<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Testamentul lui Petru cel Mare Arhive - Glasul.info</title>
	<atom:link href="https://glasul.info/tag/testamentul-lui-petru-cel-mare/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://glasul.info/tag/testamentul-lui-petru-cel-mare/</link>
	<description>Români și punctum!</description>
	<lastBuildDate>Wed, 04 Mar 2015 14:10:49 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	

<image>
	<url>https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/09/cropped-glasul-logo1-e14395903748491-1-32x32.jpg</url>
	<title>Testamentul lui Petru cel Mare Arhive - Glasul.info</title>
	<link>https://glasul.info/tag/testamentul-lui-petru-cel-mare/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Testamentul lui Petru cel Mare</title>
		<link>https://glasul.info/2015/03/04/testamentul-lui-petru-cel-mare/</link>
					<comments>https://glasul.info/2015/03/04/testamentul-lui-petru-cel-mare/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 04 Mar 2015 14:10:49 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[Rusia]]></category>
		<category><![CDATA[Imperiul Rus]]></category>
		<category><![CDATA[Petru cel Mare]]></category>
		<category><![CDATA[Rusia Tarista]]></category>
		<category><![CDATA[Testamentul lui Petru cel Mare]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=4641</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Elaborat in 1725, Testamentul lui Petru I tarul Rusiei (1672-1725) a fost adus la Paris in anul 1757 de catre ambasadorul Frantei la Petersburg si predat Regelui Ludovic al XV-lea. Acest document, publicat la Paris in anul 1843, a fost citit si comentat cu mare interes, in anii care s-au scurs de la descoperirea lui,...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/03/04/testamentul-lui-petru-cel-mare/">Testamentul lui Petru cel Mare</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p><span id="yui_3_16_0_1_1425368964103_113983">Elaborat in 1725, Testamentul lui Petru I tarul Rusiei (1672-1725) a fost adus la Paris in anul 1757 de catre ambasadorul Frantei la Petersburg si predat Regelui Ludovic al XV-lea. Acest document, publicat la Paris in anul 1843, a fost citit si comentat cu mare interes, in anii care s-au scurs de la descoperirea lui, de capete incoronate din Europa, de politicieni, istorici si oameni de cultura.</span></p>
<h2>Testamentul lui Petru cel Mare</h2>
<p><span id="yui_3_16_0_1_1425368964103_113840"><br />
Considerat de unii ca apocrif, Testamentul lui Petru cel Mare reprezinta un text a carui valoare rezida in confirmarea, prin fapte istorice, a recomandarilor catre urmasi elaborate de tar sau atribuite acestuia.</span><br />
<span id="yui_3_16_0_1_1425368964103_114008"><br />
Implicatiile pentru actualitatea geopolitica internationala si, in particular, pentru cea romaneasca, sunt extraordinar de importante, permitandu-ne sa intelegem multe lucruri care se intampla, acum, sub ochii nostri.</span></p>
<p>Textul Testamentului *)</p>
<blockquote><p><i><br />
In numele Prea Sfintei si Nedespartitei Treimi, Noi Petru I, catre toti urmasii nostrii mostenitorii Tronului, Guvernantilor si natiei rusesti.<br />
</i></p>
<p><i>Marele Dumnezeu, de la care avem existenta si Coroana noastra, luminandu-ne, imi arata mie a privi spre poporul rusesc ca fiind chemat a stapani in viitorime toata Europa. Eu pun temei acestei idei, ca natiunile Europei au ajuns cele mai multe intr-o stare de vechime aproape de a lor cadere. Urmeaza dar, a fi ele subjugate de un popor tanar si nou, cand va ajunge la intregimea cresterii sale  si va capata toata a sa putere …<br />
</i></p>
<p><i>Eu am gasit Rusia ca un paraias si o las ca un rau mare. Iar mostenitorii mei o vor face si mai mare, intinsa, hotarata de a face sa rodeasca Europa cea starpita.<br />
</i></p>
<p><i>Eu le las instructiunile urmatoare pe care le recomanduiesc la a lor luare aminte  ca sa le pazeasca cu statornicie.<br />
</i></p>
<p><i>A tine natia ruseasca necurmat in stare de razboi, spre a avea pe soldatii ei pururea deprinsi la razboi … Razboiul sa ajute pacii,  in interesul intinderii Rusiei si a inaintarii ei in inflorire.<br />
</i></p>
<p><i>A chema prin toate putincioasele mijloace, de la natiile cele invatate ale Europei, Comandiri in vreme de razboi si oameni invatati in vreme de pace, spre a face ca natia ruseasca sa capete foloase de la celelalte natii, fara a pierde nimic din ale sale proprii.<br />
</i></p>
<p><i>A se amesteca in toate pricinile si dezbaterile din Europa, mai vartos in acele tari care fiind mai in apropriere, intereseaza mai cu seama.<br />
</i></p>
<p><i>A vara vrajba in Polonia, a hrani in ea tulburari necontenite; a castiga cu bani pe cei mai puternici, a avea inrauriri in Dietele lor spre a putea lucra la alegerea  Crailor lor si a-si face partizani in Polonia … </i></p>
<p><i>Daca  puterile vecine s-ar impotrivi sa le impace impartind-o cu ele …<br />
</i></p>
<p><i>A lua cat s-ar putea mai mult din hotarele Suediei si a sti cum sa se faca ca insasi ea,  Suedia,  sa-i deschida razboi, spre a-i gasi pricina de a o subjuga…  A dezbina Suedia de Danemarca si, cu luare aminte, a hrani rivalitatile lor.<br />
</i></p>
<p><i>A insotii Printii rusi intotdeauna cu printese din Germania spre a inmultii influenta noastra acolo … sa se uneasca de la sine  la pricina noastra.<br />
</i></p>
<p><i>A cauta alianta de comert cu Englitera, mai mult decat a oricarei alte Puteri, pentru ca ea are ma mult trebuinta de NOI … a schimba cheresteaua noastra si alte produse cu aurul ei si a face ca negustorii si matrozii ei sa-i deprinda pe cei ai natiei noastre spre navigatie si comert.<br />
</i></p>
<p><i>A se intinde neincetat catre Nord pe marginea Marii Baltice si catre Sud pe marginea <strong>Marii Negre</strong>.<br />
</i></p>
<p><i>A se apropia cat mai mult de Constantinopole si de India, ca acel ce va stapani acolo, va fi adevaratul stapanitor al lumii … A strabate pana la golful Persic, a restatornicii de se poate comertul cel din vechime al Orientului si a se intinde pana in India care este magazia lumii…<br />
</i></p>
<p><i>A cauta si a castiga alianta Austriei … a o sprijinii in zadarnicele ei inchipuiri de a stapani Germania… iar prin taina a intarata dusmania  Printilor Germaniei impotriva ei…<br />
</i></p>
<p><i>A face de a se interesa curtea Austriei ca sa izgoneasca pe Turci din Europa si a nimicii pretentiile ei cand vom subjuga Constantinopole…<br />
</i></p>
<p><i>A face pe toti grecii dezbinati ce sunt imprastiati in Ungaria, Polonia si alte tari, sa se lipseasca de ele si a se reface sprijinul lor si a intermedia o asociatie  universala; acestia vor fi tot atatia prieteni pe care Rusia ii va avea in statul fiecarui dusman al ei.<br />
</i></p>
<p><i>Dupa ce Suedia se va dezmembra, Persia  se va birui, Polonia se va subjuga si Turcia se va supune … a propune foarte tainic la curtea Frantei, apoi la cea a Austriei, de a impartii cu ele imperia lumii, magulindu-se ambitia si iubirea lor de sine… Rusia sa se ajute cu ele pentru a le desfiinta  pe urma …<br />
</i></p>
<p><i>Daca amandoua aceste curti vor refuza propunerea Rusiei, atunci trebuie sa se stie cum sa imparta intre ele galceava si a le face sa se slabeasca una pe alta … </i></p>
<p><i>Apoi Rusia, folosindu-se de un prilej hotarator, va navali asupra Germaniei, pornind totodata cu doua flote mari ce vor napadi Franta. Aceste doua tari biruindu-se, celelalte parti ale Europei vor trece lesne  si fara impotrivire sub jugul Rusiei.</i></p></blockquote>
<p>* ) Text aparut la Iasi in 1892 si reprodus pe internet de George Cautisanu, aparand doar unele prescurtari care nu modifica sensul</p>
<p>Nota redacției: Orice comparație și asemănare cu vremurile pe care le trăim ar trebui să ne pună pe gânduri. Iar gândurile să devină faptele potrivite momentului.</p>
<figure id="attachment_4642" aria-describedby="caption-attachment-4642" style="width: 640px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/03/petru-cel-mare-1-1.jpg"><img fetchpriority="high" decoding="async" class="size-full wp-image-4642" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/03/petru-cel-mare-1-1.jpg" alt="Testamentul lui Petru cel Mare" width="640" height="476" /></a><figcaption id="caption-attachment-4642" class="wp-caption-text">Testamentul lui Petru cel Mare</figcaption></figure>
<p>Sursa: [1] <a href="http://ioncoja.ro/amestecate/testamentul-lui-petru-cel-mare/" target="_blank">ioncoja.ro</a></p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Testamentul lui Petru cel Mare' data-link='https://glasul.info/2015/03/04/testamentul-lui-petru-cel-mare/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/03/04/testamentul-lui-petru-cel-mare/">Testamentul lui Petru cel Mare</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2015/03/04/testamentul-lui-petru-cel-mare/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
