În fiecare an, la 21 martie, românii își întorc privirea către una dintre cele mai demne și curajoase provincii istorice, Oltenia, și către unul dintre cei mai mari fii ai săi, Tudor Vladimirescu. Ziua Olteniei nu este doar o simplă comemorare, ci o reafirmare a spiritului de dreptate, demnitate și curaj care a animat poporul român în momentele sale de răscruce.

La 21 martie 1821, Tudor Vladimirescu intra în București în fruntea pandurilor săi, purtând cu sine năzuințele unei întregi națiuni. Deși grosul oastei a rămas cantonat în zona Mănăstirea Cotroceni, prezența sa în capitală a marcat un moment decisiv în desfășurarea Revoluția de la 1821, prima mare mișcare de emancipare națională din epoca modernă a românilor.

Revoluția începuse în Oltenia, la 4 februarie 1821, prin celebra Proclamație de la Padeș, unde Tudor Vladimirescu a chemat poporul la luptă împotriva nedreptăților și abuzurilor. Glasul său a fost, de fapt, glasul unei națiuni întregi care cerea dreptate socială, respectarea legilor și înlăturarea domniilor fanariote. Astfel, Oltenia a devenit leagănul unei mișcări care avea să schimbe cursul istoriei românilor.

Instituirea Zilei Olteniei ca sărbătoare publică, prin Legea nr. 65/2017, promulgată la 13 aprilie 2017 și publicată în Monitorul Oficial al României, reprezintă o recunoaștere oficială a rolului esențial pe care această regiune l-a avut în afirmarea identității naționale. Inițiativa, susținută de parlamentari din mai multe formațiuni politice, demonstrează că valorile promovate de Tudor Vladimirescu depășesc granițele ideologice și rămân un reper comun pentru întreaga societate românească.

Ziua Olteniei este, așadar, o zi a memoriei și a recunoștinței. Este momentul în care instituțiile culturale, autoritățile și mass-media sunt chemate să readucă în conștiința publică faptele de vitejie ale pandurilor și idealurile care i-au animat. Dar, mai presus de toate, este o zi în care fiecare român este invitat să reflecteze asupra valorilor care ne definesc ca popor: curajul, solidaritatea și dorința de libertate.

Oltenia nu este doar o regiune geografică, este un simbol al rezistenței și al demnității românești. Prin jertfa și hotărârea oamenilor săi, ea a arătat că schimbarea este posibilă atunci când există voință și credință în dreptate. Astăzi, la 21 martie, cinstim nu doar trecutul, ci și responsabilitatea noastră de a duce mai departe moștenirea lăsată de Tudor Vladimirescu.

La mulți ani, Oltenia!

Articolul 21 Martie – Ziua Olteniei, ziua când Tudor Vladimirescu intră în București, dar grosul oastei pandurilor rămâne cantonat în zona Mânăstirii Cotroceni apare prima dată în Glasul.info.

Brașovul, spațiu al unității românești: Lansare de carte la Iași, un omagiu adus spiritului național

Marți, 28 octombrie 2025, de la ora 16:30, în ambianța încărcată de cultură și istorie a Sălii Diotima din Casa de Cultură „Mihai Ursachi” a Municipiului Iași, va avea loc un eveniment deosebit dedicat iubitorilor de carte și de istorie românească. Editura Vasiliana 98 invită publicul ieșean la lansarea volumului „Brașovul, spațiu al unității românești. Tudor Vladimirescu, Revoluția de la 1821 și Brașovul”, semnat de distinsul autor Cornel Vlad.

Această apariție editorială reprezintă mai mult decât o simplă carte de istorie, este o lucrare menită să trezească în sufletele românilor conștiința unității naționale și a jertfei celor care, de-a lungul veacurilor, au crezut în libertatea și demnitatea acestui neam. Cornel Vlad reușește, printr-o cercetare riguroasă și printr-o scriitură vie, să readucă în atenție rolul Brașovului ca punct de confluență între românii din toate provinciile istorice, loc în care s-au țesut, de nenumărate ori, firele destinului nostru comun.

Volumul aduce o perspectivă amplă asupra Revoluției de la 1821, condusă de Tudor Vladimirescu, cel care a ridicat stindardul dreptății și al libertății românilor, într-o epocă în care curajul și credința erau cele mai puternice arme. Autorul evidențiază legătura profundă dintre Țara Românească, Moldova și Transilvania, subliniind că Brașovul, acest vechi oraș de la poalele Tâmpei, a fost mereu o poartă a întâlnirii între români, un spațiu al frăției și al idealului de unitate.

Lansarea de la Iași, veche capitală a spiritului românesc, nu este întâmplătoare. Orașul lui Eminescu, Kogălniceanu și Cuza a fost mereu un centru al culturii și al renașterii naționale, iar evenimentul de la Casa de Cultură „Mihai Ursachi” se înscrie firesc în tradiția locurilor unde se înalță cuvântul și gândul românesc.

Prin această lansare, Editura Vasiliana 98 continuă să slujească neobosit valorile autentice ale culturii române, oferind publicului lucrări care nu doar informează, ci și inspiră. Într-o lume grăbită și adesea uitucă, astfel de momente ne reamintesc că rădăcinile neamului nostru sunt adânci și demne de prețuit.

Sunt așteptați la eveniment toți cei care iubesc istoria, cultura și spiritul românesc, toți cei care simt că a fi român înseamnă a păstra vie flacăra adevărului și a unității.

„Brașovul, spațiu al unității românești” nu este doar o carte, este o mărturie, o chemare la redescoperirea demnității naționale. Iar Iașul, prin această lansare, devine încă o dată cetatea de veghe a conștiinței românești.

Articolul 28 Octombrie 2025 – Lansare de carte lași: “Brașovul spațiu al unității românești – Tudor Vladimirescu, Revoluția de la 1821 și Brașovul”, de Cornel Vlad apare prima dată în Glasul.info.

La 17 mai 1882 (n.r. pe stil vechi) a avut loc ceremonia de predare a Steagului de luptă națională al lui Tudor Vladimirescu. Acesta a fost păstrat cu sfinţenie de urmaşii căpitanului de panduri Ion Cacalețeanu, datorită lor, în anul 1882 la 17 mai Stindardul de Luptă intrând în patrimoniul naţional.

În garnizoana Craiova, maiorul Gheorghe Cacalețeanu, fiul lui Ion Cacalețeanu, căpitanul artileriei lui Tudor Vladimirescu, a predat steagul și a ținut o cuvântare:

“Domnilor comisari, sunt 61 de ani de când cu cea mai mare îngrijire și venerațiune s-a păstrat în familia mea acest odor sacru, stindardul domnului Tudor Vladimirescu. După ce printr-o nefericită și fatală soartă eroul nostru naționaș căzu sub loviturile asasinilor, steagul rămase în mâinile unui camarad de arme, căpitanul artileriei sale, răposatul maior Ion Cacalețeanu, părintele meu. Primind de la bunul și regretatul meu părinte această eroică și pioasă moștenire am conservat-o cu religiozitatea iubirii de patrie, cu venerațiunea ce datorează fiul către cei ce l-au crescut, cu speranța, astăzi realizată, ca modestul cetățean, care nu putea decât pândi ora de libertate și independență a nației spre a desfășura înainte ochilor națiunii acest mândru simbol.” ( Cuvântarea maiorului Gheorghe Cacalețeanu, fiul lui Ion Cacalețeanu, căpitanul artileriei lui Tudor Vladimirescu)

Atât de mare încredere a avut Tudor Vladimirescu în Ion Cacalețeanu sau Ianache așa acum era cunoscut de către panduri, încât i-a încredințat înainte de a fi arestat de eteriști, inelul său, steagul revoluției și sabia lui personală. Ion Cacalețeanu a participat la războiul ruso-turc din anii 1806 – 1812, moment care a marcat cunoştinţa sa cu Tudor Vladimirescu, fiind decorat, ca şi acesta, cu ordinul “Sf. Vladimir”.

Maiorul Gheorghe Cacalețeanu (1826-1890), om politic conservator, care a fost de mai multe ori primar al Craiovei. A fost fiul lui Ion Cacalețeanu, căpitan în oastea lui Tudor Vladimirescu, cel care a păstrat ascuns steagul de luptă al acestuia.

Articolul 17 Mai 1882 – Ceremonia predării steagului lui Tudor Vladimirescu păstrat cu sfințenie de căpitanul artileriei lui Tudor apare prima dată în Glasul.info.

Expoziția de cărți, documente și fotografii intitulată „Tudor Vladimirescu – un credincios martir pentru dreptate” şi dedicată aniversării a două secole de la Revoluţia lui Tudor Vladimirescu, va fi prezentată vineri, 22 ianuarie 2021, la Biblioteca Sfântului Sinod, informează Basilica.

Delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel este Episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieşteanul, a declarat pentru Basilica.ro Arhim. Policarp Chițulescu, Directorul Bibliotecii Sfântului Sinod, care a relatat în ce constă evenimentul.

„Vor fi expuse lucrări legate de chipul lui Tudor Vladimirescu în istorie, în literatură”.

„Va fi prezentată publicului o colecţie de cromolitografii cu Bucureştiul şi bisericile din Capitală în epoca lui Tudor Vladimirescu”, a mai spus Arhim. Policarp Chiţulescu.

Directorul Bibliotecii Sfântului Sinod a precizat că în cadrul evenimentului va fi expusă şi o copie în mărime naturală a steagului lui Tudor Vladimirescu.

Domnitorul a fost protagonistul Revoluţiei din 1821 în procesul de obținere a dreptății și egalității sociale.  Revoluția de acum două secole a fost unul dintre evenimentele care au marcat începutul procesului de renaștere națională a României, transmite aceiași sursă.

Foto credit: Biblioteca Sfântului Sinod

Articolul La Biblioteca Sfântului Sinod va fi prezentată expoziţia „Tudor Vladimirescu – un credincios martir pentru dreptate” apare prima dată în Glasul.info.

La data de 21 mai 1821, Tudor Vladimirescu, conducătorul Revoluției de la 1821, a fost arestat în tabăra de la Golești și predat lui Alexandru Ipsilanti. Conducătorii eteriștilor au pus la cale un complot pentru a-l îndepărta. Ridicat prin trădare de la Golești la 21 mai, Tudor a fost ucis de șefii eteriștilor la Târgoviște, în noaptea de 27 spre 28 mai, învinuit probabil de colaborare cu otomanii împotriva eteriștilor.

La împlinirea a 100 de ani de la moartea Tudor Vladimirescu, ASTRA (n.r. Asociațiunea pentru literatura și cultura poporului român), organizație cultural patriotică înființată în anul 1861, publica un volul special intitulat “Istoria lui Tudor Vladimirescu. Ce trebuie știe poporul despre el”, în care este redat foarte amănunțit și momentul trădării lui Tudor Vladimirescu.

[one_half]

De la Tudor Vladimirescu la Marea Unire. O istorie a romanilor (1821-1918) – Iulian Oncescu, Sorin Liviu Damean

[/one_half]

“La 15 mai (n.r. 1821), Tudor părăsi mănăstirea Cotrocenilor, lăsând acolo de pază numai un călugăr bătrân. Bimbașa Sava încă părăsi Bucureștii, așezându-și Arnăuții în mănăstirile din marginea orașului. Toți boierii fugiră la Brașov. Orașul era pustiu. Însuși mitropolitul își părăsi turma, lăsând-o pradă lupilor hămesiți. Peste câteva ceasuri 1000 de turci intră în București, venind de pe drumul Giurgiului.

Tudor nu putea lua drumul Slatinei, fiindcă el nu voia să lupte cu turcii, ci să se retragă la adăposturile lui sigure de la mănăstirile Olteniei, așteptând în liniște schimbarea vremurilor. Își căută deci un alt vad al Oltului pe la Găiești și Pitești.

Pe drum se întâlni, firește, cu cete destrăbălate de eteriști, care prădau, furau, jefuiau și ucideau ziua la amiază. Între oamenii lui Tudor încă erau, care doreau să facă la fel, zicând, precum știm deja: “Acum e vremea să ne îmbogățim; cum au luat alții de la noi, să luăm și noi de la alții.“

Domnul Tudor însă ținea foarte mult, ca oamenii lui să fie cinstiți și să nu prădeze pe nimeni. Jaful eteriștilor era însă cu lipici. Au început să prade și oamenii lui Tudor. Acesta însă nu glumea. Pe care-l afla vinovat cu ceva, îl și omora. Pe drumul de la București până la Golești el omorî 33 de ostași vinovați de prădăciuni, furtișaguri, răpiri și altele ca acestea.

El zicea: “Hoția este o rușine, de care nu te spală nici măcar moartea vitejească. Și nu-mi vine să cred că vreunul ar voi să stea ca hoț înaintea lui Dumnezeu. Nu ne-am sculat, ca să jăfuim pe frații noștri.

Și Turcilor și Rușilor ne-am plâns împotriva acelora, care fură pe țărani, și acuma venim noi să ne arătăm la un fel cu jefuitorii? Cât timp vom asupri pe frații noștri, care vedeți că ne ajută cu merindele și cu căruțele lor, niciodată dreptate nu vom dobândi. Pentru atare fapte vom fi huliți și de Dumnezeu și de oameni. Cine dreptate cere, dreptate să facă. Eu însă vă spun, de se mai plânge un țăran că i s-a furat cel mai mic lucru, sau că i s-a luat cu sila, să știți, că îl ucid pe prădător. “

Mai mult. Tudor făcuse răspunzători pe căpitanii săi pentru jafurile ostașilor. Toți căpitanii au fost învoiți cu porunca aceasta, afară de Oarcă, Cuțui, Urdăreanu și Enescu, care îi spuseseră că a păzi pe ostași de furtișaguri ar însemna a păzi crângul de iepuri. Lucrul acesta îl înfurie atât de mult pe Tudor, încât îl spânzură și pe Urdăreanu, unul dintre cei patru căpitani răsculați împotriva lui.

Spre marea lui nenorocire însă. De împrejurarea aceasta se folosiră dușmanii lui neîmpăcați Machedonschi, Prodan, Jordachi Olimpiotul și alți streini să ațâțe pe căpitani și pe panduri împotriva lui zicându-le: “Vite încălțate! N-aveți sânge în vine? Suferiți să vă ucidă pentru o trâmbă de pânză? Credeți că puteți da seama pandurilor voștri pentru ce s-a petrecut?”

Uneltirile dușmane au prins. Căpitanii toți strigară: “Nu-l mai voim pe Domnul Tudor! Voim pe Hagi Prodan și pe Machedonschi!”

S-a întâmplat ceea ce se așteptase Tudor: grecii îl prinseră în cursă. Nu se așteptase însă, ca tocmai Oltenii lui să-l ducă în cursă. La plecare a dat tunarului său credincios, Calețeanu, sabia și inelul, zicând: “De ne-om revedea, mi-o dai înapoi; de nu, ține-o în amintirea prieteniei mele. Ia și inelul acesta pe care-l am de la părinți.”

(…) De la Golești Tudor fu dus la Târgoviște, peste Pitești și Câmpulung. În Târgoviște a fost pus călare pe o mârțoagă. Picioarele lui, în scările de lemn, erau legate cu un lanț pe sub pântecele calului. Aici avea să-i fie locul de osândă. Într-o fântână părăsită, la marginea orașului, sub dealul pe care e zidită mănăstirea Dealului cu capul lui Mihai-Viteazul, a fost aruncat trupul lui, ciopârțit de iataganele Grecilor: Orfano, Cavaleropulo și Garnovschi, la ceasurile când numai tâlharii fac isprăvi. Așa a pierit Domnul Tudor din Vladimiri.”

Articolul La 21 mai 1821 Tudor Vladimirescu este prins prin trădare și predat eteriștilor apare prima dată în Glasul.info.

La data de 23 ianuarie 1821 Tudor Vladimirescu s-a adresat printr-o proclamație locuitorilor Țării Românești, chemându-i la luptă împotriva orânduirii. Acesta a fost momentul declanșării revoluției conduse de Tudor Vladimirescu.

Proclamația de la Padeș (23 ianuarie / S.N.4 februarie 1821, Padeș) reprezintă un document programatic al mișcării conduse de Tudor Vladimirescu, adresat către tot „norodul omenesc” din Țara Românească, și care cuprinde o serie de revendicări, printre care erau împărțirea pământurilor boierilor și mănăstirilor către țărănime, desființarea privilegiilor boierești, dreptate și slobozenie.

Citiți și: La 18 ianuarie 1821 Tudor Vladimirescu ridica poporul la lupta

[one_half]

De la Tudor Vladimirescu la Marea Unire. O istorie a romanilor (1821-1918) – Iulian Oncescu, Sorin Liviu Damean

[/one_half]

“Fraților locuitori ai Țării Românești, veri de ce neam veți fi! Nici o pravilă nu oprește pe om a întâmpina răul cu rău! Șarpele când îți iasă înainte, dai cu ciomagul să-l lovești, ca să-ți aperi viața, care mai de multe ori ni se primejduiește din mușcarea lui. Dar pe balaurii care ne înghit de vii, căpeteniile noastre, zic, atât cele bisericești, cât și cele politicești, până când să-i suferim a ne suge sângele din noi? Până când să le fim robi? Veniți dar, fraților, cu toții, cu rău să pierdem pe cei răi, ca să ne fie nouă bine!Veichiul lui Dumnezău, prea puternicul nostru împărat, voește ca noi, ca niște credincioși ai lui, să trăim bine. Dar nu ne lasă răul ce ni-l pun peste cap căpeteniile noastre!” (Proclamația de la Padeș, 23 Ianuarie 1821)

[one_half]

De la Tudor Vladimirescu la Marea Unire. O istorie a romanilor. (1821-1918)

[/one_half]

Țelurile revoluției de la 1821 au fost consemnate în diferite acte, începând cu Proclamația de la Padeș și Scrisoarea către Poartă „Cererile norodului românesc” din 23 ianuarie/4 februarie 1821, continuând cu Proclamațiile din 16/28 martie, 20 martie/1 aprilie, al doilea „arzmagzar” către Poartă din 27 martie/8 aprilie și alte scrisori și declarații ale lui Vladimirescu. Din toate documentele reiese că se urmărea realizarea în etape succesive a unor măsuri care să asigure instituirea unei noi ordini sociale și politice și să asigure accesul țării la un statut de mai largă independență.

Citiți și: La 4 martie 1821 oastea lui Tudor Vladimirescu, supranumită Adunarea norodului, ocupa Slatina

 Scrisoarea către Poartă „Cererile norodului românesc”

Cererile norodului românesc a fost un document cu caracter constituțional elaborat de Tudor Vladimirescu în 17 ianuarie 1821. În cele peste 30 de puncte ale acestui act, se evidenția scopul revoluției de la 1821, ca fiind acela de a se pune capăt amestecului puterilor străine în treburile interne ale țării, ca și realizarea unor reforme. Se insista asupra înființării unui stat obștesc, domn pământean, ales de cler și boieri.

Articolul 23 Ianuarie 1821, momentul declanșării revoluției conduse de Tudor Vladimirescu apare prima dată în Glasul.info.

La 30 martie 1821 a avut loc intalnirea dintre Tudor Vladimirescu si Alexandru Ipsilanti. In pofida unor serioase neintelegeri intre Tudor Vladimirescu, conducatorul revolutiei din Tara Romaneasca si  Alexandru Ipsilanti, liderul Eteriei, cei doi lideri reusesc sa ajunga la un acord comun, prin care isi impart sferele de influenta: judetele dinspre munte trec sub autoritatea lui Ipsilanti, iar Oltenia si judetele de campie sub cea a lui Tudor Vladimirescu.

Nascut la Constantinopol (n.r. actual orasul Istanbul, Turcia) in Imperiul Otoman,  Alexandru Ipsilanti era fiul domnului Constantin Ipsilanti al Munteniei, descendent direct al domnului Constantin Brancoveanu dar si al unei familii nobiliare fanariote din Trebizond.

In tinerete, Alexandru Ipsilanti a intrat  armata ruseasca, ramanand ciung in urma luptei de la Dresda si ajungand pana la gradul de maior. Dupa ce devine epitrop general al Eteriei, Ipsilanti declanseaza in 1821 o miscare de eliberare de sub dominatia otomanilor.

La 30 martie 1821 a avut loc intalnirea dintre Tudor Vladimirescu si Alexandru Ipsilanti

Cu o armata stransa in Basarabia si formata din greci, macedoromâni, bulgari, sârbi, albanezi și arnăuți, Alexandru Ipsilanti trece raul Prut (n.r. vezi foto) si bazandu-se si pe sustinerea de care se bucura in randul populatiei locale, declanseaza revolutia impotriva turcilor. Din Moldova, unde turcii sunt macelariti la Iasi de catre Eterie si revolutionari, eteristii trec in Tara Romaneasca.

La 30 martie 1821 a avut loc intalnirea dintre Tudor Vladimirescu si Alexandru Ipsilanti, in care cei doi lideri ajung la un acord fragil, in timpul caruia Tudor afla de hotararea Eteriei de a porni miscarea de eliberare a Greciei, avand unele discutii cu reprezentanții Eteriei pentru cooperare militara, pentru ca „pandurii sa inlesneasca trecerea lui Ipsilanti peste Dunare“.

Eteristii intra insa repede in conflict cu Tudor Vladimirescu, mai cu seama atunci cand acesta ii cere conducatorului Eteriei sa treaca Dunarea, asa cum promisese initial, pentru ca Tara Romaneasca sa nu fie transformata in teatru de razboi.

Dupa uciderea lui Tudor Vladimirescu la 27 mai 1821 de catre eteristi, revolutia lui Ipsilantei si a Eteriei sale esueaza. Din cauza jafurilor facute de catre eteristi si a uciderii lui Tudor Vladimirescu, Eteria pierde sprijinul populatiei romanesti din Principate, totul sfarsindu-se cu infrangerea ostii lui Ipsilanti de la Drăgășani din 7 iunie 1821, in ciuda faptului ca eteristii erau de trei ori mai numerosi decat turcii.

Glasul.info

Articolul La 30 martie 1821 a avut loc intalnirea dintre Tudor Vladimirescu si Alexandru Ipsilanti apare prima dată în Glasul.info.

La 18 ianuarie 1821 Tudor Vladimirescu ridica poporul la lupta. Prin intelegerea incheiata intre Tudor Vladimirescu si marii boieri: Grigore Brâncoveanu, Grigore Ghica și Barbu Văcărescu, membri ai Comitetului de Oblăduire, dar și ai Eteriei, se da startul Revoluției de la 1821.

Țelurile revoluției de la 1821 au fost consemnate în diferite acte, începând cu Proclamația de la Padeș și Scrisoarea către Poartă „Cererile norodului românesc” din 23 ianuarie/4 februarie 1821, continuând cu Proclamațiile din 16/28 martie, 20 martie/1 aprilie, al doilea „arzmagzar” către Poartă din 27 martie/8 aprilie și alte scrisori și declarații ale lui Vladimirescu. Din toate documentele reiese că se urmărea realizarea în etape succesive a unor măsuri care să asigure instituirea unei noi ordini sociale și politice și să asigure accesul țării la un statut de mai largă independență.

Fragment din Declaratia de la Pades:

[alert-announce]„Dar pe bălaurii care ne înghit de vii, căpeteniile noastre, zic, atât cele bisăricești, cât și pe cele politicești, până când să-i suferim a ne suge sângele din noi? Până când să le fim robi? […] Veniți dar fraților cu toți, cu rău să pierdem pe cei răi, ca să ne fie nouă bine! […] Nu vă leneviți, ci siliți dă veniți în grabă cu toții; care veți avea arme, cu arme; iar care nu aveți arme, cu furci de fier și cu lănci; să vă faceți degrabă și veniți unde veți auzi că se află Adunarea cea orânduită pentru binele a toată țara […] Că ne merge, fraților, atâta vreme de când lacrămile du pe obrazele noastre nu s-au mai uscat”[/alert-announce]

Articolul La 18 ianuarie 1821 Tudor Vladimirescu ridica poporul la luptă apare prima dată în Glasul.info.

SCRISOARE PUBLICĂ,

Domnului Florin Cârciumaru, Primarul Municipiului Târgu Jiu

Consiliului Local al Municipiului Târgu Jiu

Domnului Cosmin Popescu, Președintele Consiliului Județean Gorj

Consilierilor Județeni Gorj

Vă scriu în virtutea unui principiu care guvernează națiunile spirituale și istorice, el ar trebui să se regăsească și în gândirea domniilor voastre, doar decideți soarta gorjenilor descendenți din neam de eroi. Cer plenitudine pentru Gorj și gorjeni!

SCRISOARE PUBLICĂ PENTRU EROII GORJULUI!

Acest principiu se numește “sacralizarea memoriei” celor care au dat identitate Gorjului și românismului, au luminat calea generațiilor de pe Jiu. Vorbim despre ei la adunări sau celebrări, politicienii îi “adoră” în campanii, dar sunt absenți din calendarele noastre zilnice.

Vă cer să fiți bărbați politici în sensul istoric și să îi declarați Cetațeni de Onoare post-mortem pe Constantin Brâncuși, Ecaterina Teodoroiu, Tudor Vladimirescu. Dovediți că aveți codul onoarei și al valorilor, aceștia sunt modele morale, călăuze de urmat. Numai în felul acesta vom întregi Abecedarul Culturii și Istoriei gorjene. Puteți fi împotriva acestei idei și a acestor eroi care au dat strălucire neamului gorjenesc?

Laurian Stănchescu, scriitor și jurnalist român.

Articolul SCRISOARE PUBLICĂ PENTRU EROII GORJULUI! apare prima dată în Glasul.info.

Consiliul Judetean Gorj, Primaria si Consiliul Local Pades organizeaza pe 19 iunie a.c., incepand cu ora 10:00, o manifestare cultural-artistica intitulata „Imn pentru domnul Tudor“, prilejuita de implinirea a 195 de ani de la Revoluția din 1821, ce va avea loc la monumentul lui Tudor Vladimirescu, din Campia Padeșului.

Imn pentru domnul Tudor, sarbatorirea a 195 de ani de la Revolutia din 1821

Potrivit organizatorilor, la monumentul amintit, care marcheaza locul de unde a pornit Revolutia lui Tudor, vor fi rostite discursuri evocatoare si va fi oficiata o slujba de pomenire pentru Tudor si pandurii sai.

Vor lua cuvantul Gheorghe Paraschivu – prefectul județului Gorj, Ion Calinoiu – președintele Consiliului Județean Gorj si Gheorghe Nichifor – istoric. Vor fi depuse depunere de coroane de flori, iar Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului“ va prezenta un moment literar-muzical evocator, scrie radiocraiova.ro.

Foto: radiocraiova.ro

Articolul Imn pentru domnul Tudor, sarbatorirea a 195 de ani de la Revolutia din 1821 apare prima dată în Glasul.info.