“Unul dintre ultimii români din Vârghiș, sat aproape complet maghiarizat din Covasna, trage clopotul ce abia se mai ține de lemnele ce scârție din toate încheieturile la fiecare bătaie de Inimă” (Mihai Tîrnoveanu)

“Nu uit, nu iert.
Fiind creștin ortodox pot ierta răul care mi s-a făcut mie personal, ca om; dar nu este în căderea mea să iert răul făcut de cineva Neamului meu. Cine sunt eu să iert în numele Neamului, în numele poporului? Pur și simplu nu am ”competența” necesară.

Unul dintre ultimii români din Vârghiș, sat aproape complet maghiarizat din Covasna, trage clopotul ce abia se mai ține de lemnele ce scârție din toate încheieturile la fiecare bătaie de Inimă.

Cum pot eu să-i iert pe cei care-au ucis aici Neamul meu? Pe cei care au îngropat aici România? Le-au schimbat românilor limba, credința, până și numele de pe morminte. Nici acolo nu–i lasă sa fie români.

Numai ochii lui Nicolae nu i-au putut schimba. Au rămas negri precum pământul ce acoperă crucile celor vechi. Pietrele ce răsar din țărână mai ne spun acum că aici, odată, eram noi.

Nu, nu pot ierta palma ce smulge chiar si acum lacrimi din aceste pietre care ca niste brațe disperate se înalță din iarbă, încăpățânându-se peste veacuri să strige Prezent.

Un strigăt ce străbate toate straturile Istoriei, un strigăt ce se va auzi, neîntrerupt, ca un Clopot al căruit glas nu poate fi frânt, până la Judecata de Apoi. Cu el, ne vom prezenta în fața Lui, ca Neam; în fața Lui Dumnezeu voi spune, iartă-mă Doamne că n-am putut să-i iert.

Pe cei care au ucis generații, pe cei care-au legat în lanțuri Sfinți, Martiri si Eroi, pe cei care au vândut pe arginti păduri și munți și aur. Pe cei care-au schimbat destine si-au omorât poeți, si versuri au încatusat. Pe cei care au tras pe roată, si Voievozi au ucis. Pe cei ce vor sa înfrânga Grădina Maicii Domnului, România!”

Autor: Mihai Tîrnoveanu

Articolul Unul dintre ultimii români din Vârghiș și un Clopot al cărui glas nu poate fi frânt, până la Judecata de Apoi apare prima dată în Glasul.info.

Duminica Ortodoxiei la Vârghiș, jud.Covasna, Biserica Ortodoxă din 1807, supraviețuitoarea prigoanei

Hramul Sfinților Arhangheli Mihail si Gavriil. Cei patru români ortodocși din sat nu au fost singuri în această sfântă zi, și nici părintele Vasile; cu ajutorul Lui Dumnezeu, frați si surori din Brașov, Sfântu-Gheorghe, Ozun, Chichiș si Ariușd am participat cu toții la Sfânta Liturghie.

Se tot anunțau coduri ,,intense,, de frig si ninsori în Covasna si Brașov…la Vârghiș a fost soare, doar câteva grade sub zero, drumul foarte bun, fără pic de ninsoare. Slavă Lui Dumnezeu! Ea, Troița noastră avea si acum buchetul de flori de anul trecut, legat cu Tricolor. Ne aștepta.

Aveți încredere, surori și frați, nu vă lăsați niciodată descurajați de zvonurile vremurilor trecătoare, ispite sunt si vor fi, dar puterea Lui Dumnezeu este deasupra lor. Când auziți că undeva, într-un loc, este mai greu, acolo să mergeți. Nu de cădere să vă fie frică, ci de îndoială.

Măcar din când în când (ne rugăm să fim mai vrednici), să biruim singurătatea unor biserici, să auzim un clopot ce strigă după mâna ce se închină, În Numele Tatălui, al Fiului și al Sfântului Duh!

Am fost aici si ne-am închinat, noi, Anita Toporeanu, Maria Crețu Graur, Maricica Manea, Gabi Gabriela, Samuel Coscodar, Stefan, Daniela Rusu, Radu, Vasilica, Sery David, Costi Staicu, Anișoara, Ion, Mariana Stan, Mariana Toader, Alina Alina, Sebastian Cătean, Stefan, Mihai Tîrnoveanu.

Autor/Foto: Mihai Tîrnoveanu

Articolul Duminica Ortodoxiei la Vârghiș, jud.Covasna, Biserica Ortodoxă din 1807, supraviețuitoarea prigoanei apare prima dată în Glasul.info.

Ne întoarcem la Vârghiș și la Doboșeni, la bisericile din Covasna ce strigă după lumină, în Duminica Ortodoxiei, 25 februarie

Cine vrea să vină să-mi dea de știre. Va fi frig cu vânt si un pustiu amar, dar ne întoarcem pentru clopotul de la Herculian, pentru icoanele lăsate anul trecut de copii în ruinele Doboșenilor, pentru un preot si trei ortodocși, pentru un singur copil care mai vorbește în limba română, pentru o flacără ce nu moare, pentru o Sfântă Liturghie, să ne rugăm pentru Lumina Ortodoxiei acolo unde este apus și noapte.

Unde este cel mai greu. Acolo unde maghiarizarea românilor și-a spus cel mai puternic cuvântul. Acolo unde Piatra Ortodoxiei s-a vrut a fi pulbere risipită de vânt, uitându-se că vântul bate dinspre morminte…
Nu vom fi mulți ca în octombrie anul trecut, poate doar o mână de oameni.

Atâți cât vom fi, vom intra pe ușa bisericilor, vom trăi Sfânta Liturghie, vom lăsa un pomelnic cu un ajutor pentru biserică si părintele Vasile care e singur singurel în acele locuri și zic eu că astfel ne vom face cât de cât datoria de creștin-ortodocși si de români, în Duminica Ortodoxiei.

Piatra, piatră va rămâne.
Doamne ajută!

Autor/Foto: Mihai Tîrnoveanu 

Articolul Ne întoarcem la Vârghiș și la Doboșeni, la bisericile din Covasna ce strigă după lumină, în Duminica Ortodoxiei, 25 februarie apare prima dată în Glasul.info.

Un pachet cu o mare încărcătură simbolică: o Icoană și un Steag Tricolor de la Țebea pentru Vârghiș, jud.Covasna. 

O Icoană și un Steag Tricolor de la Țebea pentru Vârghiș, jud.Covasna.

Trei tineri din Deva, Irina Motoc, Toporan Ioan Daniel si Fachin Radu ne-au trimis la Brașov pentru acțiunea de la Vârghiș din 22 octombrie un pachet cu o mare încărcătură simbolică.

Au înfășurat într-un steag tricolor mare care a stat o zi si o noapte pe mormântul Crăișorului, o icoană din biserica ortodoxă de la Țebea și cărți de Mihai Eminescu, Ion Creangă și George Coșbuc.

Toate acestea vor ajunge în casele ultimilor români din Vârghiș iar cărțile împreună cu alte cadouri, singurului copil român din sat, nepoata clopotarului, care va primi în dar și un costum național.

Un pachet cu o mare încărcătură simbolică: o Icoană și un Steag Tricolor de la Țebea pentru Vârghiș, jud.Covasna

Consider că atâta vreme cât mai există astfel de oameni care își sacrifică din timpul si bugetul propriu resurse pentru a-și exprima dragostea si solidaritatea față de românii din Covasna si Harghita, întreaga Românie are viitor, în pofida tuturor forțelor antinaționale ce-și exercită puterea împotriva spațiul identitar românesc.

Vă mulțumesc din suflet dragi prieteni, gândurile si faptele voastre decid destinul acestei țări. Nu uitați asta.

Doamne ajută!

Autor: Mihai Tîrnoveanu 

Articolul Un pachet cu o mare încărcătură simbolică: o Icoană și un Steag Tricolor de la Țebea pentru Vârghiș, jud.Covasna apare prima dată în Glasul.info.

De la Icoană va reporni totul! Sfintele Icoane să facă in aceste locuri o minune, căci numai Dumnezeu mai poate lucra aici. Puterea oamenilor e prea mica.

În 1937 românii din Vârghiș cu sprijinul fraților de peste Carpați și-au ridicat biserică nouă în centrul satului. Erau peste 400 de suflete ortodoxe. În 1940 trupele maghiare de ocupație i-au obligat prin forța armelor pe români să-și dărâme biserica cu târnăcoapele. Au ras-o mai apoi complet de pe fața pământului. A scăpat de năprasnica prigoană Biserica cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail si Gavriil construită în 1807 pe dealul de la marginea satului.

Astăzi în Vârghiș au mai rămas români cât să-i numeri pe degetele de la o mână. Trauma anului 1940 a marcat ireversibil aceste meleaguri. La Vârghiș, Doboșeni, Herculian, Căpeni a fost la fel ca-n închisoarea satanică de la Pitești. Câtă durere sufletească au îndurat acei frați ai noștri…

O Troiță și-un parastas pentru cei ce nu mai sunt vom face la Vârghiș în octombrie. Vom urca spre biserica veche dealul care-mi amintește atât de mult de Doboi. Cu prapuri si steaguri vom păși acolo unde nu mai sunt români, noi, ceilalți din alte zări ale țării.

De la Icoană va reporni totul! Sfintele Icoane să facă in aceste locuri o minune, căci numai Dumnezeu mai poate lucra aici. Puterea oamenilor e prea mica

O Troiță pentru Herculian, Vârghiș, Doboșeni, Căpeni, și câte o Sfântă Icoană să înfrângă întunericul. Acolo unde nu mai sunt români, mergem noi, din celelalte zări ale țării. Intrăm aici în biserica din Herculian, dărâmată în mare parte în toamna anului 1940 de horthysti și refăcută la exterior după înființarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei.

Până la înființarea Episcopiei (1994) biserica a fost groapa de gunoi a satului. Nu a mai rămas nici un român, niciun ortodox. În biserica închisă cu un lacăt ce plânge după-o mână de om este întuneric și pământ. Icoanele pictate ale sfinților păstrează durerea loviturilor de târnăcop. Într-un colț de boltă se vede cu greu un tricolor șters de timpuri…crunte timpuri.

Vom pune aici două icoane și toate rugăciunile noastre; numai Dumnezeu va putea face o minune la Herculian.
Sufletul ne-a fost apăsat în acest loc cel mai greu. După ce vedeți aceste biserici martirizate, mângâiați, sărutați fiecare centimetru din bisericile ortodoxe pe care le veți întalni mai apoi în cale, atunci le veți prețui cu adevărat.

Autor: Mihai Tîrnoveanu

Articolul De la Icoană va reporni totul! Sfintele Icoane să facă in aceste locuri o minune, căci numai Dumnezeu mai poate lucra aici. Puterea oamenilor e prea mica apare prima dată în Glasul.info.

Din nou la Vârghiș cu echipa Frăției Ortodoxe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe

Români dintr-o bucată. Erau cu toții convinsi că va ploua conform tuturor prognozelor dar cu toate astea nu a lipsit niciunul de la muncă: peste două tone de pietriș pus pe drumul desfundat ce duce spre biserică, pavat cu piatră soclul Troiței ce va fi înălțată pe 22 octombrie, curățenie în curtea bisericii.

Mai sus de noi, după o șoaptă de pădure erau strămoșii. Nea Gheorghe ni i-a arătat. Din pământ răsăreau câteva pietre de mormânt cu cruce si nume românesc. Era cimitirul vechi de sute de ani, aflat într-o poiană de la marginea satului, părăsit de mult timp.

Câtă viață era acolo sub pământ…”când vin aici nu mai sunt sângur, îs toți românii aci” spuse cu o sclipire aparte în ochi nea Gheorghe, unul dintre ultimii români ai satului. Cu mâinile ca de uriaș râcâia cu disperare muschiul vechi de pe cruci, vrând să-mi arate, să-mi strige că ei au fost mulți aici cândva.

Din nou la Vârghiș cu echipa Frăției Ortodoxe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe

Ne-am întors la biserică unde ne aștepta mormanul de pietriș pregătit pentru drum și ne-am apucat din nou de lucru. Nu a mai tras clopotul românul nostru, în schimb a apucat cu îndârjire lopata si a înfipt-o fără să mai scoată niciun cuvânt, până la prăsele-n movilă. Împrăștia cât zece pietrișul pe drum, dar nouă ni s-a părut că vrea să dezgroape ceva…

Vom răsări Troiță, Icoană și Cântec la Vârghiș, în 22 octombrie… ”Cu noi este Dumnezeu! Intelegeti, neamuri si va plecati, Căci cu noi este Dumnezeu!
Auziti pana la marginile pamantului…”

Autor/Foto: Mihai Tîrnoveanu

Articolul Din nou la Vârghiș cu echipa Frăției Ortodoxe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe apare prima dată în Glasul.info.

Avem o misiune extrem de grea de îndeplinit. Speranță pentru Ozun, mângâiere si mărturisire pentru Vârghiș. Dumnezeu să ne ajute. 

La Ozun sunt 39 de copii care așteaptă costumele naționale, duminică,1 octombrie. Mai avem nevoie de 5920 de lei în contul BRD: RO 62BRDE080SV52855930800, Asociatia Calea Neamului (pentru euro se adaugă la cont, SWIFT BRDEROBU si adresa bancii: Poienelor, nr.2, bl.211, Brașov) sau în Pay Pal (mihaitirnoveanu16@gmail.com) pentru acest obiectiv și de încă 2000 lei pentru tot ce trebuie pentru Troița de la Vârghiș ce se va amplasa și sfinți după 15 octombrie. Straiele naționale pentru copii costă 10920.

În cont avem până acum aproape 5000 de lei.
Poate pentru mulți nu sunt sume mari, dar pentru noi cei care ne tot zbatem să facem câte una alta, sunt. Sunt banii de zi cu zi si pentru doamnele croitorese din Voinești Covasna care muncesc românește, ”vestiții” producători români pe care vreți cu toții să-i sprijiniți. Sunt cei care produc costume naționale românești tocmai în județul Covasna.

Avem o misiune extrem de grea de îndeplinit. Speranță pentru Ozun, mângâiere si mărturisire pentru Vârghiș

Dacă nici pe ei nu-i sprijiniți, atunci pe cine? Vă asigur că bineînțeles contribuția noastră personală este prezentă, ca de fiecare dată, la fiecare acțiune așa cum este firesc. Singuri însă nu putem face față. Fără o cât de mică jertfă consider că nu putem trece de la vorbă la faptă, mai ales acolo unde România este pusă sub semnul întrebării în fiecare zi, în Covasna si Harghita.

Dacă nu ne putem mobiliza pe acest spațiu atunci în zadar visăm la alte lucruri ”mari”. Dacă nu putem da un sprijin românesc clar celor o sută de mii de români din cele două județe atunci degeaba ne declarăm naționalisti. Părerea mea. Personal sunt însă încrezător, ca de fiecare dată, în puterea și inima acestui popor.

Doamne ajută!

Autor: Mihai Tîrnoveanu

Articolul Avem o misiune extrem de grea de îndeplinit. Speranță pentru Ozun, mângâiere si mărturisire pentru Vârghiș apare prima dată în Glasul.info.

Acolo unde aproape nimeni nu mai spune că-i român, mergem noi, cei din celelalte zări ale Țării

Cu ajutorul lui Dumnezeu voi ajunge din nou peste câteva zile la Vârghiș, jud. Covasna de data aceasta împreună cu o echipă a Frăției Ortodoxe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe Purtătorul de Biruință, pentru îngriji Biserica Ortodoxă cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail si Gavriil, clopotnița și curtea bisericii.

Frăția Ortodoxă condusă de Dan Ciprian Grajdeanu acționează de mult timp în Covasna si Harghita, a fost alături de copiii orfelinatului din Odorheiu Secuiesc, cei care dau viață liceului cu predare în limba română ”Marin Preda”, a executat lucrări de mare importanță la căminul din Dobârlău Vale acolo unde părintele Lucian Pozna asigură o masă caldă si educație creștină elevilor din sat, precum si o însemnată muncă voluntară la Aita Medie pentru parohia bisericii ortodoxe unde a slujit părintele Iustin Gârleanu. 

Acolo unde aproape nimeni nu mai spune că-i român, mergem noi, cei din celelalte zări ale Țării

 Frăția ÎN FIECARE SĂPTĂMÂNĂ merge cu fapta acolo unde e nevoie, la biserici si mănăstiri în mod deosebit. Mai rar așa ceva! Este Credință si Acțiune. Încă o dovadă că poporul român se poate îndrepta spre Duhul Neamului.

Iti mulțumesc din adâncul inimii frate Dan și ție frate Dinu Doroftei, precum și tuturor camarazilor voștri care purtați Crucea si Tricolorul în Inima Țării si pretutindeni unde este nevoie. Munca voastră pentru România răsplătită va fi; prin jertfă poporul se ridică în Neamul ce se va înfățișa la Judecata de Apoi.

Autor: Mihai Tîrnoveanu

Foto: Fratia Ortodoxa

Articolul Acolo unde aproape nimeni nu mai spune că-i român, mergem noi, cei din celelalte zări ale Țării apare prima dată în Glasul.info.