La ora 3.00 de noapte, spre marţi, 27 februarie, Casa Naţională a maghiarilor din regiunea Transcarpatică a fost incendiată.

Conform poliţiei şi autorităţilor locale, o persoană neidentificată a aruncat pe geamul sediului Uniunii maghiarilor din Ujgorod o sticlă cu substanţe inflamabile ce a cauzat incendiul, flăcările mistuind 25 metri pătraţi de birou şi mobilierul, fiind stins de echipa de pompieri ce a sosit de urgenţă.

În timp ce guvernul Ungariei şi conducătorii organizaţiilor etnicilor maghiari din Maramureşul istoric se pronunţă vehement împotriva asimilării ungurilor autohtoni prin odiosul articol 7 al Legii învăţământului din Ucraina ce pune cruce pe şcolile minorităţilor naţionale prin ucrainizarea forţată a învăţământului, implementarea căruia a fost amânată până în 2023, are loc un alt act de extremis împotriva etnicilor maghiari din Maramureşul istoric, după ce cu câteva săptămâni în urmă, la 4 februarie, s-a încercat incendierea sediului Asociaţiei maghiarilor din Transcarpatia, atacat de persoane necunoscute  cu cocktail „Molotov”.

Din fericire, atunci cocktail-ul aruncat de inculpaţi a spart doar prima sticlă,  geamul având sticlă dublă şi substanţa inflamabilă n-a nimerit în interiorul sediului din orasul Ujgorod.

Articolul UNGARIA A CLASIFICAT ACT DE „EXTREMISM” INCENDIEREA SEDIULUI SOCIETĂŢII MAGHIARILOR DIN TRANSCARPATIA apare prima dată în Glasul.info.

Transcarpatia – Nordul Maramuresului istoric

Majoritatea absolută din cei 32.152 de români maramureşeni din Transcarpatia locuiesc într-un masiv compact între Tisa şi Carpaţii ucraineni la frontieră cu România, fiind înconjuraţi de satele ucrainene (de ruteni sau huţani) şi maghiare, dar sunt înglobaţi în două raioane teritorial-administrative vecine diferite Teaciv (Teceu) şi Rahiv (Rahău).

Românii din Transcarpatia au devenit a treia etnie din regiune (în comparaţie cu 1989 i-au depăşit numeric pe ruşi – numărul cărora a scăzut de la 49 de mii în 1989 la 30.993 persoane în 2001), fiind depăşiţi doar de ucraineni (inclusiv ruteni şi huţani) – 1.010.127 persoane şi unguri – 151.516.

Cu toate că numeric populaţia localităţilor majoritare româneşti ar atinge cifra de peste 40 de mii de locuitori, cu toate acestea nu a fost organizat un raion naţional-teritorial majoritar romanesc.

Transcarpatia – Nordul Maramuresului istoric

Românii, constituind 12,4% (în 1989 – 11,7%) din populaţia raionului Teaciv (cel mai mare raion rural din Ucraina – 171,9 mii de locuitori) şi 11,6% (în 1989 – 11,2%) din populaţia raionului Rahiv (unul dintre cele mai mari raioane din Ucraina din punct de vedere teritorial şi cu o populaţie de peste 90,9 de mii de locuitori), locuiesc în cel mai compact areal românesc din Ucraina şi constituie majoritatea absolută în 13 localităţi – 9 din raionul Teaciv (Teceu): orăşelul Solotvino (Slatina), localităţile Dibrova (Apşa-de-Jos cu cotul Valea-Malului), Glubochii Potoc (Strâmtura), Topcino (Teteş), Podişor, Bescău, Cărbuneşti, Bouţul Mare şi Bouţul Mic) şi 4 din raionul Rahiv (Rahău): Belaia Ţercovi (Biserica Albă), Srednee Vodeanoe (Apşa-de-Mijloc), Plăiuţ şi Dobric. Mai locuiesc români (într-un număr neînsemnat) în oraşele Ujgorod, Mucacevo, Teaciv, Rahiv etc.

Mai vorbesc româneşte, deşi mulţi s-au declarat ucraineni, circa 40% din populaţia satului pe cale de ucrainizare Vodiţa (Apşiţa Veche), în satul Gruşevo (aici a funcţionat mănăstirea istorică românească din Peri), româna mai este vorbită în unele familii din satele raionului Vinogradovo, iar româna veche – de către circa 1-1,5 mii de „volohi-loşcarini”, declaraţi şi trecuţi ca ucraineni sau romi, din satele Mircea de pe graniţa cu Slovacia (raionul Velykyi Berezin) şi Poroşcovo de la poalele Munţilor Păduroşi (raionul Perecin) din „insuliţile valahe” (fără şcoală şi biserică românească) – la 35 km la nord (Mircea) şi la 45 km la nord-est (Poroşcovo) de Ujgorod, la 40 km între ele şi circa 200 km – de masivul românesc de pe Tisa.

Românii din Transcarpatia au 11 şcoli cu predarea în limba română şi 2 mixte, iar în şcoala Nr.2 din Slatina în anul 2000 au fost deschise primele clase de liceu.

În total în limba maternă română în anul şcolar 2002/2003 erau instruiţi 4.634 de elevi sau 2,3% din populaţia regiunii. În aceste instituţii lucrau 310 de cadre didactice, dintre care 173 aveau studii superioare complete, 10 – studii superioare incomplete şi 118 – medii de specialitate (au absolvit şcoli pedagogice).

Numai în anul de învăţământ 2002/2003 în Universitatea de stat din Ujgorod (Catedra de Limba şi Literatura Română), Institutul de Informatică, Economie şi Drept de Stat din Ujgorod, Institutul Tehnologic din Mucacevo şi Şcoala Muzicală din Ujgorod 30 de studenţi–absolvenţi ai şcolilor româneşti din regiune, studiau limba română, încă 35 de absolvenţi români îşi continuau studiile în instituţiile de învăţământ din România.

În regiunea Transcarpatică pentru deservirea necesităţilor culturale ale românilor în mod oficial funcţionează 7 cămine culturale cu 32 de colective 1.100 de artişti amatori, 2 şcoli muzicale – la Slatina şi Apşa-de-Jos, 8 biblioteci cu un fond de 12.500 de cărţi.

Festivalul tradiţional anual „Mărţişorul” se organizează şi, prin rotaţie, ajunge în fiecare localitate românească cu participarea artiştilor din toate satele din zonă. Deşi insuficient, dar în fiecare marţi şi joi apar emisiunile TV în limba română „Zi cu zi” şi „Telerevista Săptămânii” (în total – 4,8 ore pe lună), iar în fiecare zi – radioemisiunea „Plaiul meu natal” (8,6 ore pe lună).

Deşi neregulat, totuşi a început apariţia ziarelor „Apşa” şi „Maramureşenii”, o parte dintre români sunt abonaţi la ziarul republican „Concordia”.

Sursa: Articol trimis redactiei pe email de Gabriel Teodor Gherasim

Articolul Transcarpatia – Nordul Maramuresului istoric apare prima dată în Glasul.info.

Ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu, a inaugurat vineri, 6 mai 2016, Consulatul României de la Solotvino, cu prilejul vizitei efectuate în zona de frontieră România-Ucraina, la Sighetu Marmaţiei şi Solotvino/Slatina.

Operaţionalizarea Consulatului României la Solotvino va contribui la consolidarea, în continuare, a relațiilor dintre România şi Ucraina şi la încurajarea contactelor dintre cetățenii de pe ambele maluri ale Tisei.

Deschiderea Consulatului României de la Solotvino confirmă sprijinul pe care statul român îl oferă comunităţii româneşti din zona adiacentă frontierei de stat pentru facilitarea legăturilor transfrontaliere, inclusiv prin posibilităţile oferite de micul trafic la frontieră.  Totodată, Consulatul va facilita aplicarea Acordului de Mic Trafic la Frontieră (AMTF) dintre România şi Ucraina, intrat în vigoare la 14 mai 2015, prin procesarea rapidă a cererilor şi eliberarea promptă a permiselor de mic trafic la frontieră.

Vesti bune pentru romanii din Transcarpatia. Ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu, a inaugurat Consulatul României la Solotvino

Cu ocazia vizitei la Solotvino, ministrul Lazăr Comănescu a avut o întrevedere cu reprezentanţi ai comunităţii române din regiunea Transcarpatia, care a reunit inclusiv directori de şcoli și lideri ai mediului asociativ.

În cadrul întâlnirii, ministrul Lazăr Comănescu a evocat preocuparea constantă a statului român pentru comunitatea românească de dincolo de granițe şi pentru păstrarea şi prezervarea identităţii românești. A evidențiat rolul de liant al minorităților naționale și a încurajat contribuția comunității românești la dezvoltarea ansamblului relațiilor dintre România și Ucraina.

A arătat că vizita comună în regiunea de frontieră evidenţiază importanţa contactelor inter-umane de ambele părți ale graniței şi a cooperării transfrontaliere pentru consolidarea relaţiilor româno-ucrainene. A asigurat cu privire la angajamentul statului român de facilitare a soluţionării problemelor cu care se confruntă comunitatea românească și a subliniat că noul Consulat al României de la Solotvino va reprezenta un mijloc eficient de interacţiune în acest sens.

Articolul Vesti bune pentru romanii din Transcarpatia. Ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu, a inaugurat Consulatul României la Solotvino apare prima dată în Glasul.info.

In timp ce Romania face absolut tot ce se poate pentru a se dovedi prietena Ucrainei, oferind chiar si ajutor logistic si material ucrainenilor in ultimii ani, atat de incercati din foarte multe puncte de vedere pentru vecinii Romaniei, autoritatile ucrainene insa continua politicile de deznationalizare a minoritatilor, politici care sunt chiar mai agresive si mai eficiente decat cele desfasurate de sovietici de-a lungul a decenii intregi in care s-a incercat rusificarea sistematizata si institutionalizata a minoritatilor prin scolarizare.

Romani disperati din Ucraina: „Fraţilor ucraineni, VĂ RUGĂM, nu ne închideţi şcolile româneşti!”

Din foarte multe puncte de vedere, autoritatile ucrainene duc inca o politica ostila Romaniei si etnicilor romani prezenti pe fostele teritorii istorice romanesti, implementand la nivel institutional adevarate programe de deznationalizare si de diluare continua a identitatii etnicilor romani din Ucraina.

Foto: bucpress.eu

Articolul Romani disperati din Ucraina: „Fraţilor ucraineni, VĂ RUGĂM, nu ne închideţi şcolile româneşti!” apare prima dată în Glasul.info.

Cum au aratat titlurile din presa ucraineana din Transcarpatia : Ungurii şi ucrainenii din Transcarpatia refuză mobilizarea decretată de Kiev. Protestatarii au blocat o autostradă:
Peste 100 de persoane au blocat, marţi, autostrada Kiev-Ciop din sud-vestul Ucrainei, la 30 de kilometri de frontiera cu Ungaria pentru a protesta faţă de mobilizarea care are loc în prezent pentru luptele din estul ţării, relatează AFP.
„Suntem împotriva mobilizării”, „Vreau ca tatăl meu să rămână în viaţă”, “Să meargă la război funcţionarii şi fiii lor!”, se putea citi pe afişele lor.

Circa 100 de camioane care veneau din Europa erau blocate de această mişcare de protest.

Românii din Ucraina au nevoie vitală de sprijinul Țării!

Cititi si : Romanii din Ucraina refuza sa lupte in razboiul din est

Portile Europei. O istorie a Ucrainei – Serhii Plokhy

Implicat de la jumătatea lui aprilie într-o „operaţiune antiteroristă” împotriva separatiştilor proruşi din estul ţării, Guvernul ucrainean a decretat săptămâna trecută o nouă mobilizare în timp ce luptele se intensifică şi devin din ce în ce mai sângeroase.

„Este un război în est (…) de ce trebuie să moară acolo oameni din Transcarpatia (în celălalt capăt al ţării)?”, s-a indignat Iuri, în vârstă de aproximativ 50 de ani.

„Persoanele refugiate din est se odihnesc în sanatorii în regiunea noastră. De ce nu sunt mobilizaţi ei?”, a declarat la rândul ei Tetiana, în vârstă de 30 de ani, care a refuzat să îşi spună numele de familie.

Regiunea Transcarpatia este locuită de o numeroasă comunitate maghiară, dar şi de etnici ucraineni şi români.

Reacţia MAE

În timp ce membrii minorităţii româneşti din Ucraina s-au alăturat acestei mişcări, blocând mai multe drumuri în sud-vestul ţării,

Ministerul român al Afacerilor Externe s-a declarat, marţi, “îngrijorat de situaţia care a generat aceste proteste”. „Ministerul urmăreşte îndeaproape modul în care se desfăşoară (mobilizarea,n.red.), în contextul nemulţumirii exprimate de tinerii de origine română”, arată un comunicat.

Declarând că înţelege motivele pentru care Kievul a decretat această mobilizare, Bucureştiul susţine că se aşteaptă ca “aceste proceduri să nu aibă un caracter selectiv, care să introducă o abordare discriminatorie pe criterii etnice”. Potrivit MAE, autorităţile române au cerut “elemente suplimentare şi clarificări referitoare la procedurile de mobilizare în curs a tinerilor, înţelegând raţiunile fireşti ale oricărui stat privind necesitatea asigurării securităţii şi apărării integrităţii teritoriale şi a fost exprimată, în acest context, aşteptarea părţii române ca aceste proceduri să nu aibă un caracter selectiv, care să introducă o abordare discriminatorie pe criterii etnice”.

Potrivit datelor oficiale, minoritatea românească din Ucraina numără aproximativ 151.000 de persoane (şi ar reprezenta a treia etnie ca pondere din Ucraina, după ucraineni şi ruşi), cele două ţări având o frontieră comună de 650 de kilometri lungime. În regiunea Cernăuţi trăiesc 181.780 de românofoni, iar în regiunea Transcarpatia sunt 32.152 de etnici români.

Locuitorii din ţinutul Herţa s-au adresat preşedintelui Ucrainei, Parlamentului, ministrului Apărării, conducerii regiunii şi altor instituţii din ţară solicitând anularea ordinului de mobilizare a tinerilor. Ei au precizat că românii din regiunea Cernăuţi au fost întotdeauna oameni paşnici şi nu doresc ca în Ucraina să fie vărsare de sânge.

Articolul zilei (28.07.2014): Are ce invata Romania de la Ungaria? ATENTIE – Kievul trimite romani pe front deoarece prin moartea lor se desavarseste UCRAINIZAREA BUCOVINEI …

GUVERNATORUL DIN CERNAUTI catre ROMANII care refuza mobilizarea: “Daca nu va convine, PLECATI DIN UCRAINA”

TRASEUL TRADARII: In 1991 Parlamentul Romaniei declara ca TERITORIILE ROMANESTI DIN UCRAINA sunt de drept ale Romaniei. In 1997, la cererea NATO, teritoriile romanesti AU RAMAS ALE UCRAINEI.

In 2014 Traian Basescu declara ca NU VA RECUNOASTE UN REFERENDUM al ROMANILOR din UCRAINA …

Nota noastra: Tradarea a fost practic neconditionata, prin tratatul rusinos si inexplicabil semnat de catre tradatorul de tara numit Emil Constantinescu in 1997, fara nici o presiune politica straina, fara nici o conditionare din partea UE sau NATO, iar Romania are acum o mare problema legata de revendicarea acelor teritorii. In anul 2003 Ion Iliescu a mers cu tradarea nationala si mai departe semnand la randul sau tratatul de frontiera cu Ucraina, reconfirmand practic granitele impuse de catre URSS.

Recuperarea teritoriilor romanesti din Ucraina nu se poate face decat prin denuntarea tratatului politic din 1997 semnat de catre tradatorul Emil Constantinescu si desavarsit prin semnarea tratatului de frontiera in 2003 de catre tradatorul Ion Iliescu!

Acest pas poate fi facut si astfel reparata eroarea istorica pentru simplul motiv ca Ucraina nu a respectat acel tratat, incalcand frontiera prin saparea Canalului Bastroe, prin faptul ca refuza sa plateasca o investitie facuta de statul roman la Krivoi Rog estimata la un miliard de dolari si prin faptul ca Ucraina nu respecta drepturile minoritatii romanesti de pe teritoriul sau.

Asa zisa conditionare a integrarii in NATO seamana foarte mult cu un alt cantec recent de lebada: 

Romania a fost de acord sa gazduiasca inchisori CIA pentru a putea fi primita in NATO

Romanii sunt mintiti si tradati de o clica de tradatori de tara, un cuib de antiromani care isi bat joc de acest neam si de aceasta tara si care ne surprind cu acte de tradare succesive: 

• Liderul PNL Sfântu Gheorghe atacă defilarea drapelului României de 24 ianuarie

• Adevărata față a lui Călin Popescu Tăriceanu : ” Românii din Covasna și Harghita ar trebui să știe limba MAGHIARĂ”

• DEZVĂLUIRILE prof. univ. dr. Ioan Scurtu: ”Mihai Răzvan Ungureanu a sabotat negocierile pentru Tezaurul României de la Moscova”

• M.R.Ungureanu va fi anchetat în afacerea Gojdu. Pe când şi pentru renunţarea la tezaurul de la Moscova?

• Raoul Sorban: “Acest Mihai Razvan Ungureanu nu pare a fi roman, asta e clar”

• Dumitru Prunariu : “Ungureanu a blocat restituirea Tezaurului”

• Trădarea lui Mihai Răzvan Ungureanu răsplătită de catre unguri cu titlul de Doctor Honoris Causa de la Universitatea din Pecs

• Premierii Ungureanu si Ponta, prieteni pentru masoni, americani si Israel!

• Admiratorul Anei Pauker, numit consilier prezidential?

• O poveste ilustrata despre cum a fost si inca mai este comunismul bolsevic din Romania

• Nu mai votati tradatori ! Nu mai votati anti-romani !

Sursa:

Articolul Românii din Ucraina au nevoie vitală de sprijinul Țării! apare prima dată în Glasul.info.

Comunitatea romanilor din Transcarpatia, Ucraina, din Maramuresul de Nord, sau asa cum i se mai spune, din Maramuresul istoric, s-a luat la intrecere cu cea a romanilor de dincolo de granita cu Romania in ceea ce priveste dimensiunea caselor si a gospodariilor sau a masinilor aduse din strainatate.

Pe ambele părți ale frontierei, dorinta romanilor de a-si impresiona vecinii, arată că au reușit. Pe partea din Romania românii au făcut avere lucrand în Franța pe cand romanii din partea ucraineană au facute avere în Spania, si mai ales pe șantierele de construcții din fosta URSS.

Comunitățile Românești din Transcarpatia, Ucraina

Romanii din Transcarpatia se pot lauda cu niste case impunatoare, somptuoase si cu niste gospodarii bine puse la punct. Partea mai putin buna este ca si in Romania de altfel, faptul ca cei care reprezinta capul familiei sau in unele cazuri chiar si ambii parinti isi lasa copiii in grija bunicilor sau a altor rude pentru a pleca la munca in strainatate.

In afara de drama copiilor care isi traiesc copilaria departe de parintii plecati la munca in strainatate, romanii mai au inca o problema majora. Infrastructura si utilitatile lipsesc cu desavarsire deoarece autoritatile centrale nu au mai facut investitii inca din perioada sovietica iar situatia drumurilor de prin satele romanesti este dezastruoasa.

Bunastarea romanilor a atras invidia vecinilor lor dar romanii nu se pot bucura pe deplin de o viata confortabila deoarece regiunea lor pare ca a fost abandonata de catre autoritatile centrale din Ucraina. Majoritatea romanilor isi cumpara masini 4×4, jeepuri, nu dintr-un moft ci din simpla necesitate. Drumurile din localitatile locuite de catre romani arata ca dupa razboi si asta fara sa fi ajuns razboiul acolo.

Din taxele colectate de la romani, care de altfel sunt destul de consistente, proportionale cu bunastatarea acestora si cu posesiunilor lor impozabile nu se investete mai nimic in zona. Autoritatile locale au ridicat din umeri la intrebarile localnicilor despre eventuale investitii sau unele autoritati chiar au recunoscut cu jumatate de gura ca acolo nu se fac investitii deoarece Ucraina nu este sigura daca va putea pastra acest teritoriu, el putand ajunge ori in posesia Ungariei, ori in cea a Romaniei.

Şase locuitori ai satului Slatina, raionul Teceu, Ucraina, au urcat în căruţă, au trecut podul de pe Tisa şi au pornit spre Alba Iulia.

“Am vrut să simţim ce au simţit buneii noştri când au trecut podul în căruţe sau pe cai şi au plecat la Alba Iulia să facă Unirea”, spune Vasile Ona, organizatorul călătoriei. Bărbatul susţine că ar putea să mai repete aventura, dar deja la împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire.

Articolul Comunitățile Românești din Transcarpatia, Ucraina apare prima dată în Glasul.info.

Senatorul român Viorel Badea, vicepreședintele Comisiei Românilor de Pretutindeni, consideră că este nevoie urgentă de deschiderea unui birou consular românesc în regiunea ucraineană Transcarpatia, la Ujgorod, Apșa sau Slatina.

Într-un interviu acordat publicației “Timp Românesc”, parlamentarul menționează că este nevoie de un birou consulat în această zonă deoarece distanța dintre regiunile Transcarpatia și Cernăuți, unde se află Consulatul General al României, este prea mare, românii din Maramureșul istoric fiind nevoiți să parcurgă sute de kilometri pentru a-și rezolva problemele ce țin de misiunea consulară. “Să îți rezolvi o problemă și să ajungi de la Apșa la Cernăuți este o aventură” – a precizat Viorel Badea.

Viorel Badea: “Este nevoie urgentă de crearea unui birou consular în Transcarpatia”

Totodată, senatorul a apreciat activitatea Consulatului General al României la Cernăuți, condus de doamna consul general Eleonora Moldovan, notând că, datorită implicării misiunii diplomatice,  în ultimul timp, comunitatea românească a devenit mai consolidată.

“Trebuie să spunem adevărul gol-goluț. Consulul general al României a făcut treabă, a fost viu… A fost prezent în comunitatea românească, a știut să comunice atât cu liderii comunității, cât și cu autoritățile de la Cernăuți. A reușit, efectiv, să aducă o rază de lumină în acea comunitate. Asta îmi arată că se poate, dacă există oameni cu suflet și care își înțeleg foarte bine misiunea” – a afirmat Badea.

Senatorul a mai subliniat importanța reluării dialogului cu autoritățile ucrainene în ceea ce privește redobândirea cetățeniei române de către etnicii români din Ucraina. “Trebuie să înțeleagă și ucrainenii că a avea cetățenia română pentru cetățenii Ucrainei nu este o vulnerabilitate, ci o oportunitate. Este un lucru excepțional dacă aceștia reușesc să redobândească cetățenia română. Nu mai suntem în Evul Mediu. Trebuie să se gândească și ucrainenii că noi ne dorim ca acești oameni să trăiască în bunăstare” – a declarat Badea.

Sursa:

Articolul Viorel Badea: “Este nevoie urgentă de crearea unui birou consular în Transcarpatia” apare prima dată în Glasul.info.

Despre situatia minoritatii romanesti din Ucraina scriu si francezii de la courriers.info in articolul intitulat “Guerre en Ukraine : la minorité roumaine sous la pression du nationalisme ukrainien” (Razboi in Ucraina: Minoritatea romaneasca sub presiunea nationalismului ucrainean) care remarca presiunea in crestere a nationalismului ucrainean impotriva celorlalte minoritati.

“Mai mult de 500 000 de persoane de origine română trăiesc în vestul Ucrainei, în jurul orașului Cernăuți și in Transcarpatia. Pentru aceste persoane, nu se pune problema de a merge la lupta în Donetsk sau Lugansk împotriva separatiștilor pro-rusi și pentru a apara un stat care nu a respectat identitatea și limba lor.

Razboi in Ucraina: Minoritatea romaneasca sub presiunea nationalismului ucrainean

Desigur, există statui ale lui Stefan cel Mare chiar si pe valea orasului Ujgorod, pe partea opusă României, in fosta Rutenie, acum oblast al Transcarpatiei. Și exista de asemenea si statui cu “Eminecky” (Eminescu) în Cernăuți, frumosul si vechiul Cernăuți, capitala Bucovinei candva, aflat la o distanță de doar 80 de km de Suceava.

Dar aici, sentimentul anti-rus lipseste din peisajul cotidian. Conflictul nu se desfasoara aici ca la celălalt capăt al unei țări care este aproape 1500 km latime, aproape cat distanța dintre Munchen si Brest? Chiar și în Lviv, capitala vestica a tarii, unde este un adevarat pol al naționalismului ucrainean, viata este trăita fara nici un moment de apasare. Bistrourile și restaurantele sunt pline, iar muzicieni de stradă și vânzătorii ambulanți distreaza mulțimea de pietoni care vin duminică în piața centrală a primăriei.

Despre cei care lupta în est, există puține întrebari. Unele discursuri patriotice, una sau două pancarte cu imagini ale victimelor ale conflictului din oraș – din motive de siguranță, principalele unități trimis să lupte în Donbass din regiune – amintesc gravitatea momentului.

Când autoritatile de la Kiev au vrut să-i mobilizeze pe “români”, protestele au fost spontane. Ei nu au de gând să-i ajute pe  “naționalistii-fascisti”, cei care i-au exploatat sau disprețuit. In Cernăuți chiar au apărut patru baricade. Nici populația locală ucraineană nu a fost mai dornica să poarte uniforma, forțând autoritățile centrale să-și abandoneze proiectul lor.

Românii din Ucraina nu sunt simpatizanti pro-rusi. Ei pur și simplu apeleaza la memoria scurtă și compara soarta lor sub diferite administrații în ultimii ani. Ei isi amintesc că sovieticii au permis în cele din urmă utilizarea limbii lor, numit chiar moldovenească si scrisa în chirilică până la independență în 1991.

Dimpotrivă, tendința actuală este de “ucrainizare”. Clasele de români dispar sau se numesc directori care nu sunt români. În Occident, de îndată ce un refugiat copil ajunge într-un sat, inspecția Academiei nu ezita să deschidă o clasă în cazul în care este ucrainean, dar va trage cu urechea si la ceilalti zece copii români . Această politică își arată roadele: marea majoritate a elevilor invata in limba ucraineană, utilizarea limbii române urmand a fi conservată doar de analfabeți, adică 90% din tigani.(!?)

“A fost mai bine cu Ianukovici”

Nu e de mirare atunci că, în aceste regiuni din Ucraina de Vest, Partidul Regiunilor fostului președinte Viktor Ianukovici, inlaturat de la putere în luna martie, este inca in sondaje uneori cu rezultate destul de semnificative, de ordinul a 30 – 40% . Cele mai multe minorități prezente – maghiară, slovacă, română, poloneză – au apreciat forma sa de “liberalism”, care le-a permis să-si practice limbile lor, fără a pune prea multe obstacole  fata de cele cu care se confruntă din cauza centralismului riguros impus de atunci incoace.

Nu trebuie uitat faptul ca sub URSS, dar și chiar și astăzi, mulți români din Ucraina care nu gaseau pe plan local de lucru ajungeau sa lucreze la Moscova în Rusia “interioara” sau in Siberia . Salariile confortabile care i-au atras si i-au făcut să plece si sa se imbogateasca, au atras gelozie și invidie.

Satele din regiunea Ugocea  sunt replica exactă a celor romanesti din Negrești-Oaș Certeze și a celor din județul  Satu Mare, cu palate somptuoase  de 30 sau de 50 camere pentru a găzdui o singura familie.

Pe ambele părți ale frontierei, dorinta romanilor de a-si impresiona vecinii, arată că au reușit. Pe partea din Romania românii au făcut avere lucrand în Franța, lângă Paris. Partea ucraineană a facute avere în Spania, si mai ales pe șantierele de construcții din fosta URSS. Rețelele de trafic au contribuit si ele uneori pentru a rotunji prada. Erau necesare în cazul în care costul construcțiilor faraonice au atins chiar si sume de 300 000 de euro.

 Bogatia “tiganilor albi” sperie(!?)

“Ești bogat? Ei bine, o faci pentru tine! “. Autoritățile ucrainene fac dovada de un astfel de cinism? Întrebarea aceasta merita pusa este atunci când  vezi starea de abandon a comunelor si satelor din Valea regiunii Apşa de Jos, dintre care unele au până la 7000 sau chiar de 15 000 de locuitori (Vodyane, Serednje, Potik, Strâmtura ). Pe acest sector de 15 km2 imediat la cealaltă parte a frontierei, la nord de Sighet (Maramureș), străzile și drumurile sunt într-o stare groaznică, iar infrastructurile lipsesc. Ai  sentimentul ca trăiesti în secolul trecut. Trecerea peste granita in România este ca intrarea in paradis.

Șocul este chiar mai mare în valea Uzh în apropierea frontierelor maghiare și slovace, in regiunea Pereshin, la 40 de kilometri nord de Ujgorod. Ajunse aici aproximativ acum 80 ani, comunitățile nomade venite din România și Cehoslovacia, s-au stabilit în satele Simer, Remetsy, Myrcha.

Dintre acestia, Volohii, numărand acum 3000 de suflete,  sunt numiti de catre ucraineni “tiganii albi”, stau in mahalale aglomerate în pustietate, și vorbesc o limba cu ce a mai rămas din elementele de bază din România. Micul oraș din Poroskovo  are aproape numai 2000 de locuitori, o treime din populația locală, care sta cu frica ca orasul este pe cale de a fi scufundat. Inițial, așa cum își amintesc batranii lor, acum de 84 ani  au fost doar douăzeci, împărțiti în patru familii, ale căror nume au fost păstrate, utilizand porecle pentru a putea să se recunoască.

Nimeni nu are grijă de ei, pastorii baptisti care au preluat conducerea, nu reușesc să se inteleaga cu ortodocșii, care au răspândit zvonul că unul dintre ei era un agent KGB. În regiunea Ujgorod, sunt Martorii lui Iehova care au preluat  populatiile non-ucrainene.

Diferența dintre ucraineni și minorități, prin urmare, poate fi gasita de asemenea si în religie.  Fără îndoială  partea de nord a Maramuresului, fata de regiunea Cernauti, este o comunitate puternică de 400 000 de români,  în inima unei regiuni în care influența austriaca, intelectuala, culturala, arhitecturala, s-au dovedit decisive.”, sursa:  courriers.info

Sursa:

Articolul Razboi in Ucraina: Minoritatea romaneasca sub presiunea nationalismului ucrainean apare prima dată în Glasul.info.

Tinerii romani din Ucraina nu vor sa moara pentru Poroșenko, Iațeniuk și Timoșenko! Deschideti granitele Romaniei si Republicii Moldova pentru a primi acesti tineri!

Acesti tineri trebuie trimisi la studii, nu la moarte! Destul au murit romanii secole la rand in primele randuri ale razboaielor, ba pentru turci, ba pentru rusi, polonezi, unguri, habsburgi, austro-ungari sau alte natii!

Pana se linistesc apele in Ucraina, tinerii romani care au primit ordine de mobilizare pentru a merge intr-un razboi care nu-i al lor, trebuie trimisi in Romania sau in Republica Moldova.

In timp ce tinerii ucraineni care au fugit din estul Ucrainei in vestul acesti tari au regim de refugiati, tinerii romani primesc ordine de mobilizare! 

Deschideti granitele pentru tinerii romani din Ucraina!

Cu alte cuvinte se doreste ca romanii sa moara iarasi in primele randuri ale razboiului, asa cum au murit nenumarati tineri de origine romana, trimisi fortat pe timpul URSS-ului sa lupte intr-un razboi inutil, in Afganistan. Pe atunci nu era saptamana in care sa nu se intoarca sicrie cu soldati de origine romana ucisi in Afganistan.

Nu ajunge cat sange romanesc s-a jertfit din cauza ciumei rosii numite URSS? Nu ajunge cati romani au fost ucisi cu sange rece la Fantana Alba? Lansam un apel autoritatilor din Romania si Republica Moldova: deschideti granitele si primiti tinerii romanii ce nu merita sa moara in razboiul altora!

In istorie au fost cazuri paradoxale cand romani basarabeni au fost recrutati cu forta ca sa serveasca drept carne de tun pentru URSS si au ajuns sa lupte atat pe frontul est, in Crimeea, Caucaz sau Stalingrad cat si in vest, participand la atacul Berlinului. 

Ajunge cat sange romanesc s-a varsat pentru ciuma rosie reprezentata de URSS si de tarile mostenitoare ale acestuia! Romanii din Ucraina trebuie ajutati sa nu se transforme in victimele unui razboi strain de interesele lor! Daca pana acum, minoritatea romaneasca din Ucraina a fost lipsita de orice drepturi pentru ce ar onora numai obligatiile?

Sursa: Glasul-Moldovei.blogspot.md

Articolul Deschideti granitele pentru tinerii romani din Ucraina! apare prima dată în Glasul.info.

Despre relatia dintre Ungaria si Rusia nu prea mai sunt prea multe de spus pentru ca deja se cunoaste natura si scopul relatiei dintre cele doua tari. Surprind insa reactiile atat din presa sau a analistilor geopolitici cat si a fostilor veterani din razboiul de pe Nistru din 1992.

Pentru a destabiliza si mai mult Ucraina rusii ar incerca sa joace la cacealma; pe deoparte spun ca se retrag si se cere dumei de stat sa revoce ordinul de interventie in Ucraina iar pe de alta parte vor avea loc actiuni subversive in regiunea Odesa, Republica Moldova si Transcarpatia.

Se pregatesc noi actiuni de destabilizare in Moldova, Odesa si Transcarpatia?

Daca in regiunea Odesa si in Gagauzia au fost vazuti cazaci teleportati ca prin minune  din Rusia si din Crimeea, constituiti in asa numitele garzi patriotice, in Transcarpatia nu pare a fi nici macar un semn de conflict.

Daca la prima vedere unele asa zise actiuni care urmeaza a fi intreprinse in Moldova si Odesa nu ne-ar surprinde chiar atat de mult in cazul Transcarpatiei aceasta ipoteza ne lasa practic fara cuvinte. Singurul lucru la care ne putem gandi cu toate ca nu vrem nici in ruptul capului sa auzim de un asemenea posibil scenariu, ar fi ca Ungaria sa intervina si ea subversiv in Transcarpatia pentru a destabiliza si mai mult Ucraina.
Romania cunoaste bine acest scenariu de cosmar, pentru ca in urma unui asemenea cosmar cand a fost victima unui atac comun din partea Ungariei, Rusiei si Bulgariei a suferit practic cele mai mari pierderi teritoriale ale sale.

Sa fie aceasta linistea dinaintea furtunii sau doar o furtuna intr-un pahar de apa pornita din paranoia unora afectati de criza iminenta a inceperii unui nou razboi de proportii?

Articolul Se pregatesc noi actiuni de destabilizare in Moldova, Odesa si Transcarpatia? apare prima dată în Glasul.info.