La 21 mai 1880 se năștea la București poetul, prozatorul şi gazetarul Tudor Arghezi (n.r. pseudonimul literar al lui Ion Nae Theodorescu).

Impresionează cu opera sa și atrage atenția marilor personalități ale culturii românești încă de la vârste foarte fragede:

“Acest tânăr, la o vârstă când eu gângăveam versul, rupe cu o cutezanță fără margini, dar până astăzi coronată de cel mai strălucit succes, cu toată tehnica versificării, cu toate banalitățile de imagini și idei, ce multă vreme au fost socotite, la noi și in străinătate, ca o culme a poeticii și a artei.”, spunea Alexandru Macedonski despre Tudor Arghezi, după ce acesta publicase versuri în revista Liga Ortodoxă, sub pseudonimul „Ion Theo”

Chiar și cei din generația sa îl cufundau în aprecieri, recunoscându-i contribuția la dezvoltarea liricii românești, precum și originalitate exemplară:

“Tudor Arghezi ne-a adus poezia monumentală şi grea a zborului sufletesc către lumină, a angelicului fulgerător şi melancolic, a tristeţii mortale, dar turburate de neliniştea năzuinţii, a singurătăţii astrale, dar extatice, fără eminesciana sugestie etică a tragediei omului superior”, spunea G. CĂLINESCU

Însă tot cu opera sa, mai ales prin pamfletele sale politice, își atrage arestarea în anul 1943. Este arestat şi trimis pentru un an în lagărul de la Târgu Jiu.

Spre sfârșitul anilor ’40 îi “deranjează” și pe comuniști. După ce e denigrat în ziarul Scânteia (n.r. oficios PCR) de fiul poetului proletcultist A. Toma, începe să fie marginalizat și chiar interzis de către comunişti, fiind nevoit să se retragă din viața publică și să supraviețuiască, după cum afirma, din vânzarea cireșelor.

În perioada 1952 – 1967 poetul a fost „reabilitat” treptat, la sugestia lui Gheorghe Gheorghiu Dej. 

Articolul La 21 mai 1880 se năștea Tudor Arghezi, supranumit patriarhul limbii române apare prima dată în Glasul.info.

La 1 mai 1921 aparea revista Gândirea, publicatie ce tindea sa orienteze creatia spre valorile autohtone.

Revista Gândirea a aparut, la Cluj si Bucuresti, bilunar, apoi lunar, fructificand un efort sustinut de a orienta creatia catre valorile  autohtone; de-a lungul istoriei sale, in paginile acestei reviste au semnat nume mari ale culturii romanesti precum Tudor Vianu, Tudor Arghezi, Calinescu, Eliade (directori: Cezar Petrescu la Cluj si Nichifor Crainic la Bucuresti).

Prin activitatea sa de reinviere si valorificare a creatiei autohtone, revista Gândirea a creat in jurul sau curentul ideologic al gândirismului, care i-a imprumutat numele. La numai un dupa fondarea sa la Cluj, revista se muta Bucuresti.

La 1 mai 1921 aparea revista Gândirea, publicatie ce tindea sa orienteze creatia spre valorile autohtone

Din anul 1926, in conducerea revistei se implica si Nichifor Crainic, pentru ca in 1928 sa devina chiar directorul si ideologul publicatiei.
[one_half]

Cursurile de mistică – Nichifor Crainic

[/one_half]

Sub indrumarea ideologului revistei, Nichifor Crainic, s-a format o grupare ce reunea pe atunci o mare parte din clasa intelectuala a acelor timpuri.

Activitatea publicatiei se incheie odata cu anul 1944, insa pe perioada in care revista a functionat, cu doar doua intreruperi (in 1925 si 1933-1934, in perioada marii crize financiare), Gândirea a reprezentat stimulentul care a coagulat in jurul sau crema intelectualitatii romanesti din perioada interbelica, fiind una dintre cele mai importante publicatii culturale ale acelor vremuri.

Glasul.info

Articolul La 1 mai 1921 apărea revista Gândirea, publicație ce tindea să orienteze creația spre valorile autohtone apare prima dată în Glasul.info.