In cadrul Adunarii ad–hoc a Moldovei, Mihail Kogalniceanu prezinta Proiectul de rezoluție care cuprindea “dorințele fundamentale” ale romanilor moldoveni, aratand ca “dorința cea mai mare” este Unirea Principatelor intr–un singur stat.

La 7 octombrie 1857, Mihail Kogalniceanu prezinta in Adunarea ad-hoc a Moldovei proiectul de rezolutie care cuprindea “dorintele fundamentale” ale romanilor moldoveni, aratind ca:

[alert-success]”dorinta cea mai mare, cea mai generala, acea hotarita de toate generatiile trecute, acea care este sufletul generatiei actuale, acea care, implinita, va fi fericirea generatiilor viitoare, este UNIREA PRINCIPATELOR INTR-UN SINGUR STAT, o unire care este fireasca, legiuita si neaparata, pentru ca in Moldova si Valahia suntem acelasi popor, omogen, identic, ca nici unul altul, pentru ca avem acelasi inceput, acelasi nume, aceeasi limba, aceeasi religie, aceeasi istorie, aceeasi civilizatie, aceeasi institutii, aceleasi legi si obiceiuri, acelasi temeiuri si aceleasi sperante, aceleasi trebuinte, aceeasi hotare de pazit, aceleasi dureri de trecut, acelasi viitor asigurat si in sfirsit, aceeasi misie de indeplinit”.[/alert-success]

La 7 octombrie 1857, Mihail Kogalniceanu prezinta in Adunarea ad-hoc a Moldovei proiectul de rezolutie, dorinta de Unire a Principatelor intr–un singur stat

Rezolutia a fost votata cu 81 de voturi pentru si 2 voturi contra si cerea autonomia si neutralitatea celor doua Principate, unirea intr-un singur stat cu numele de Romania, print strain dintr-o familie domnitoare europeana, neutralitatea si inviolabilitatea noului stat, guvern reprezentativ si constitutional, garantarea colectiva a celor sapte puteri.

Surse/Note:

[1] Neamul Românesc

[2] istoria.md

Articolul La 7 octombrie 1857, Mihail Kogalniceanu prezinta in Adunarea ad-hoc a Moldovei proiectul de rezolutie, dorinta de Unire a Principatelor intr–un singur stat apare prima dată în Glasul.info.

Pe 12 mai 1848, revolutionarii moldoveni refugiați în Transilvania elaborează, la Brașov, programul–legământ „Prințipiile noastre pentru reformarea patriei”. Este documentul care sintetizează dezideratele românești: „Unirea Moldovei și Țării Românești într–un singur stat neatârnat românesc”.

In anul 1848, in cele trei tari romanesti s-au aprins flacarile revolutiei burghezo-democratice, iar orasele Iasi, Bucuresti si Blaj au reprezentat trei focare importanta ale revolutiei romane, o miscare care a fost inspirata de catre revolutiile din mai multe tari europeane din acelasi an.

Dezideratele romanesti au fost facute publice in timpul revolutiei de la 1848 prin revendicarea unirii, o preocupare majora a revolutionarilor din toate provinciile istorice romanesti, dar in acelasi timp era si o lupta impotriva vechii oranduiri si pentru dreptate sociala.

Pe 12 mai 1848 revolutionarii moldoveni refugiati in Transilvania elaboreaza documentul care sintetizează dezideratele românești: „Unirea Moldovei și Țării Românești într–un singur stat neatârnat românesc”.

In luna martie anului 1848 revolutia a izbucnit in Moldova avandu-i in frunte pe Vasile Alecsandri si pe Al. I. Cuza, dar revolta a fost repede inabusita.Insa va continua totusi cu rascoale taranesti si prin activitatea revolutionarilor moldoveni desfasurata in Transilvania, Bucovina si Ţara Românească.

[one_half]

1848 în Țările Române. Studii – Nicolae Isar

[/one_half]

La 12 mai 1848 revolutionarii moldoveni V.Alecsandri, Costache Negri, Gh.Sion, Yaharia Moldoveanu,Alecu Russo, care participasera cu putina vreme mai inainte la adunarea de la Blaj din 4 mai, elaborau programul intitulat “Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei” avand ca principale revendicari improprietarirea locuitorilor sateni fara nici o rascumparare si unirea Moldovei si Ţării Româneşti intr-un singur stat neatarnat românesc.

„1. Desființarea boierescului și a orice alte dări a lăcuitorilor săteni către proprietari.
2. Ridicarea beilicurilor, a lucrului șoselelor și a tuturor împovorărilor fără plată către stăpânire.
3. Împroprietărirea lăcuitorilor fără nici un fel de răscumpărare din partea lor.
4. Nimicirea tuturor privilegiilor și, prin urmare, deopotrivă purtare a sarcinilor statului de către tot poporul îndeobște, precum și de o potrivă împărtăsire a lui la toate driturile politice și țivile.
5. Întemeierea instituțiilor țării pe toate prințipiile de libertate, de egalitate și de frățietate, dezvoltate în toată întinderea lor.
6. Unirea Moldovei și a Valahiei într-un singur stat neatârnat românesc.

12/24 Maiu 1848
Brașău

Teodor Sion, Costachi Negri, L. Roset, Frații Vasili și Ion Alecsandri, George Cantacuzin, M. Costache, A. Rusu, Grigori Balș, Zaharia Moldovanu, P. Cazimir, Ioan T. Curius, Georgie Sion, N. Ionescu”

Sursa:

[1] tiparituriromanesti.wordpress.com

Articolul Pe 12 mai 1848 revoluționarii moldoveni refugiați în Transilvania elaborează documentul care sintetizează dezideratele românești: „Unirea Moldovei și Țării Românești într–un singur stat neatârnat românesc”. apare prima dată în Glasul.info.