“Se ştie prea bine că una dintre condiţiile esenţiale pentru acceptarea unei ţări în NATO o constituie clarificarea problemelor litigioase prin încheierea de tratate cu ţările vecine.

Evident, orice bun român, orice om normal, doreste o intrare în Alianţa Nord-Atlantică. Dar, nu oricum.

Ce te faci, dacă printre aleşii valului nr. 1, Ungaria va fi luată în braţe, iar România lăsată să mai aştepte “la uşa cenuşăreselor”? Atunci, liniştea Transilvaniei va fi spulberată, iar în vestul României se va instala o altă graniţă, cea a îngrijorării.

Preşedintele Dumei de Stat a Rusiei, domnul Ghenadi Jelezniov, întrebat, cu ocazia întâlnirii de la Camera Deputaţilor, ce părere are despre NATO, a răspuns imediat… “dacă ar fi vorba de un arhaism din perioada războiului rece”.

După unii, ar trebui grabnic să încheiem tratatele cu Rusia, Ucraina şi Republica Moldova. Corect. Oricine ar dori-o, numai că aici e aici.

Rusia, fidelă a unui principiu imperial al politicii de forţă, ne este datoare un tezaur, încredinţat ei, încă din vremea primului război mondial, tezaur care, se pare, a luat definitiv calea cea fără de întoarcere a Moscovei.

Apoi, mai avem acolo un necaz numit “Insula Şerpilor”, pământ românesc înhăţat în dispreţul tuturor uzanţelor şi tratatelor internaţionale, după cel de-al doilea război mondial.

“Ce-am avea cu Ucraina?”, se întreabă naiv unii. “Nu importăm situaţia din Transilvania acolo” – exclama recent un mare demnitar. “Bucovina – zicea el, confundând grav Polul Nord cu Polul Sud- a fost provincie austriacă”. Atâta ştiu unii. Aşa văd ei istoria scrisă cu cerneala cea roşie a învingătorului.

Ce se vrea? O clară “Euroregiune Bucovina”, adică hulitul odinioară “Plan Valev”, aplicat parşiv şi introdus prin uşa din dos.

Aflat la Davos, preşedintele Ucrainei, Leonid Kucima, invoca “un motiv foarte specific”. “Avem relaţii foarte bune”, zice el, cu toţi vecinii noştri, cu excepţia României, şi credem că dacă nu se semnează un Tratat româno-ucrainean în care să fie definite graniţele, România nu poate vorbi de NATO”.

Un lucru este limpede: semnând tratatele după placul unora doar, pierdem absolut totul şi nu primim nimic. Or, noi dorim să încheiem un tratat de fiecare dată, nu să ni se impună un dictat.

Noi nu ne vom lua gândul de la teritoriile româneşti din Nordul Bucovinei şi Sudul Basarabiei, de la Ţinutul Herţei şi “Insula Şerpilor”.

Nu trebuie să renunţăm la nimic din ce s-a luat “…din moşia cea Ştefană”. Fără compromisuri.

Cu dracul frate nu-i bine să ne facem, numai pentru a trece puntea. Acest amănunt ar trebui să-l ştie bine şi şeful diplomaţiei româneşti, domnul Adrian Severin.”, a spus Lazăr Lădariu în cadrul Sedintei Camerei Deputatilor din 4 februarie 1997

Articolul Lazăr Lădariu: Noi nu ne vom lua gândul de la teritoriile româneşti din Nordul Bucovinei şi Sudul Basarabiei, de la Ţinutul Herţei şi “Insula Şerpilor” apare prima dată în Glasul.info.

Tu ce faci pentru românii din Ucraina? În nordul Bucovinei și sudul Basarabiei sunt cel puțin 400.000 de români!

Ajută-ne să:

– îi ajutăm pe refugiații care fug din calea războiului din Ucraina și să oferim ajutor umanitar celor care au nevoie;

– susținem identitatea românească a românilor basarabeni și bucovineni, inclusiv prin lobby politic și politici publice;

– să întărim comunitățile românești din aceste zone;

– dotăm biblioteci școlare și parohiale cu carte românească, destinată în principal elevilor și să dotăm bisericile românești cu cărți noi de cult (evanghelii, liturghiere, cărți pentru strană etc.);

– realizăm transportul cărților în localitățile din Basarabia (inclusiv Bugeac) și nordul Bucovinei;- susținem elevii și studenții români la studii, în vederea păstrării și afirmării identității lor românești;

– organizăm ateliere, conferințe, tabere și activități sociale în localitățile și parohiile românești din aceste regiuni;

– realizăm înfrățiri între localitățile, parohiile și școlile din cele două regiuni cu cele din România.

În spatele frontului, oamenii aceștia trebuie susținuți prin toate mijloacele posibile! Să le arătăm că nu i-am uitat!

Cu ajutorul dumneavoastră, Liga Studenţilor (LS IAŞI) poate ajunge la ei!

1. Puteți dona cu cardul aici:

https://www.paypal.me/ligastudentilor

sau aici http://ligastudentilor.net/sustine-ls-iasi/

2. ori în contul nostru deschis la Raiffeisen Bank, Sucursala IaşiRO 02 RZBR 0000 0600 1892 5736 (RON)S.W.I.F.T.: RZBRROBUNume: Asociatia Liga Studentilor din Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi3.

Prin revolut, folosind tagul @ligastudentilor sau linkul http://revolut.me/ligastudentilor ori la nr. de telefon +04 0788.388.488cu mențiunea „români Ucraina”Vă mulțumim!

Mulțumim tuturor parohiilor și persoanelor care ne-au ajutat până acum în demersurile noastre!Dacă ești preot, poți organiza o colectă în parohie.

Dacă ești antreprenor, ne poți ajuta cu o donație deductibilă.Dacă ești angajat, organizează o colectă alături de colegii tăi!

Dacă poți să ne ajuți și altfel sau să susții campania, contactează-ne:0735.198.851 – Raluca

Articolul Tu ce faci pentru românii din Ucraina? În nordul Bucovinei și sudul Basarabiei sunt cel puțin 400.000 de români! apare prima dată în Glasul.info.

In lipsa unei revendicari românesti, sudul Basarabiei are “pretendenti”: serviciile secrete ucrainene reclama reactivarea proiectului secesionist “Basarabia”

Vasilii Griţak, seful SBU, serviciul de securitate al Ucrainei, spune ca serviciile secrete rusesti ar incerca sa reactiveze proiectul “Basarabia” pentru a destabiliza sudul Basarabiei si regiunea Odesa din Ucraina, potrivit deschide.md.

Seful serviciului de securitate al Ucrainei sustine ca ar fi primit informatii despre reactivarea serviciilor secrete rusesti cu privire la proiectul “Basarabia”. Vasilii Griţak afirma ca nu doar in regiunea Odesa se intentioneaza actiuni pentru destabilizare ci si in Republica Moldova, mai relateaza deschide.md.

In anul 2014, prin orasele din regiunea Odesa din Ucraina erau intalnite mesaje si inscriptii ostentative de tipul “Basarabia este Novorusia” (n.r. vezi foto, inscriptie in orasul Ismail), iar atmosfera din marile centre urbane ale regiunii era una destul de tensionata, dublata si de spectrul mobilizarii tinerilor pentru razboiul din estul Ucrainei. Steaguri ale asa zisei Novorusii erau prezente in regiune, iar inscriptiile si mesajele de acest gen se inmulteau de pe o zi pe alta.

In lipsa unei revendicari românesti, sudul Basarabiei are “pretendenti”: serviciile secrete ucrainene reclama reactivarea proiectului secesionist “Basarabia”

In anul 1991, nou infiintatul Parlament al României avea curajul de a NU recunoaste granitele Ucrainei, emitand chiar si o declaraţie oficială prin care solicita comunităţii internaţionale să nu recunoască graniţele Ucrainei, care sa cuprinda Bucovina de Nord, Ţinutul Herţa, precum şi judeţele din Sudul Basarabiei, considerate teritorii “anexate samavolnic” de fosta URSS, prin incalcarea legislatiei si tratatelor internationale existente la acel moment.

In  anul 1997 avem insa de a face in istoria moderna a României cu un act de tradare, prin semnarea tratatului cu Ucraina, un tratat prin care ucrainenii se trezeau cu un dar nesperat, un pretext de a tine in continuare sub administrare teritorii românestu care apartineau dupa toate normele dreptului international, statului român. 

Cartea profesorului Tiberiu Tudor, “Istoria unei tradari nationale – Tratatul cu Ucraina”, dezvaluie gravele erori savarsite de factorii decizionali ai tarii in desfasurarea negocierilor si in redactarea Tratatului, precum si de parlamentarii chemati sa-l ratifice.

Totusi daca stam sa ne gandim ca Ucraina a incalcat in repetate randuri insa acel tratat dupa anul 1997, tratatul României cu Ucraina poate fi practic denuntat oricand, mai ales ca partea ucraineana nu si-a tinut mare parte din promisiunile facute la semnarea sa.

Articolul In lipsa unei revendicari românesti, sudul Basarabiei are “pretendenti”: serviciile secrete ucrainene reclama reactivarea proiectului secesionist “Basarabia” apare prima dată în Glasul.info.

Constantin Codreanu: “Etnicii români din sudul Basarabiei fac obiectul unor politici identitare de tip sovietic”

Solicit sprijinul MEN în protejarea românilor de pretutindeni, mai ales a celor aflați în dificultate, cum sunt etnicii români din sudul Basarabiei care fac obiectul unor politici identitare de tip sovietic

Luni, 31 iulie, deputatul PMP Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, a adresat o scrisoare oficială domnului prof. univ. Liviu Marian Pop, ministrul Educației Naționale, ce face referire la încălcarea de către autoritățile universitare din Iași a drepturilor românilor din sudul Basarabiei sub pretextul discriminator al diferenței dintre limba română și așa-zisa ”limbă moldovenească”, mai exact, prin solicitarea abuzivă a unor certificate de competență lingvistică de limbă română pentru etnicii români de pretutindeni.

În urma sesizării primite la Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării referitoare la un caz ieșit din comun, în care unei tinere românce din Ucraina i s-a refuzat în mod abuziv și ilegal, înscrierea la Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” din Iași, parlamentarul Constantin Codreanu a solicitat sprijin Ministerului Educației Naționale (MEN) prin următoarea intervenție:”Doamnei Carolina Merlici (în ortografie ucraineană Каролина Мэрлич) din satul Orlovca, raionul Reni (fosta comună Cartal din fostul județ Ismail), i s-a refuzat înscrierea la studii universitare în România sub pretextul că acesta nu deține și un certificat de cunoaștere a limbii române.Motivul a fost formulat în scris, fără drept de apel: ”lipsă certificat de competență lingvistică de limbă română nivel minim B2”.

Documentul prin care se înștiințează decizia de respingere este semnat de către rectorul Universității de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” din Iași, Prof. Univ. Dr. Viorel Scripcaru, și Prof. Univ. Dr. Lenuța Profire, decan.

[info]Fereste-ma, Doamne, de prieteni. Razboiul clandestin al blocului sovietic cu Romania[/info]

Constantin Codreanu: “Etnicii români din sudul Basarabiei  fac obiectul unor politici identitare de tip sovietic”

Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării a fost sesizată și în legătură cu alte cazuri similare, când românilor de pretutindeni li s-au cerut, ca în cazul cetățenilor străini care nu se încadrează în categoria legală de români de pretutindeni, ”certificate de competență lingvistică de limbă română nivel minim B2”, chiar dacă legislația în vigoare în materie de educație și drepturi ale românilor de pretutindeni nu conține asemenea prevederi.

În acest context, ținem să precizăm următoarele date verificabile prin actele din dosarul complet depus: Carolina Merlici este etnică româncă, își asumă în mod liber identitatea culturală română (sens în care a depus o Declarație pe proprie răspundere), limba ei maternă este româna, studiile urmate în localitatea de baștină din Ucraina au fost în limba română, pe care autoritățile ucrainene o numesc cu infraglotonimul românesc ”moldovenească”, fapt confirmat prin actele de studii emise de autoritățile școlare din Ucraina.Anexat la prezenta scrisoare, vă rugăm să găsiți copiile actelor de studii, în limba ucraineană, cu traducerea lor legalizată notarial în limba română, emise româncei Carolina Merlici de autoritățile școlare ucrainene.

Așa cum cunoașteți, Ucraina promovează în continuare, din păcate, o politică de separare a comunității române din această țară în români propriu-ziși numiți cu etnonimul români și un subgrup pe care îl numește cu infranimul românesc moldoveni.

Evident, această politică nu poate servi drept motiv de discriminare în România a etnicilor români din Ucraina. Dimpotrivă, acesteia ar trebui să-i răspundem printr-un grad de solidaritate mai ridicat cu românii din Ucraina și, în special, cu cei din sudul Basarabiei.

Totodată, doresc să vă atrag atenția că Legea cu privire la sprijinul acordat românilor de pretutindeni nr. 299/2007, în articolul său 1, reglementează cu maximă claritate ”drepturile persoanelor care își asumă în mod liber identitatea culturală română – persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, daco-români, fărșeroți, herțeni, istro-români, latini dunăreni, macedoromâni, macedo-români, maramureșeni, megleniți, megleno-români, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite in continuare români de pretutindeni”, subordonând juridic infranimele istorice și regionale românești termenului generic de Român, cu care infranimele respective nu sunt opozabile, ci complementare.

Această formulă din lege a fost preluată integral chiar de Ministerul Educației Naționale, atât în Metodologia de școlarizare a românilor de pretutindeni în învăţământul preuniversitar de stat din România pe locuri de studii fără plata taxelor de școlarizare, dar cu bursă, respectiv fără plata taxelor de școlarizare, dar fără bursă începând cu anul școlar 2017-2018, cât și în Metodologia de școlarizare a românilor de pretutindeni în învăţământul superior de stat din România, pe locuri de studii fără plata taxelor de școlarizare, dar cu bursă, respectiv, fără plata taxelor de școlarizare, dar fără bursă, începând cu anul universitar 2017-2018.De asemenea, Legea nr. 299/2007 spune, în articolul său 2, că din categoria românilor de pretutindeni fac parte ”persoanele aparținând minorităților naționale, minorităților lingvistice sau grupurilor etnice autohtone existente în statele din vecinătatea României și alte state, indiferent de etnonimul folosit”.

Când autoritățile ucrainene numesc limba noastră cu infraglotonimul românesc ”moldovenească”, înțelegem cu toții că este vorba despre limba română propriu-zisă, nu de o altă limbă distinctă.

Autoritățile ucrainene practică acest soi de distincție formală exact ca pe timpul ocupației sovietice.Observăm că pagina de internet a Ministerului Educației Naționale ne anunță că organizează și participă ”la lucrările Comisiei mixte MAE-MEN în vederea preluării dosarelor candidaților, regiunile cu mase compacte de români din Republica Moldova, Nordul Bucovinei, Ţinutul Herţei, Sudul Basarabiei, Maramureşul Istoric, Timocul Sârbesc, Timocul Bulgăresc, Albania, Macedonia, Bulgaria, Serbia și Ungaria”, funcționarii universitari din Iași fac în mod voit abstracție de faptul că în sudul Basarabiei, de unde provine tânăra Carolina Merlici, limba de predare din toate școlile de limbă română este numită de autoritățile ucrainene ”moldovenească”.

Faptul că angajați ai Ministerului Educației Naționale din România manifestă opacitate la evidențe și se aliniază practicilor ucrainene de tip sovietic nu doar ne pune în gardă, ci ne determină să vă solicităm sprijinul, prin implicare directă, în calitatea dumneavoastră oficială de ministru al Educației Naționale, astfel încât, pe de o parte, să fie reparată situația concretă care o vizează pe Carolina Merlici și, pe de altă parte, să luați măsurile necesare, potrivit legii, în cazul conducerii Universității de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” din Iași care s-a dedat abuzului în această situație concretă și condamnabilă și a încălcat prevederile Metodologiei de școlarizare a românilor de pretutindeni în învăţământul superior de stat din România, pe locuri de studii fără plata taxelor de școlarizare, dar cu bursă, respectiv, fără plata taxelor de școlarizare, dar fără bursă, începând cu anul universitar 2017-2018.”

În finalul documentului transmis, deputatul PMP Constantin Codreanu a precizat că dincolo de drama pe care o trăiește românca de pretutindeni, doamna Carolina Merlici, mai sunt în joc imaginea României și prestigiul ei ca stat național înrudit care ar trebui să-i protejeze pe românii de pretutindeni, mai ales pe cei aflați în dificultate, cum sunt etnicii români din sudul Basarabiei care fac obiectul unor politici identitare de tip sovietic.

Deputat Constantin Codreanu

Articolul Constantin Codreanu: “Etnicii români din sudul Basarabiei fac obiectul unor politici identitare de tip sovietic” apare prima dată în Glasul.info.

Prima ediţie a Festivalului Folcloric al Românilor din Ucraina, 19 Iunie 2016 – Sudul Basarabiei, regiunea Odesa. Spectacol extraordinar cu participarea ansamblurilor folclorice “SPERANŢA” din Slatina – Maramureşul Istoric – regiunea Transcarpatică, şi “DOR BASARABEAN” din Erdek-Burnu/Utkonosovka, raionul Ismail – ansamblu gazdă.

Prima ediţie a Festivalului Folcloric al Românilor din Ucraina, 19 Iunie 2016 – Sudul Basarabiei, regiunea Odesa

Un proiect al Institutului Cultural Român – Direcţia Românii din afara graniţelor şi Limbă Română, în colaborare cu Asociaţia Naţional-Culturală “BASARABIA” a Romnânilor din regiunea Odesa.

Ediţie în format restrâns, cu spectacolul principal din oraşul Ismail amânat, din cauza stării de urgenţă din oraş, cauzată de o infecţie gastrointestinală şi spitalizarea a circa 300 de persoane. Din aceleaşi considerente nu au ajuns la Ismail Orchestra “TRANDAFIR” şi Ansamblul de Dansuri Populare “MĂRŢIŞOR”, ambele din Voloca, Nordul Bucovinei, regiunea Cernăuţi precum şi invitaţii din Republica Moldova – doamna MARIA ILIUŢ şi maestrul TUDOR UNGUREANU cu Ansamblul Etnofolcloric “ŞTEFAN VODĂ” din Căpriana.

Sursa: Asociaţia “BASARABIA” a Românilor din regiunea Odesa

Articolul Prima ediţie a Festivalului Folcloric al Românilor din Ucraina, 19 Iunie 2016 – Sudul Basarabiei, regiunea Odesa apare prima dată în Glasul.info.

Basarabia a fost si va ramane mereu in sufletele romanilor!De la obtinerea independentei Republicii Moldova, accesul cetatenilor romani din Romania inspre Basarabia a ramas pana de curand o experienta care descuraja potentialii vizitatori, tinand cont ca romanii puteau vizita cateva zeci de tari doar cu buletinul, fara a fi nevoie de pasaport sau de alte formalitati, in contrast cu regulile impuse de autoritatile RM, care nu de putine ori au interzis accesul unor cetateni romani, dupa niste criterii stiute doar de ele.

De acum incolo insa, romanii vor putea calatori in Republica Moldova doar pe baza buletinului, fara a mai fi nevoie sa-si faca pasaport, un accesoriu aproape inutul pentru multi romani din moment ce puteau calatori intr-o multime de tari europene fara sa aiba nevoie de el. Anumite locatii din Basarabia merita numaidecat vizitate, macar o data intr-o viata de om. Multi poate nu s-ar fi asteptat sa gaseasca asemenea frumuseti naturale deosebite intr-un astfel de relief.

Pentru cei care nu au avut niciodata ocazia sa vada frumusetile naturale ale Basarabiei, dar si pentru cei care le-au vazut, insa niciodata in aceasta varianta, cu niste filmari de exceptie de la inaltime, ii invitam sa urmareasca niste imagini inedite cu peisajele si tot ceea ce este mai frumos in sudul Republicii Moldova.

Dupa vizionarea acestor clipuri video poate veti ajunge la aceeasi concluzie la care am ajuns si noi: Basarabia are cu ce se mandri si merita vizitata pentru ca nici nu stiti ce pierdeti!

“Văzută cu inima, Moldova e o comoară. Hai cu noi să zburăm din nou de-a lungul și de-a latul țării și să descoperim frumusețea locurilor și-a istoriei noastre. Invaluita in mister, pitoreasca Saharna, seculara cascada de la Țâpova sau legendarul Orheiul Vechi sunt bucăți din tezaurul pe care ni l-au lăsat moștenire strămoșii și natura: deschide-ți sufletul și primește-l! Inima ta e … Inima Moldovei!”, Sursa : SKYDRIVE

Articolul Basarabia, asa cum n-ati mai vazut-o niciodata (VIDEO) apare prima dată în Glasul.info.

Nu e un secret aproape pentru nimeni ca Ucraina nu prea a fost prietenoasa pana in prezent cu Romania. Din contra: a facut uneori aproape tot ce i-a stat in putința pentru a se face antipatica, incepand de la ce ne doare cel mai mult, adica nerespectarea drepturilor minoritaților și in special pe cele ale etnicilor romani și ajungand pana la incalcarea repetata a frontierei, a inceperii fara consultarea parții romanești a saparii canalului Bastroe și culminand cu revendicarea teritoriala din cazul Insulei Șerpilor. Ar mai trebui poate pomenit aici și implicarea parții ucrainene in razboiul din Transnistria și aprovizionarea  provinciei separatiste prin contrabanda și trafic de tot felul, tolerate cu buna știința de catre statul ucrainean.

In anul 2011 Ucraina se temea ca Romania isi va revendica teritoriile inapoi

Și totuși în anul 2011 Ucraina în loc să se teamă de sora ei mai mare, Rusia, singura teamă era pentru Ucraina posibila revendicare din partea României a fostelor sale teritorii. În 2011 apărea un articol pe un site ucrainean, vidomosti-ua.com cu titlul următor: “România nu are pretenții teritoriale către Ucraina”.

Despre ministrul român de externe de atunci, Teodor Baconschi, se constata în presa ucrainenă că acesta a declarat că țara sa neagă orice pretenții teritoriale față de alte state.

“Vreau sa dau un raspuns clar la aceasta intrebare. Romania este un susținator al inviolabilitații frontierelor. Noi nu am pretins nici un fel de pretenții teritoriale fața de integritatea teritoriala a altor țari,..”, a spus el Baconschi  și “ca Romania protejeaza integritatea teritoriala a țarii ca fiind  membra a Uniunii Europene și NATO”.

Teodor Baconschi, a afirmat ca in interpretarea romaneasca a acordului din 2003, Insula Maican ar trebui sa revina Romaniei pentru ca, in urma colmatarii, șenalul navigabil – cel care determina traseul frontierei de stat – s-a mutat de la sud la nord de Insula Maican.

Potrivit legislației internaționale, frontierele dintre state de-a lungul raurilor trec prin cai navigabile, cu excepția cazului in care parțile convin altfel.

Ucraina și-a exprimat de asemenea ingrijorarea fața de extinderea Romaniei in zona Dunarii, pentru ca, potrivit prim-ministrului Mykola Azarov, se face o reorientare pe porturile de marfa din Romania.

Iata cum Ucraina privea Romania in 2011, ca pe un posibil adversar ce pretinde teritorii din Ucraina fara a se gandi la acel moment ca va veni clipa intr-un viitor nu foarte indepartat cand va privi cu speranța inspre Romania.

Sursa:

[1] vidomosti-ua.com

Articolul In anul 2011 Ucraina se temea ca Romania isi va revendica teritoriile inapoiIn anul 2011 Ucraina se temea ca Romania isi va revendica teritoriile inapoi apare prima dată în Glasul.info.

Duminică, 18 ianuarie 2015, s-a desfăşurat prima ediţie a Zilei Culturii Române în comunitatea românească din Sudul Basarabiei. Spectacolul tematic, dedicat aniversării a 165 de ani de la naşterea poetului naţional al tuturor românilor Mihai Eminescu a fost găzduit de românii din localitatea Erdek-Burnu (azi Utkonosovka), raionul Ismail.

În cadrul manifestării şi-au dat concursul artiştii din Ansamblul Folcloric “DOR BASARABEAN”, unicul ansamblu promotor al valorilor tradiţionale româneşti din Sudul Basarabiei, cu mai bine de 70 de păstrători ai tradiţiilor populare, din toate categoriile de vârstă. După deschiderea manifestării, oferită de ansamblul-gazdă în scenă au urcat invitaţii speciali ai evenimentului – Ansamblul Etno-Folcloric “Ştefan Vodă” din Căpriana, raionul Străşeni, condus de maestrul Tudor Ungureanu, artist emerit al poporului din Republica Moldova.

Ziua Culturii Române în comunitatea românească din Sudul Basarabiei

Deşi s-a desfăşurat într-o sală de spectacole neîncălzită, a avut loc un veritabil spectacol de folclor autentic românesc – fundament al culturii române, într-o formulă plină de tradiţie şi patriotism, primit cu inimile deschise de românii din Erdek-Burnu.

În cadrul spectacolului ansamblurilor participante le-au fost înmânate diplome de excelenţă pentru contribuţia deosebită adusă promovării folclorului românesc, a culturii şi limbii române în comunităţile tradiţionale româneşti din Sudul Basarabiei, de către organizatorul manifestării – Asociaţia Naţional-Culturală “Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa, preşedinte Anatol Popescu.

De asemeni, la final de spectacol, publicul ridicat în picioare a aplaudat-o în continuu pe una dintre cele mai valoroase profesoare de limbă română din regiunea Odesa – doamna Ludmila Arnăut de la şcoala din Erdek-Burnu, căreia i-a fost conferită diploma Institutului Cultural Român, finanţator principal al manifestării. Timp de aproape trei decenii elevii doamnei Arnăut sunt participanţi şi câştigători ai olimpiadelor regionale de limbă română, precum şi ai diverselor concursuri tematice pentru românii de pretutindeni, organizate cu sprijinul statului român.

Asemănător altor evenimente culturale venite în sprijinul comunităţii istorice româneşti din Sudul Basarabiei, Ziua Culturii Române a fost sărbătorită în premieră pentru această zonă, încadrându-se deplin în seria de manifestări culturale iniţiate şi organizate de Asociaţia “Basarabia”, începând cu anul înfiinţării acesteia – 2006.

Dintre cele mai însemnate manifestări, desfăşurate preponderent în comunităţile româneşti sud-basarabene putem enumera Ziua Naţională a României, Ziua Românilor de Pretutindeni, zilele culturii române în Ucraina, cele trei ediţii ale Caravanei teatrului şi folclorului românesc ale Institutului Cultural Român, Ziua Limbii Române şi nu în ultimul rând turneele prin comunităţile rurale româneşti ale Ansamblului Folcloric “Dor Basarabean” – ansamblu fondator al Asociaţiei “Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa.

Sursa:

[1] Asociaţia “BASARABIA” a Românilor din regiunea Odesa

Articolul Ziua Culturii Române în comunitatea românească din Sudul Basarabiei apare prima dată în Glasul.info.