Prutul asta ne desparte, Prutul asta n-are moarte? Dar ne-om pune noi candva, si cu gura l-om seca! Unirea cu Basarabia a fost pentru Romania ingenuncheata o reculegere si in acelasi timp o imbarbatare.

“Prutul ista ni disparti,/ Prutul ista n’are moarti?/ Dar ne-om pune noi candva/ Si cu gura l-om seca!…”, acesta era cantecul de altadata al moldovenilor de pe cele doua maluri ale raului de granita.

Pe malul stang al Prutului se vede totusi din plin in unele locuri urma si “opera” stapanirii rusesti. Satele de romani neaosi, razesii marilor domnitori ai Moldovei, au rezistat cu stoicism rusificarii, insa in punctele strategice si comerciale, de interes economic si administrativ, s-au ridicat alaturi de asezarile romanesti de bastina, localitati cu populatie ruseasca din import, in principal recrutata si relocata din randul popoarelor proaspat rusificate de pe intreg cuprinsul Imperiului Rus.

Prutul asta ne desparte, Prutul asta n-are moarte? Dar ne-om pune noi candva, si cu gura l-om seca!

[alert-announce]Unul dintre cele mai edificatoare exemple este cel al localitatii Ungheni de langa Prut. Langa “Unghenii Romani”, cu casele cu prispe cu lut, acoperite cu stuf si cu scranciob in mijlocul satului, unde pe ulite se vorbea inca aceeasi limba, dulce si domoala ca pe si pe malul drept al Prutului, cupetii rusi, targovetii evrei si functionari ai Imperiului Rus au ridicat “Unghenii Rusi”, in care s-au salasluit o mana de oameni, care n-au avut niciodata vreo legatura cu pamantul Basarabiei.[/alert-announce]

Bibliografie/Sursa:

[1] “Cruciati, tirani si banditi in Rusia sovietelor”, Elie Bufnea, 1931

Articolul Prutul asta ne desparte, Prutul asta n-are moarte? Dar ne-om pune noi candva, si cu gura l-om seca! apare prima dată în Glasul.info.

Acum cateva saptamani imi spunea un animator al protestelor Platformei DA ca lideri politici importanți din cele doua state romanesti (nu Ghimpu – ca el nu este important) au convenit sa demareze procesul de unificare a celor doua state romanesti. Ca este așa, ca nu este așa – se va vedea, chiar daca acel ”animator” acum nu recunoaste ce a spus, uitand de martor – ziaristul.Ma intreb – e de bine sau e de rau?… Cred ca e de bine, mai ales ca acum se dau asemenea știri in presa, cu referinte la surse sigure.

Vitalia PAVLICENCO: “Vor dori, in curand, toti Unirea? Vor deveni toti ”nebuni”?”

Si, daca incerc sa privesc lucrurile in contextul protestelor inselaților de fariseii pretinsi ”proeuropeni”, pe care mereu i-am numit doar asa, imi pun intrebarea daca nu cumva lupta celor doi ”Vlazi, potentati ai zilei”, nu e doar de aparare a bogatiilor acumulate, dar si de a nu permite unul celuilalt sa devina Presedinte al amaratei Republica Moldova, de a nu permite sa faca CELALALT Unirea, inainte de a disparea definitiv in neantul detentiei.

In perioada campaniei pentru alegeri locale noi, un grup de decidenți din PNL, din AVR-92 ”Tiras-Tighina”, membri ai Consiliului Unirii, am avut o discuție de doua ore cu Igor Boțan, persoana cu care am avut, in toți acești ani, relații lineare și corecte, el fiind un militant pentru democrație, stat de drept, libertatea de exprimare, pentru drepturile fundamentale ale omului.

Mare ne-a fost mirarea cand ni s-a spus ca „mesajul unionist este unul exclusivist”, care nu poate fi acceptat in spațiul public, motiv pentru care nu va fi acceptat ca discurs la tribuna Platformei ”DA”, deși noi adusesem multa lume pe 5 aprilie la protest. Fusesem invitati de chiar Igor Boțan, dupa care am discutat cu alții de la DA, care au spus ca ”acum vin oamenii și singuri, de aceea puteți sa nu ii mai chemați”. Adica nici nu ni se va mai da cuvantul, nu vom mai fi asteptati sau invitați la mitinguri sa tinem cuvantari.

Ne-am conformat, insa lumea, totusi, am chemat-o. Dar am ințeles ca sunt alte interese la mijloc, iar cenzura a fost pusa pentru a nu impiedica noi formarea unui nou partid, un PLDM-5 de-al eternului Lucinschi, menit sa reanimeze falsul liberal-democratism, falsul proeuropenism – de fapt – veșnicul centrism al Aiatolahului Șmekerilovici in R.Moldova, amestecat in mod rușinos in afacerea BEM…

Exact ințelegand aceasta, noi am fost prezenți alaturi de Platforma DA, ULTIMA OARA, pe 7 iunie, cu tricoloruri, cu steaguri UE și NATO, cu steaguri PNL, cu steaguri ale Consiliului Unirii, parasind PMAN in momentul cand s-a declarat formarea a inca unui partid. Nu de partide avem noi nevoie, ci de CARACTERE.

CARACTERE pentru ce? Pentru a recunoaște ca aceasta construcție, pretins statala, nu are puterea sa devina stat. Chiar așa cum a spus Filat – ”sa sara la naiba totul in aer” – am ințeles – legat de acest stat, caruia DA-iștii ii spun, impropriu, ”Țara”.

Am inceput, insa, cu Unirea și o inchei la fel.

A fost interesant ca in discuția cu Igor Boțan s-a menționat ca circula informații despre faptul ca se pregatește la varf acceptarea ideii de reunificare cu Romania, condiționandu-se ca cei care controleaza Puterea, instituțiile statului ori factorii de decizie sa nu infunde pușcaria. Deci – totul e negociabil și s-ar accepta Unirea in schimbul nepunerii la pușcarie.

Citim recent ca unii din Arcul Puterii discuta despre eventualitatea acceptarii refacerii unitații naționale romanești ca o soluție de oprire a reacapararii Puterii la Chișinau de catre forțele filoruse.

[alert-success]Lucrurile se anunța a fi interesante. Pana in 2018 mai e ceva timp, iar noi, PNL, ne felicitam, inca o data, ca am adoptat și promovam OFICIAL mesajul unionist de la 16 aprilie 2010, cand mulți ne considerau ”nebuni”… Vor deveni oare ”nebuni”, DE NEVOIE, in curand, toți politicienii din AIE?[/alert-success]

Și sa nu ni se mai spuna ca nu contam in politica de pe Bac…

[alert-announce]Autor: Vitalia PAVLICENCO[/alert-announce]

Articolul Vitalia PAVLICENCO: “Vor dori, in curand, toti Unirea? Vor deveni toti ”nebuni”?” apare prima dată în Glasul.info.

Pentru mine momentul acesta este foarte important si semnificativ. Exact cu 20 de ani in urma la Iasi avea loc primul congres mondial al refugiatilor din Imperiul Sovietic. Era o audienta enorma”, a spus Druc la primul Congres al Diasporei Unioniste potrivit infoprut.ro

Fostul premier a vorbit despre atmosfera de la eveniemntul din 1995. „Atunci era un moment foarte advers unirii, pentru ca la Chisinau revenisera comunistii in forta.”

„2015 este iar un an de contitura, la fel ca in 1995. Clasa politica, Romania, Bucurestiul sunt mai bine pregatite. Nu ne permite nimeni sa mai ratam si aceasta sansa”, a mai spus Druc.

Mircea Druc: Nu avem dreptul sa mai ratam o sansa la Unire

Mircea Druc a mai spus ca tanara generatie este condamnata sa faca istorie, iar Diaspora, spre deosebire de alte segmente de populatie, are marele avantaj al libertatii de circulatie.

„Totdeauna avem codificat în creier unionismul, pe langa actul administrativ pe care il pregatim cu atata infrigurare. In urma acestor dezbateri se va elabora un document care sa fie anexat la dosarul unirii. Documentul va fi la fel de puternic ca cel elaborat la congresul din 1995, al refugiatilor”, a mai spus Mircea Druc.

[one_half][tp_product id=”194121292″ feed=”396″][/one_half]

Peste 100 de reprezentanti ai asociatiilor de romani din strainatate participa la Congresul Diasporei Unioniste care are loc intre 3 și 5 aprilie, la Palatul Parlamentului.

Identificarea principalelor dificultati cu care se confrunta romanii de pe cele doua maluri ale Prutului in tarile de resedinta si conlucrarea in vederea apropierii dintre Romania si Republica Moldova sunt obiectivele centrale ale evenimentului organizat de Platforma Unionista Actiunea 2012.

[alert-announce]Sursa: [1] infoprut.ro[/alert-announce]

Articolul Mircea Druc: Nu avem dreptul sa mai ratam o sansa la Unire apare prima dată în Glasul.info.

Deputatul Grigore Craciunescu, care face parte din grupul Prietenii Unirii, a susrinut o declaratie in plenul Camerei Deputatilor, la 97 de ani de la unirea Basarabiei cu Romania. Declaratia completa:

Pe 27 martie 1918, Sfatul Tarii, organ al Republicii Democratice Moldovenesti, decidea cu majoritate de voturi unirea Basarabiei cu Romania.

Craciunescu: “Sa finalizam cat mai repede procesul de reunificare a celor doua state, Romania si Republica Moldova”

[one_half][tp_product id=”198149009″ feed=”396″][/one_half]

Unirea a durat 22 de ani, pana la 28 iunie 1940, cand, in baza pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul sovietic a cerut Romaniei sa cedeze Basarabia, care a fost anexata la Uniunea Sovietica.
Mii de romani de pe cele doua maluri ale Prutului, dar si din strainatate, au sarbatorit implinirea a 97 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romania. Bucurestenii au format în Piata Universitatii o imensa harta umana a Romaniei reunite.

Lansari de lampioane, marauri, harti ale Romaniei Mari reconstituite din oameni, dezbateri, zeci de mii de panglici tricolore distribuite, sunt cateva dintre evenimentele organizate in zeci de localitati ale Romaniei, printre care Alba Iulia, Bacau, Baia Mare, Barlad, Bototani, Cluj-Napoca, Constanta, Galati, Iasi, s.a.

In Diaspora au fost organizate actiuni pentru a sarbatori unirea Basarabiei cu Romaniei. Romanii din Paris, Roma, Atena, Barcelona, Madrid, Luxemburg, Dublin, Elvetia, Germania, Suedia si Statele Unite ale Americii au afisat bannere cu mesaje referitoare la adevarul istoric si la necesitatea reintregirii nationale.

Un rol important in realizarea acestor actiuni la avut Platforma Unionista Actiunea 2012, organizatie neguvernamentala care reuneste initiative venite din partea societatii civile.

Platforma Unionista Actiunea 2012 sustine proiectul reunificarii Moldovei cu Romania si necesitatea ca Republica Moldova sa devina stat al Uniunii Europene. Aceste deziderate implinite vor oferi posibilitatea ca Moldova de peste Prut sa aiba o economie prospera care sa ofere cetatenilor un nivel de trai mai bun.

In 1918 Generatia unionista a beneficiat de un context intern si international favorabil Unirii. Propaganda unionista din acea perioada avea rolul de a convinge populatia de importanta unirii.
Din nefericire, azi, spatiul mediatic al Republicii Moldova este controlat 80% de catre institutii mediatice in limba rusa, desi populatia este in marea majoritate formata din romani.

In acest context statul roman si guvernul ar trebui sa sustina integrarea in UE a Republicii Moldova si sa ajute mai mult Republica Moldova in dezvoltarea ei economica si sociala.

Mass-media romanesca are datoria de a realiza campanii de informare menite sa trezeasca constiinta de neam, necesitatea istorica a unirii celor doua tari ca impreuna si prin actiuni comune sa finalizam cat mai repede procesul de reunificare a celor doua state, Romania si Republica Moldova.

[alert-announce]Sursa: [1] infoprut.ro[/alert-announce]

Articolul Craciunescu: “Sa finalizam cat mai repede procesul de reunificare a celor doua state, Romania si Republica Moldova” apare prima dată în Glasul.info.

Cateva idei privind Unirea Basarabiei.

1.Indiferent de masura in care Unirea depinde de un context international favorabil, noi trebuie sa avem un program al nostru, romanesc, realist, pe care sa-l urmarim indiferent de voințta conjuncturala a altora. Dorinta si vointa noastra de a ne uni nu este conjuncturala, nu este conditionata decat de grija de a nu gresi! De a nu compromite ideea Unirii, printr-un esec, printr-o greseala, care sa ne apartina noua, romanilor.

2.UNIREA noastra o doresc si CEILALTI?

Este important sa ne intrebam de la bun inceput cine se opune Unirii noastre si pe al cui sprijin extern putem conta! Vom observa imediat ca în peisajul internațional, planetar, majoritatea statelor  se confrunta cu tendinte centrifuge si separatiste ale unor regiuni si populatii. State ca Rusia, China, SUA, Franta, Spania, Italia, Turcia sunt confruntate cu pretentii separatiste tot mai active, mai puternice. In temeiul dreptului ca fiecare natiune sa aiba un stat national, in multe parti ale lumii se afirma tot mai puternica dorinta si cererea de a se produce secesiuni teritoriale insemnate.

Basarabia – perspective, sperante, griji, certitudini

[one_half][tp_product id=”198149009″ feed=”396″][/one_half]

In acest context, perspectiva noastra ca, in virtutea aceluiasi principiu de drept international, din doua state sa facem unul singur, mai mare si mai puternic, este relativ singulara, este o exceptie!

Concluzia care se impune:

nimeni, pe plan international, nu va privi cu simpatie si intelegere Unirea noastra.

Ne vor susține numai cei care vor avea vreun interes! Iar guvernantii nostri, diplomatia in mod special, trebuie sa identifice care ar putea fi interesul marilor puteri în Unirea noastra. Pana acum nu stiu ca guvernantii nostri sa fi discutat acest subiect cu alte guverne din zona sau cu interese si influenta in zon. Nu-mi amintesc sa existe un document oficial, programatic, care sa afirme dorinta guvernului sau a poporului roman de a realiza Unirea cu Basarabia (si Bucovina).

3.

Romania si ROMANII CARE O INCONJOARA – cateva milioane

Trebuie avut in vedere ca după Unirea cu Basarabia, Romania ramane mai departe un stat in jurul si in afara caruia traiesc foarte multi romani. Fie in imediata apropiere a granitelor, in tarile cu care ne invecinam, fie ceva mai departe, in Albania, in Grecia, în Occident. Trebuie conceputa o politica de stat clara, asumata deschis, oficializata prin legi si prevederi constitutionale ad hoc, fata de toti acesi romani „extranei”. Pentru aceasta va trebui conceputa o diplomatie speciala pentru fiecare stat in care traiesc romani. Nu avem o strategie nationala fata de acesti romani, avem niște institutii bugetivore care nu au nici prestigiul necesar, nici activitatea pe care o asteptam de la lefegiii in cauza: indivizi care nu au dovedit prin nimic vocatia interesului national.

Asadar, avem nevoie de doua strategii, de doua politici distincte: una pentru Basarabia, a carei tinta sa fie Unirea, si alta pentru romanii extranei, inclusiv cei din diaspora occidentala. La randul ei aceasta din urma va trebui despartita in doua, deosebindu-i pe romanii care traiesc dintotdeauna, ca autohtoni, in tarile din Balcani, in Ungaria sau in Ucraina, si romanii care traiesc relativ de putina vreme in diaspora occidentala. Aici intra si romanii din fosta URSS, risipiti prin deportari si stramutari fortate.

Pentru cele doua categorii de romani extranei trebuie sa imaginam strategiile cele mai adecvate.

4.

UNIREA BASARABIEI si UNGARIA

[one_half]



[/one_half]

Interesul cel mai mare pentru a se produce Unirea noastra se pare ca il are …Ungaria. Ungaria mizeaza pe ideea ca Romania Mare, de indata ce va aparea din nou pe harta lumii, va trezi adversitate si resentimente in multe capitale ale lumii. Multi se vor intreba, cu subinteles, daca nu cumva este prea mare aceasta Romanie Mare! Nu se vor intreba daca este legitima sau nu largirea granitelor, ci vor fi tentati sa aplece urechea la ungurii care vor considera ca este momentul cel mai potrivit pentru a ridica problema Transilvaniei!… Este ultima speranta pentru naucii de la Budapesta ca, prin Unirea noastra, sa capete sustinere proiectul lor politic, intr-una dintre cele trei variante, ierarhizate in ordinea sanselor:

1. Transilvania stat separat, de sine statator, in care ponderea maghiara ar creste de la 5-6%, cat este in interiorul granitelor romanesti actuale, la circa 30%. Este varianta in care Budapesta investeste cel mai mult.
2. Transilvania impartita intre Romania si Ungaria, dupa harta dictata la Viena in august 1940.
3. Transilvania incorporata in intregime in Ungaria, asa cum a fost inainte de Trianon. Aceasta este varianta cea mai certata cu logica istoriei si a dreptului international.

In mod normal, intr-o lume normala, care respecta principii de drept unanim recunoscute, niciuna dintre cele trei variante nu ar putea intruni recunoasterea unui conclav international cat de cat obiectiv si responsabil. Dar prea-curvia Budapestei este bine cunoscuta, este inventiva, si cauta fara incetare alte curve politice care sa le sustina jocul! Ultima in care isi pun nadjde este Putin!… Budapesta spera ca prin tulburarea ordinii internationale sa se iveasca ocazia implementarii uneia dintre cele trei variante.

Nu avem voie sa neglijam sansele ca propaganda mincinoasa si nerușinata maghiara, combinata cu jocuri si intrigi de culise murdare, sa aibă castig de cauza. Daca a fost posibil Diktatul de la Viena – indiferent in ce conditii, nu avem voie sa coboram garda! Nu avem voie sa ne auto-linistim, pe ideea ca absurditatea diktatului de la Viena exclude orice sansa de a se repeta. Trebuie contracarata cu promptitudine orice actiune a Budapestei. Ba mai mult, trebuie preluata ofensiva in disputa noastra cu iredentismul maghiar! Nota bene: adevarul si dreptatea sunt de partea noastra, a interselor nationale romanesti! Avem argumente suficiente ca sa-i facem de rusinea lumii. Ne lipseste vointa clasei politice, ai carei lideri, după 1990, stim foarte bine, sunt santajati de Budapesta!

Ce este sigur este ca nu se vor bucura prea multe cancelarii de Unirea noastra. Trebuie din vreme contracarate efectele adverse la care ne putem astepta. In primul rand trebuie sa iesim din pasivitatea cu care asistam la actiunile propagandei maghiare. Ce n-am facut aproape deloc in anii de dupa Trianon trebuie facut imediat. Nu este destul sa fie de partea noastra dreptatea. Inscenarea mediatica din martie 1990 de la Targu Mures trebuie sa ne puna in garda pentru viitor! Deja am pierdut momente importante când am fi putut puncta decisiv!

Din aceeasi perspectiva trebuie suspectata si Serbia. Actiunile iresponsabile din 1989 ale Belgradului ne avertizeaza asupra tristului adevar că nu putem conta pe sarbi prea mult.

5.

CLASA POLITICA din BASARABIA si UNIREA

Este foarte important sa castigam pentru Unire clasa politica din Basarabia, asa pacatoasa cum e! Nu-s mai breji cei de la Bucuresti, dar acestia conteaza mult mai putin! Nu la ei este decizia Unirii! Daca poate exista opozitie interna la UNIREA cu Basarabia, aceasta poate veni numai de la clasa politica.

Politicienii de la Chisinau au o problema pe care trebuie s-o intelegem. Ei isi pun in mod legitim intrebarea: ce greutate mai avem noi, liderii din Basarabia, in cadrul Romaniei Mari. Vom mai avea acces la „ciolan”? Cum se va uita la noi Bucurestiul?

Constitutia Romaniei, la a carei modificare se lucreaza acum, trebuie sa aiba in vedere aceste temeri, aceste probleme. Personal, pentru multiple considerente, inclusiv cele de mai sus, am propus sa fie instituita functia de vicepresedinte al Romaniei, functie pe care s-o ocupe numai un roman nascut in Basarabia sau in teritoriile locuite de romanii din jurul Tarii, ori membru al diasporei. Vice-presedintele Romaniei sa se ocupe de problemele Unirii cu Basarabia, de problemele Basarabiei ( dupa Unire), si de romanii din afara Tarii, inclusiv cei din diaspora, sa se asigure de eficienta politicii de prezervare a identitatii lor nationale romanesti.

Constitutia ar mai putea include si aceasta prevedere: in urmatorii 40 de ani de dupa Unirea cu Basarabia si Bucovina, parlamentarii alesi in aceste tinuturi să fie originari din aceste tinuturi. Iar fiecare guvern sa includa un ministru plin si doi secretari de stat originari din afara actualelor granite ale Romaniei. (Ma rog, ceva asemanator, nu intram acum in detalii. Ideea conteaza si ideea ar fi ca basarabenii si bucovinenii sa fie siguri ca după Unire nu vor ajunge a cincea roata la caruta!) De exemplu, gagauzii trebuie din vreme convinsi in mod oficial, prin tratat legiferat, ca vor avea reprezentare proportionala in Parlamentul Romaniei si in alte structuri politice.

Gagauzii au o situatie diferita de a rusilor din Basarabia. Prezenta gagauzilor in Basarabia are un caracter „natural”! Nu este efectul politicii de rusificare a Basarabiei. In schimb rusii din Basarabia, stabiliti în Basarabia dupa 1944 si urmasii lor, nu pot emite emite pretentii la o egalitate completa in drepturi. Ar insemna sa legitimam politica de rusificare. Trebuie aplicat modelul baltic. In Tarile Baltice, dupa 1990, rusofonilor nu li s-a permis accesul la cateva consultari electorale decisive pentru viitorul tarilor respective.

6.

REFERENDUM?

Iuliu Maniu considera ca nu este legitim un referendum in Basarabia privind Unirea cu Romania. Cel mult un referendum la care sa participe toti cetatenii celor doua state romanesti, iar decizia sa fie comuna, sa ajunga la un singur rezultat: cati din cetatenii respectivi sunt PRO și cati sunt CONTRA?

Daca se va face referendum numai in Republica Moldova, trebuie preluat principiul dupa care s-au orientat balticii dupa 1992: cetatenii care nu sunt originari, autohtoni, ci au ajuns in Basarabia in cadrul politicii sovietice de deznationalizare a basarabenilor , ei si urmasii lor sa nu aibă voie sa participe la un astfel de referendum.

Argumentele pot fi mai multe, nu le mai insiram acum.

7.

CE FACEM MAI DEPARTE?

In momentul de fata suntem pe harta doua state romanesti! Trimitem doua echipe nationale la Olimpiada, la diverse campionate europene si mondiale, la Eurovision… Este o situatie exceptionala, mai rar intalnita. Trebuie vazut care sunt avantajele de pe urma acestui statut. Nu pentru a amana Unirea, ci pentru ca Unirea de la sine nu va rezolva problemele pe care le avem cu starea de saracie si inapoiere. Daca Romania ar avea azi potentialul economic pe care il deținea in 1990, Unirea se facea fara mari probleme… Cu cat vom fi economic si politic mai puternici, cu atat mai mari sunt sansele ca Unirea, dupa ce va fi declarata, proclamata, sa fie un succes! Fiecare succes economic sau social-politic al tarilor noastre este un pas spre Unire.

Lucrul cel mai important este ca in Basarabia viata sa-si recapete aspectul dominant romanesc, de dinainte de 1812, de dinainte de 1944… Unirea in cuget si simtiri este mai importanta decat cea politica si se cuvine sa o preceada!

Nu trebuie neglijat un aspect: in multe privinte romanii din Basarabia sunt mai …romani decat cei de la Bucuresti, din Romania actuala. Unele atribute ale fiintei noastre romanesti s-au consevat mai bine in Basarabia si Bucovina. Sa nu se grabească fratii nostri basarabeni sa „se schimbe”, dupa modelul nostru, al celor de dincoace de Prut! Dupa parerea ma, exprimata inca dinainte de 1990, sediul celui mai fierbinte si mai viu nationalism romanesc este mai degraba dincolo de Prut!

Suntem insa de cativa ani spectatori incantati de aparitia, cu note specifice, a unui nationalism al diasporei, realitate tot mai consistenta, mai reconfortanta… Date fiind cele ce se petrec in lumea de azi, intarirea romanismului, edificarea Unirii noastre in spirit, a tuturor romanilor, este lucrul cel mai important. Trebuie sa fie tinta noastra suprema!

*

Pana cand ni se va permite (sic!) sa ne unim, sta in puterile noastre sa ne cunoastem mai bine, sa sporim zestrea comuna romaneasca, sa invatam sa ne coordonam si sa colaboram, sa invatam sa ne suportam unii pe altii, sa capatam mai multa incredere unii intr-altii. Astfel ca atunci cand vom proclama UNIREA, ea sa existe deja in fapt, in realitate.

Prea multe sa nu asteptam de la guvernanti! Societatea civila, ONG-urile dedicate acestei cauze, fiecare dintre noi, de capul sau sau impreuna cu altii, putem face ca Unirea sa nu fie o forma fara continut, ci temelia Romaniei Viitoare!

Ca orice lucru omnesc, Unirea se poate face „ca lumea” sau de mantuiala, de ochii lumii, pur formala, lipsita de organicitate! Este si acesta un pericol, mai mare chiar decat prelungirea situatiei în care ne aflam azi!

In concluzie, as spune ca incercarea Rusiei de a deznationaliza Basarabia, desi a facut atatea victime, nu si-a atins scopul. Martirii nostri, zeci, sute de mii la numar, nu s-au jertfit in zadar. Basarabia a rezistat. Suntem aproape de mal, de izbavire si de izbanda! Revenirea Basarabiei la sanul Patriei mume este inevitabila si ireversibila. Rusia trebuie sa se impace cu gandul acesta si sa se orienteze spre alta atitudine fata de romani, fata de Basarabia, de Romania.

Doamne, ajuta!

Ion Coja

30 martie 2015

Sursa: [1] ioncoja.ro

Articolul Basarabia – perspective, sperante, griji, certitudini apare prima dată în Glasul.info.

Ce te-as intreba eu, dulce Romanie,

Tara mea de glorii, tara mea de dor?

(…)

***

Io, moldovean din mosi-stramosi, unul din singularitatile poporului dezbinat,

PORNIND de la aspiratiile seculare ale poporului de a trai intr-o tara suverana,

AVAND in vedere continuitatea statalitatii poporului moldovenesc in contextul istoric si etnic al devenirii lui ca natiune,

NAZUIND spre satisfacerea intereselor tuturor cetatenilor, indiferent de originea etnica, CONSIDERAND statul de drept, pacea civica, democratia, demnitatea omului, drepturile si libertatile lui, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic valori supreme,

FIIND CONSTIENT de responsabilitatea si obligatiile mele fata de generatiile precedente, actuale si viitoare,

REAFIRMAND devotamentul fata de valorile general-umane, dorinta de a trai in pace si bunaintelegere cu toate popoarele lumii conform principiilor si normelor unanim recunoscute ale dreptului international,

sesizez statul roman / comunitatea internationala privitor la vatamarea grosolana a Drepturilor si Libertatilor mele, cu referinta la urmatoarele:

1. Sunt nascut in sat Vanatori, Nisporeni, sub Ungheni, cu numele schimonosit in fel si chip: Dascal, Dascalo, Daschelu, Dascălu, Dascalu. Din insistenta nechibzuita, am semnat intotdeauna Dascălu.
2. Parintii mei fiind cetateni romani – nascuti in regatul Romania Mare, ce soi de natiune voi fi eu?
3. Care e vina mea ca parintii au fost inrobiti de catre Imperiul Sovietic si, fara a fi intrebat, eu m-am nascut in afara hotarelor politice ale Patriei?
4. De ce nu mi se acorda cetatenia romana, prompt, la prima solicitare:

– fara a ma pune in garda cu sumedenie de acte;

– fara a ma indruma la corectarea greselilor din acte (contra nervi, timp pierdut si taxe frumoase), comise de mari gramatici ai epocii;

– fara a despuia sume exorbitante de pe mine, caci eu, avand temeiul argumentat al abandonului din 28 iunie 1940, nu cer despagubiri.

5. Jocul murdar al politicii de interese vizavi de nenorocirea Tarii si a poporului sechestrat violent, eu nu-l accept. Ori, Declaratia Universala a Drepturilor Omului[1] stabileste la art.15: “ Nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de cetatenia sa sau de dreptul de a-si schimba cetatenia.”
6. Ingenioasa aberatie cu referinta la “poporul / limba maldavineaschi” de pe o parte si “poporul / limba romana” de pe cealalta parte a Prutului, raul intern al Moldovei, neaga vesnicia naturii, deci sunt impotriva lui Dumnezeu.
7. Mai recent, si Ucraina (parca ar) da semne de conciliere in problema raptului teritorial din strabuna Moldova[2]. In fapt, intalnim – atentie! – cea mai concludenta dovada, sub un anume unghi de vedere, a formidabilei noastre adaptari la evolutionismul primitiv; ca nu am fost in stare sa aparam ce ne apartine de ius naturale, am tot asteptat mila, omenie, de la cotropitor.

Rezumat.

• Basarabia – integrala ! – este una din victimele Pactului Ribbentrop-Molotov. Pactul e denuntat de intreaga omenire (insasi Uniunea Sovietica – unul din semnatari ! – califica, la 24 decembrie 1989, odioasa intelegere ca nula ab initio, prin hotararea nr.979-1 a Sovietului Deputatilor Poporului: „ Congresul deputatilor poporului din URSS condamna faptul semnarii „Protocolului aditional secret” din 23 august 1939 si a altor acorduri secrete cu Germania. Congresul considera protocoalele secrete din punct de vedere juridic ca fiind nule si neavenite din data semnarii lor”. [Второй Съезд народных депутатов СССР. Стенографический отчет. М., 1990. Т. IV, р. 613.];
• Stralucitul “Statul Republica Moldova” (art.1 Constituitia RM) recunoaste in Declaratia de independenta (27 august 1991) ca „parlamentele multor state in declaratiile lor considera intelegerea incheiata la 23 august 1939, intre Guvernul URSS si Guvernul Germaniei, ca nula ab initio si cer lichidarea consecintelor politico-juridice ale acestuia, fapt relevat si de Conferinta Internationala „Pactul Molotov-Ribbentrop si consecintele sale pentru Basarabia” prin declaratia de la Chisinau adoptata la 28 iunie 1991”;
• Neghioaba nedumerire, ce apare acum vizavi de “nenumaratele” independente[3] ale Chisinaului, nu gaseste alta explicatie decat in filosofia formidabilei rezolutiuni a savantului B.P.Hasdeu cu referinta la “ochilarii”[4] strict necesari pentru a intelege, de asta data: de ce, contrar aparentei caderi a catuselor coloniale (a.1991), e incurajata promulgarea inversunatului separatism?

Dulce Romanie, asta te intreb. De ce nu se lichideaza, pentru Basarabia, consecintele politico-juridice ale Pactului Ribbentrop-Molotov – considerat nevalabil din data semnarii, cu reabilitarea frontierelor de pana la 28 iunie 1940?

Mihai Dascălu / 18 ianuarie 2015

Note

[1]. Declaratia Universala a Drepturilor Omului, adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 10 de septembrie 1948.

[2] Articolul “Украина допускает отказ от ранее не принадлежавших ей Северной Буковины и Южной Бессарабии”; sursa –  http://omg.md/index.php?newsid=7160&jdfwkey=catta3; accesat la 18 ianuarie 2015.

[3] http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Moldova (pct.1.4 si 1.9); accesat la 18 ianuarie 2015.

[4] B.P.Hasdeu. “Scrieri Istorice, I. Studii. Din volume 1864-1898” Editie critica de I.Oprisan. Editura VESTALA. Bucuresti-2008, p.224.

Sursa:

[1] eternamoldova.wordpress.com

Articolul Ce te-as intreba eu, dulce Romanie apare prima dată în Glasul.info.

Mai multă lume mă întreabă, cum să realizăm UNIREA?
M-am pronunţat de mai multe ori la acest subiect, vedeţi blogul meu http://iliebratu.blogspot.com, dar şi postările mele pe Facebook.

Dar, fiindcă această problemă frămîntă mai multă lume – un rezumat:

1. Problema Reîntregirii României, lichidării consecinţelor Pactului Molotov-Ribbentrop, ţine în cea mai mare măsură de Statul Român, Ţara de la care au fost smulse în mod criminal nişte teritorii. Mai ales că acest Pact al diavolului a fost condamnat şi declarat nul ab initio de întreaga comunitate internaţională, inclusiv de URSS (Rusia). Din păcate, pînă în prezent guvernanţii de la Bucureşti au avut alte priorităţi… Poate acum, odată cu alegerea lui Iohannis?
2.  Datoria noastră, a celor cu inima română din stînga Prutului, este să ne strîngem rîndurile, să ne adunăm cu toţii într-o singură Mişcare Unionistă şi să acţionăm coordonat în sensul conştientizării populaţiei, mai ales celei de la ţară, de necesitatea imperioasă a (Re)Unirii cu Patria-mamă (argumente avem cu duiumul!), să creăm o stare de spirit unionistă în societate.
3.  Cîştigarea alegerilor parlamentare de către forţele unioniste şi realizarea, dimpreună cu cei de la Bucureşti, a dezideratului UNIRII!

Ştiu că nu-i uşor, mai ales că cea mai mare parte a populaţiei conştiente e plecată în lumea largă şi nu mai participă la viaţa politică de aici… Dar trebuie să fim conştienţi că mîine va fi şi mai greu… Noi deja suntem în situaţia că trebuie să alergăm în urma trenului…

Cea mai rezonabilă formulă pt a crea o veritabilă Mişcare Unionistă, cu structuri în toate localităţile Republicii, ar fi fuzionarea PL, PLR, PNL, PAD, PAM, PDA… şi constituirea unei singure formaţiuni politice declarat UNIONISTE! Deocamdată, doar PNL şi-a anunţat disponibilitatea, Ghimpu e cel mai mare adversar, iar ceilalţi (Hadîrcă, Mocanu, Godea, Costiuc…) se fac că plouă…

Iată de ce vă propun tuturor să exercitaţi presiuni asupra celor nominalizaţi şi să-i determinăm să fuzioneze de urgenţă într-o singură Mişcare Unionistă!

Să ne călăuzim de versurile lui Alecsandri:

“Unde-i unul – nu-i putere, la nevoi şi la durere, Unde-s doi – puterea creşte, şi duşmanul nu sporeşte…”

Ilie Bratu

Sursa:

[1] iliebratu.blogspot.ro

Articolul Cum să realizăm UNIREA apare prima dată în Glasul.info.

Iliescu explică, într-un interviu pentru Digi24, că „noi am privit cu atenție și cu deschidere, cu înțelegere, cu prietenie mișcarea de desprindere a Moldovei de complexul sovietic și de dezvoltare ca entitate de sine stătătoare”, deși recunoaște că Republica Moldova nu este teritoriu străin, în condițiile în care Parlamentul de la București, legitim ales, condamnase Pactul Ribentropp-Molotov.

Fostul președinte mai spune că „o atitudine din aceasta de integrare a Moldovei era privită în plan internațional ca o tendință a României de a acapara teritorii străine”, deși nu specifică cine ar fi privit astfel unirea și care ar fi fost consecințele.

Iliescu este de părere că modelul german nu se putea aplica pentru că „nu RFG-ul a înghițit RDG-ul. RDG-ul a aderat la Germania”, iar unirea era o „poziție ostilă față de mișcarea moldovenilor, care se desprindeau de Imperiul Rus și care proclamau independența țării”.

Sursa:

[1] infoprut.ro

Articolul Iliescu: Unirea era o atitudine ostilă față de mișcarea moldovenilor de peste Prut apare prima dată în Glasul.info.

Nicolae Labis, poetul roman care a murit pentru ca milita pentru Unirea Romaniei cu Basarabia

[one_half]

Poezii, Nicolae Labis

[/one_half]

Intr-o emisiune difuzata la televiziunea romana pe care o puteti viziona pe link-ul de aici:  ( Moartea lui Nicoale Labis – Documentar), sora si alti cunoscuti sau apropiati ai poetului povestesc evenimente si clipe din viata lui Nicoale Labis dar si motivele pentru care se supecteaza ca moartea poetului ar fi fost de fapt o crima indreptata tocmai impotriva actiunilor unioniste ale poetului.

Asa cum sora si alti prieteni ai poetului povestesc, activitatile unioniste ale poetului atrasesera atentia securitatii si a oranduirii comuniste de la acea vreme. Astfel de initiative erau considerate periculoase si oprite din timp de catre sistemul comunist, iar cei identificati puteau sfarsi in inchisori sau in lagare de munca.

Iata deci ca sistemul comunist din Romania era o piedica pentru actiunile si ideile unioniste ale romanilor. Perioada anilor ’50 a fost cea mai crunta perioada pentru intelectualitatea romaneasca, atunci cazand victime ale comunismului o mare parte dintre cei care faceau parte din elita Romaniei.

Note:

[1] Moartea lui Nicoale Labis – Documentar , https://www.youtube.com/watch?v=qg0RulF04Lo

Articolul Nicolae Labis, poetul român care a murit pentru ca milita pentru Unirea Romaniei cu Basarabia apare prima dată în Glasul.info.

Reunirea cu Basarabia se mai face?

Adeseori citesc articolele pline de patima ale lui Lulea Marius Dorin cu referire la Republica Moldova. Este poate unul dintre putinii de la Adevarul pe care il citesc, acum cand toata presa este vanduta, majoritatea sunt vanduti intr-o forma sau alta, uneori la preturi de cocote de budoar.

In ultimul sau articol de pe blogul de la Adevarul “Reunirea se face, nu se aşteaptă,  domnilor Ponta şi Băsescu!”  el face o analiza a celor doi “cocosi” de pe plaiurile mioritice si cred ca nu greseste deloc. In Republica Moldova Basescu se bucura de oarecare notorietate si simpatie (pe nedrept as spune eu) pe cand Ponta este perceput ca un fel de oaie neagra.

Ce nu cunosc indeajuns basarabenii este ca ambii sunt de fapt niste oi negre, atat Ponta cat si Basescu; unul mai rau decat altul. Daca nu ar face circul acesta mediatic ( si patetic) luptandu-se prin intermediul a doua trusturi de presa controlate de camarile politice ar putea fi considerati drept frati buni. Vorba taranului roman: tuna si ii aduna.

Reunirea cu Basarabia se mai face?

Reunirea cu Basarabia a avut un moment prielnic imediat dupa 1990 dar atunci tradatorul suprem al Romaniei, Ion Marcel Ilici Ivanovici cunoscut si sub numele sau de scena ca Iliescu, a stricat toate planurile si de atunci Romania a apucat-o pe un drum din ce in ce mai gresit.

Politicienii romani, inclusiv Ponta si Basescu, se arunca in declaratii sforaitoare despre costul Reunificarii cu Basarabia, ca ar fi un decalaj economic, sau fel si fel de alte baliverne. Germania de Vest nu s-a mai unit cu Germania de Est pentru ca aia stateau mai prost din punct de vedere economic? In 1918 romanii din ambele parti ale Prutului au numarat cate averi au unii si cate au ceilalti?

Aici nu este vorba despre decalaje economice sau politice sau interese mercantile ale unor oameni mici care vor sa-si pastreze functiile si privilegiile politice! Este vorba de un moment istoric in care voi ca oameni politici va dovediti a nu fi vrednici de a va inscrie numele in cartile de istorie, din cauza intereselor voastre meschine numele voastre vor fi doar niste mazgalituri in cartile de istorie, niste purcelusi de cerneala scapati accidental intre filele cartilor de istorie.

Romania este laudata de alte tari si de catre Uniunea Europeana pentru faptul cum trateaza cu deosebita atentie minoritatile etnice si carora le acorda fonduri generoase pentru diverse programe, proiecte sau alte lucruri ce tin strict de pastrarea identitatii si traditiilor acestor minoritati.

Bravo Romaniei pentru acest aspect! Dar pentru fratii lor romani, de acelasi sange cu ei, pentru fratii lor rupti din trupul tarii si al gliei romanesti strabune, ca un colt de paine insfacat de guri flamande si hapsane, pentru ei nu poate face mai mult? 

E de inteles ca exista diferente culturale, diferente in mentalitate, dar e vina celor care au stat sub bocanc rusesc ca patria muma nu si-a cautat puii pierduti si sa-i indrepte pe calea ce buna. Mancurtizarea nu s-a facut doar in Republica Moldova, mancurtizarea a facut-o imperiul sovietic in toate tarile fost comuniste aflate sub ocupatia lor.

Articolul Reunirea cu Basarabia se mai face? apare prima dată în Glasul.info.