cel Mare, în apropierea Cetăţii de Scaun a Sucevei, un omagiu  la Mănăstirea Putna, ctitoria unde Voievodul îşi doarme somnul de veci. Programul Ștefanian  a început în 24 iunie, de Sânziene, cu slujba de pomenire a domnitorilor Moldovei în capela Cetății de Scaun a Sucevei, la 2 iulie încheindu-se la Mănăstirea Putna, cu Festivalul Ştefanian, eveniment organizat de Consiliul Județean Suceava.

O coloană de circa un kilometru s-a îndreptat  spre Mănăstirea Putna, formată din pelerini tineri și vârstnici, îmbrăcați în straie populare, specifice zonelor din care au venit, care au intonat, pe întreg parcursul pelerinajului, diverse piese corale atât patriotice, cât și bisericești, evocând personalitatea Marelui Voievod, Ștefan cel Mare și Sfânt,  alături de preşedintele Consiliului Judeţean Suceava,  Gheorghe Flutur, pentru a-i aduce un omagiu și a depune o coroană de flori celui care a însemnat cel mai mult pentru Ţara noastră. La intrarea în Mănăstirea Putna, cei veniți pe jos au fost întâmpinați de Arhimandritul Melchisedec Velnic, starețul mănăstirii, luând parte la slujba religioasă, oficiată de arhiepiscopul PIMEN al Sucevei și Rădăuților, alături de alte fețe bisericești.” ( sursa: ZorileBucovinei.com)

Citiți întreg articolul pe ZorileBucovinei.com

Articolul Ştefan cel Mare, comemorat la 515 ani de la moarte apare prima dată în Glasul.info.

În primăvara anului 1457, într-un loc numit “Direptate”, nu departe de Cetatea de scaun a Sucevei, s-au strâns boierii moldoveni împreună cu mitropolitul și o suită de călugări, pentru o ceremonie ad-hoc cum rar se mai văzuseră în istoria Moldovei. Este practic momentul istoric în care Ștefan cel Mare este recunoscut oficial ca domn al Moldovei.

După înfrângerea și alungarea lui Petru Aron, o ceremonie publică de încoronare a fost ogranizată într-un loc numit “Direptate” / Dreptate. Potrivit cronicarilor, câmpul numit Direptate era locul unde „se făcea dreptatea” şi se executau trădătorii.

„Deciia Ştefan vodă strâns-au boierii ţării şi mari şi mici şi altă curte măruntă dimpreună cu mitropolitul Theoctistu şi cu mulţi călugări, la locul ce să chiamă Direptatea şi i-au intrebatu pre toţi: este-le cu voie tuturor să le fie domnu ? Ei cu toţii au strigat într-un glas: “În mulţi ani de la Dumnezeu sa domneşti”. Şi decii cu toţii l-au rădicatu domnu şi l-au pomăzuitu spre domnie mitropolitul Theoctistu. Şi de acolea luo Ştefan vodă steagul ţărâi Moldovei şi să duse la scaunul Sucevii.” ( Grigore Ureche, Letopiseţul Ţării Moldovei)

“După aceea s-au adunat toată țara cu preasfințitul mitropolitul chir Theoctist și cu ajutorul lui Dumnezeu l-au uns la domnie, pe Siret, în jos la tină, unde se numește locul acela Direptate și până acum. Și a luat schiptrul Țării Moldovei”, se relatează în Analele putnene

Despre locul numit Direptate se pomenește până și în Acatistul lui Ștefan cel Mare:

“Din pruncie ai fost crescut de părinții tăi în dragostea de neam și credință, iar la vârsta oșteanului luptător ai fost rânduit de Dumnezeu să conduci Țara Moldovei. Pentru aceasta alesul între ierarhi, Mitropolitul Teoctist, la locul numit Direptate, domn te-a uns, ca împreună să glăsuim: Bucură-te, că din copilărie ai iubit buna podoabă a Casei lui Dumnezeu; Bucură-te, ctitor al multor biserici din Țara Moldovei”

“Din jos de Suceava, pe Siret, la locul ce-i zice Direptate stau adunați, ca-n zilele marilor judecăți domnești, boierii țării, curtenii toți și fețele bisericești cu Mitropolitul Teoctist în frunte, și norod mult de prin sate, întru întâmpinarea domnului celui nou. Aici e „primirea”; aici se oprește cu arcașii lui cel ce de două ori și-a biruit vrăjmașul.” (Alexandru Vlahuță, Ștefan cel Mare)

Articolul La 14 aprilie 1457, la “Direptate”, Ștefan cel Mare este recunoscut oficial ca domn al Moldovei apare prima dată în Glasul.info.

La data de 12 aprilie 1457 avea loc Bătălia de lângă satul Dolhești (n.r. Doljești după Cronica lui Ștefan cel Mare), unde Ștefan cel Mare l-a înfrânt și alungat din scaunul Țării Moldovei pe Petru Aron.

După asasinarea lui Bogdan al II-lea din 1451 de către fratele său vitreg Petru Aron, Ștefan cel Mare a luat calea exilului împreună cu mama sa, mai întâi în Transilvania, apoi în Țara Românească.

La început de aprilie în anul 1457, împreună cu aproximativ șase mii de oșteni moldoveni, inclusiv o mie de munteni din Țara Românească oferiți de către Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare intră în Moldova pentru a pretinde tronul țării.

La 12 aprilie 1457, Petru Aron, surprins de incursiunea lui Ștefan cel Mare în Moldova, recurge la o acțiune pripită, atacând cu o armată strânsă în mare grabă. Petru Aron este învins și părăsește rușinos câmpul de luptă. Acesta este practic momentul când Moldova a câștigat un domnitor legendar: Ștefan cel Mare.

„În anul cum se socotește de la nașterea lui Christos 1457, în luna lui aprilie, în săptămâna mare dinaintea Paștilor, veni Stefan Vodă, fiul lui Bogdan Vodă, cu o mică oaste. Și veniră asupra lor Aron Vodă la un părău sau apă cu numele Hreasca, la Doljești. Așa, goni Ștefan Vodă pe Aron Vodă din țară și rămase însuși domn prin silnicie.” (Cronica lui Ștefan cel Mare)

După alungarea uzurpatorului și asasinului tatălui său, Ștefan cel Mare a organizat o mare ceremonie publică de încoronare, într-un loc numit Direptate, pe valea Siretului.

„Deciia Ștefan vodă strâns-au boierii țării și mari și mici și altă curte măruntă dimpreună cu mitropolitul Theoctistu și cu mulți călugări, la locul ce să chiamă Direptatea și i-au intrebatu pre toți: este-le cu voie tuturor să le fie domnu ? Ei cu toții au strigat într-un glas: “În mulți ani de la Dumnezeu sa domnești”. Și decii cu toții l-au rădicatu domnu și l-au pomăzuitu spre domnie mitropolitul Theoctistu. Și de acolea luo Ștefan vodă steagul țărâi Moldovei și să duse la scaunul Sucevii.” ( Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei)

Articolul La 12 aprilie 1457 avea loc bătălia în urma căreia Moldova a câștigat un domnitor legendar: Ștefan cel Mare apare prima dată în Glasul.info.

“Scrisoare adresată Conducătorului Spiritual al României pentru ungerea cu mir a osemintelor mult pătimite ale lui MIHAI EMINESCU într-o ceremonie publică!

Voievodul Ștefan cel Mare și Sfânt a fost deshumat de două ori pentru această ceremonie religioasă..! Binecuvântați Preafericite Părinte Patriarh al Sfintei Biserici Române și a toată suflarea Neamului Românesc! Cu plecăciune și gând smerit vă fac cunoscută o dorință populară.

Ca ziarist și scriitor mereu călător prin țară și dornic de vorbă cu oameni de tot felul , din noianul de idei s-a desprins una de compătimire și jale față de sufletul mult pătimit al lui Mihai Eminescu. În după-amiaza zilei de 17 Iunie, ora 17,30 trupul său a fost adus la Biserica Sfântul Gheorghe Nou pentru slujbă, dar ritualul a fost scurt și pe fugă. Iertare! Preafericite Părinte Patriarh al Sfintei Biserici Române și a toată suflarea Neamului Românesc!

Osemintele lui Ștefan Cel Mare și Sfânt au fost deshumate de două ori pentru primenire cu har duhovnicesc și sacralizarea sufletului său întru Domnul. S-a întâmplat în anii 1758 și 1856. Tradiția și datoria strămoșească s-au respectat și împlinit sub semnul Crucii Mântuitorului, Slavă Domnului…!

Preafericite Părinte Patriarh al Sfintei Biserici Române și a toată suflarea Neamului Românesc! Vă implor în genunchi de sub Crucea Mântuitorului să inițiați același ritual pentru un al Voievod, Voievodul Limbii și Culturii Române, domnul Mihai Eminescu!

A murit fără lumânare la cap, nespovedit și neîmpărtășit, iar osemintele sale nu au primit niciodată mirul și nu au fost niciodată stropite cu sfânta apă din busuiocul duhovnicesc! Sufletul său mult chinuit are mare nevoie de lumină și de pacea veșnică, această ceremonie religioasă ar coborâ până la capătul sufletului său și i-ar alina lunga vecie până la Înviere, ar aduce mai multă iubire și mai mult devotament încercatei noastre Biserici…!

Binecuvântați Preafericite Părinte Patriarh al Sfintei Biserici Române și a toată suflarea Neamului Românesc! Cu plecăciune și smerenie,”

Laurian Stănchescu, membru titular al Uniunii Scriitorilor din România membru titular al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, autorul proiectelor Avram Iancu și Brâncuși din Parlamentul României, devenite Decrete Prezidențiale!

Articolul Laurian Stănchescu: “EMINESCU ȘI ȘTEFAN CEL MARE” apare prima dată în Glasul.info.

A fost dezvelită prima statuie a domnitorului Ştefan cel Mare din Bucureşti

Astăzi 26 noiembrie 2018, la ora 14:00, a avut loc ceremonia oficială de inaugurare a monumentului de for public “Ștefan cel Mare și Sfânt”, eveniment organizat de Primăria Capitalei prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic (AMPT). Monumentul a fost amplasat pe aleea centrală din Parcul Obor, Sector 2 (Sos. Mihai Bravu și Strada Chiristigiilor).

„Primul ansamblu statuar din Bucureşti al domnitorului Ştefan cel Mare a fost dezvelit în cursul zilei de luni, 26 noiembrie 2018, de domnul Toader Mugur Mihai, primarul sectorului 2, însoţit de domnul Lucian Cătălin Iliescu, consilier general, preşedintele Comisiei Cultură şi Culte din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti, doamna Oana Valeria Zaharia, director AMPT şi autorul lucrării, sculptorul George Tănase”. transmit presei reprezentanţii primăriei sector 2.

Statuia lui Ștefan cel Mare și Sfânt a fost primită bine la Bucureşti, cetăţenii prezenţi la eveniment, chestionaţi de reporterii razboiulinformational au considerat iniţiativa ca una absolut firească.

„Monumentul de for public dedicat lui Ștefan cel Mare, domnitor canonizat cu numele de Ștefan cel Mare și Sfânt de către Biserica Ortodoxă Română, a fost realizat de către artistul plastic Gheorghe Tănase în urma organizării unui concurs de soluții la nivelul Administrației Monumentelor și Patrimoniului Turistic. Lucrarea este din bronz și reprezintă personajul în mărime naturală.

Demersul cultural este întreprins în contextul cinstirii memoriei marelui domnitor Ștefan cel Mare, o personalitate marcantă a istoriei României, în semn de recunoștință pentru contribuția acestuia la menținerea continuității neamului românesc” transmite AMPT.

Ștefan cel Mare și Sfânt la Bucuresti

Ștefan cel Mare și Sfânt era singura mare personalitate din istoria romanilor care nu avea o statuie în capitala ţării. Până la acest moment exista doar un bust în cadrul muzeului Militar, unde exista busturile tuturor marilor voievozi.

Prin acest demers identitar Bucureştiul şi Chişinău se înfrăţesc încă o dată în plus.

Mediafax anunţa că monumentul a costat cca 300.000 de euro, statuia este realizată în bronz. Calitatea lucrării este una de excepţie, voievodul fiind reprezenta în mărime naturală într-o poziţie de mişcare în care Ştefan cel Mare se pregăteşte să îşi scoată paloşul.

Sursa: razboiulinformational.ro

Articolul A fost dezvelită prima statuie a domnitorului Ştefan cel Mare din Bucureşti apare prima dată în Glasul.info.