Istoria antica a Europei ar trebui rescrisa! Inainte ca Roma sa ia ființa, inainte ca Grecia sa infloreasca, neamurile traco-geto-dacice au stapanit teritorii vaste din continentul european și și-au lasat amprenta asupra intregii sale istorii.

In calatoria pe care v-o propunem catre trecutul indepartat al Europei vi se va prezenta o noua perspectiva asupra istoriei antice. Multe dintre lucrurile pe care le credeați deja bine stabilite vor fi zdruncinate. Fapte și evenimente puțin cunoscute vor veni sa redefineasca istoria…

Tracii – Istoria ascunsa

Probele materiale și izvoarele istorice dovedesc ca tracii aveau o cultura avansata si ca erau creatori rafinati de arta, ca lumea greaca a fost puternic influentata de cea traca, grecii preluand de la traci traditii si zeitati.

In acelasi timp, incursiunea in spațiul antic traco-geto-dacic va va aduce in prim plan uimitoare comori antice din aur și argint și personalitațile remarcabile ale unor eroi care au ramas adanc intipariți in memoria umanitatii.

Nu in ultimul rand, veți descoperi ca traco-geto-dacii au ajuns la conducerea Imperiul Roman, un lucru mentionat clar si dincolo de orice discutie de chiar izvoarele antice latine.

 LINK VIDEO AICI

Desigur, odată cu vizionarea acestui film, întrebările de genul:

“De ce nu găsim aceste informații în cărțile noastre de istorie?” sau “Cine vrea să ne fure istoria?” vor deveni mai acute și vor pretinde cu mult mai multă forță un răspuns de la autoritățile politice și științifice românești.

Cititi si : Moldava – cetatea zeului Mol

Cititi si: Tribul Toda, urmasii lui Alexandru Macedon?

Ideea este că redescoperirea adevăratei noastre istorii e un proces accelerat pe care nu îl mai poate opri nimic. Indiferent de forțele care se opun, adevărul despre fabuloasa noastră istorie iese cu iuțeală la lumină. Iar acest lucru are darul de a ne face mai uniți și mai puternici…

Așadar, Omule Bun, te invit să urmărești acest film făcut cu credința că neamul nostru se poate trezi din somnul cel de moarte. Bucură-te de el, meditează asupra acestor informații și fă-l cunoscut tuturor celor din jurul tău!

Daniel Roxin

Articolul Tracii – Istoria ascunsa apare prima dată în Glasul.info.

Basarabia (ucraineană Бесарабія, rusă Бессарабия, bulgară Бесарабия, turcă Besarabya, germană Bessarabien) este denumirea dată de Imperiul Rus în 1812 teritoriului voievodatului Moldovei dintre Prut și Nistru anexat prin Tratatul de la București din 1812, odată cu raiaua Hotinului și cu Basarabia istorică (în limba turcă Bugeac) cedate de Imperiul Otoman după semnarea tratatului de pace de la București din anul 1812 în urma încheierii războiului ruso-turc (1806-1812).

Faptul că a fost cedat Rusiei și o parte din teritoriul voievodatului, în ciuda tratatului moldo-otoman care garanta integritatea Moldovei, se datorează dibăciei negociatorului francez Gaspard Louis de Langeron care slujea interesele țarului.

Stema Basarabiei s-a regăsit în armoriale străine chiar înainte de a fi anexată de către ruși. Trebuie precizat că la acel moment Basarabia însemna doar sudul teritoriului dintre Prut și Nistru, suprapus în mare parte peste Bugeac.

În armorialul croatului Paul Ritter Vitezović, publicat în 1701, această provincie era desemnată printr-un scut pe care se aflau trei capete de negri legate cu o eșarfă. Se indica astfel faptul că teritoriul respectiv era stăpânit de către tătari. O nouă reprezentare pentru stema Basarabiei a fost stabilită după anexarea acesteia de către Imperiul Țarist, în 1812, urmând să reflecte noua situație politică a provinciei.

Stema Basarabiei stabilită prin 1815 – 1817 cuprindea un scut tăiat, aur în cartierul superior și albastru în cel inferior. În primul cartier se află stema imperiului: acvila bicefală, împodobită cu o coroană de aur, ține în ghearele ei sceptrul și globul crucifer.

În cartierul albastru este reprezentată vechea stemă a Moldovei: capul de bour. Conform aprobărilor imperiale din 27 martie și 13 aprilie 1826, această reprezentare a suferit mici modificări: cartierele sunt de data aceasta roșu (sus) și aur (jos), iar acvila ține în gheara dreaptă o făclie și un fulger, iar în cea stângă o cunună de lauri. Pe pieptul ei se află reprezentat un scut roșu cu Sfântul Mare Mucenic Gheorghe ucigând balaurul cu sulița, de pe calul alb.

În 1878 înfățișarea stemei a fost schimbată radical. Pe un scut albastru a fost înfățișat capul de bour, având ochii, limba și coarnele de culoare roșie. Între coarnele sale a fost plasată o stea cu cinci raze și el a fost flancat de o roză (în dreapta) și o semilună (în stânga). Scutul a fost bordat cu culorile Romanovilor: aur, argint și negru.

În 1918, pe actele unirii cu România, a fost utilizată vechea stemă a voievodatului Moldovei.
După cel de-Al Doilea Război Mondial, majoritatea Basarabiei a fost transformată în republică sovietică socialistă.

Noua entitate a primit o stemă în concordanță cu celelalte din U.R.S.S., fără legătură cu trecutul istoric. Evenimentele ce au avut loc în această țară după 1989 au determinat alcătuirea unei noi steme, pentru a desemna statul suveran abia creat. Astfel, stema Republicii Moldova a reluat, în componența ei, vechiul cap de bour.

Ținutul Mării

În 1816, Gheorghe Asachi, a introdus în armele Moldovei doi delfini afrontați, meniți a simboliza Ținutul Mării și gurile Dunării răpite de către Rusia. Aceștia vor fi preluați pentru a desemna cele trei județe din sudul Basarabiei retrocedate în 1856 Moldovei. După schimbul dictat în 1878, în urma căruia Dobrogea revenea României în schimbul acelor județe, delfinii au desemnat noua provincie.

Sursa:

Articolul Scurtă istorie a heraldicii Basarabiei apare prima dată în Glasul.info.

Cei din tribul Toda reprezinta o aparitie unica si total neasteptata chiar si pentru multi dintre indieni. Etnologii se impart intre cei care sustin originea celor din Toda ca fiind descendenti din armata lui Alexandru Macedon si in cei care sustin originea Sumeriana. Limba tribului Toda face parte din familia limbilor dravidiene iar acum mai sunt circa 1100 de vorbitori ai limbii Toda.

Tribul Toda reprezinta o mica comunitate pastorala care traieste pe platoul Nilgiri din sudul Indiei. Religia tribului Toda este centrata in jurul bivolului; prin urmare sunt efectuate ritualuri pentru toate activitatile legate de mulsul sau de ingrijirea acestor animale. Colibele traditionale ale celor din tribul Toda sunt in forma de jumatati de butoaie si sunt decorate pe fatadele lor cu capete de bivol.

Tribul Toda, urmasii lui Alexandru Macedon?

2 in 1 Mosquito Killer Lamp LED Night Light – $2.85

In vremurile de demult stramosii celor din tribul Toda au avut o traditie. Ei credeau ca sunt descendentii fratilor Pandava. Conform acestei credinte, au urmat poliandria. La fel ca Draupadi, o femeie se casatoreste cu toti membrii de sex masculin dintr-o familie si cu totii vor fi sotii ei.

Surprinzator este si faptul ca anumite motive etnografice ale celor din tribul Toda seamana izbitor de mult cu motive etnografice romanesti. Cu toate ca sunt un trib relativ mic cei din Toda sunt recunoscuti pentru talentele lor ca mestesugari si mai ales pentru bijuteriile pe care acestia le fac.

Este destul sa cauti la repezeala pe internet doar cateva imagini cu cei din tribul Toda, imbracati in hainele lor traditionale, ca sa-ti dai rapid seama ca nu prea se incadreaza in peisajul Indiei si par rupti parca dintr-o alta lume. Chiar daca unele obiceiuri li s-au mai schimbat fata de cele din vechime, chiar daca modul lor de viata le este amenintat de catre modernizare, globalizare si pasunile lor incep sa dispara cei din Toda lupta sa pastreze ce se mai poate din aceasta cultura straveche si fantastica a tribului lor.

Unele aspecte si detalii din viata, obiceiurile si religia acestui trib noua ne-au ridicat anumite semne de intrebare. Nu stim inca daca intrebarile sunt pertinente sau doar sunt doar niste coincidente bizare.

Daca cei din tribul Toda sunt intr-adevar descendentii macedonenilor si a celorlalti mercenari din armata lui Alexandru Macedon nu putem sa nu ne gandim la o conexiunea intre motivele etnografice si alte simboluri folosite de acest trib si asemanarea izbitor de familiara cu motive etnografice si simboluri romanesti.

Intr-una din cartile sale, Branislav Stefanovski spunea ca macedonenii au fost, sunt si vor ramane acelasi popor: traco-dac-pelasgic, originar din nucleul carpato-danubian. Limba vechilor macedoni a fost, este si va fi un dialect traco-dac.

Articolul Tribul Toda, urmasii lui Alexandru Macedon? apare prima dată în Glasul.info.

In imaginea de mai sus sunt doua altare cu vase de sacrificiu pe care sunt reprezentate in basorelief un vultur si un cap de bour/taur. Altarele se gasesc la muzeul arheologic din Dion, Grecia si din spusele arhelogilor sunt altare folosite pentru sacrificii inchinate lui Zeus.

Sa fie doar o stranie coincidenta ca atat vulturul cat si bourul pe care le vedem impreuna pe un altar al lui Zeus de la muzeul arheologic din Dion (Grecia) se regasesc pe stemele a doua state romanesti, Moldova si respectiv Tara Romaneasca, sau sa fie chiar dovada apartenentei stramosilor nostri dacii, la o cultura comuna cu cea a celorlalti traci si implicit apoi cu cea a lumii greco-romane antice?

Continuitatea romanilor, mostenitorii lumii greco-romane

Fiind vorba despre legenda unui print troian, deci de origine tracica, este o probabilitate destul de mare ca si dacii sa fi cunoscut aceasta legenda. Faptul ca legenda era cunoscuta in toata lumea greco-romana o dovedesc numeroasele mozaicuri, fresce sau statui care s-au pastrat pana astazi.

Simbol al puterii si al fortei creatoare, taurul l-a reprezentat si pe Zeus, sub forma unei statuete de bronz ce se prindea in varful unui baston sau al unei lanci; un insemn asemanator celui al vitelului de aur. O alta legenda spune ca Zeus s-a transformat intr-un taur, intentionand s-o rapeasca pe Europa pe care s-o duca apoi in Creta sau in Thiva.

Altare  de sacrificiue inchinate lui Zeus pe care era reprezentat capul de bour/taur au fost gasite pe intreg teritoriul Imperiului Roman cat si dincolo de granitele sale, acolo unde a reusist sa patrunda influenta lumii greco-romane. Pe teritoriul Bulgariei de exemplu, foarte aproape de granita cu Romania, se gasesc mai multe reprezentari ale capului de bour/taur in mai multe situri arheologice.

Mihai Eminescu spunea la un moment dat :”Daca se mai iveste cate un neamt singular care cauta sa ne aduca de peste Dunare, nu mai intrebam ce zice un asemenea om, ci ce voieste el”. ( M. Eminescu, Scrieri politice si literare, Bucuresti, 1905).

Surse:

1) http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/2012/06/04/hierotheos-vlachos-euroa-taurul-crestinii-duhul-lumesc/
2) http://en.wikipedia.org/wiki/Zeus
3) http://mythologica.ro/minotaurul-labirintului-si-taurul-ceresc/
4) Continuitatea romanilor, Nicolae Stoicescu, Bucuresti,1980

Articolul Continuitatea romanilor, mostenitorii lumii greco-romane apare prima dată în Glasul.info.