<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>victime Arhive - Glasul.info</title>
	<atom:link href="https://glasul.info/tag/victime/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://glasul.info/tag/victime/</link>
	<description>Români și punctum!</description>
	<lastBuildDate>Sun, 10 Aug 2025 16:32:46 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	

<image>
	<url>https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/09/cropped-glasul-logo1-e14395903748491-1-32x32.jpg</url>
	<title>victime Arhive - Glasul.info</title>
	<link>https://glasul.info/tag/victime/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>La 7 septembrie 1940 a avut loc Masacrul de la Mihai Bravu, Bihor, unde victime au căzut inclusiv doi copii</title>
		<link>https://glasul.info/2023/09/07/la-7-septembrie-1940-a-avut-loc-masacrul-de-la-mihai-bravu-bihor-unde-victime-au-cazut-inclusiv-doi-copii/</link>
					<comments>https://glasul.info/2023/09/07/la-7-septembrie-1940-a-avut-loc-masacrul-de-la-mihai-bravu-bihor-unde-victime-au-cazut-inclusiv-doi-copii/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 06 Sep 2023 22:21:42 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Antiromanism]]></category>
		<category><![CDATA[7 septembrie 1940]]></category>
		<category><![CDATA[Bihor]]></category>
		<category><![CDATA[doi copii]]></category>
		<category><![CDATA[Masacrul de la Mihai Bravu]]></category>
		<category><![CDATA[victime]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=120210</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>&#8216;În satul bihorean&#160;Mihai Bravu&#160;seria atrocităților împotriva etnicilor români a început la&#160;7 septembrie&#160;1940. Până în acea zi, nordul județului&#160;Bihor&#160;a fost ocupat complet de armata ungară. În localitate, 22 de țărani români, printre care și doi copii, au fost adunați pe câmp și împușcați de soldați unguri.&#8221; "Soldaţii unguri au arestat 22 de ţărani români din comuna...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2023/09/07/la-7-septembrie-1940-a-avut-loc-masacrul-de-la-mihai-bravu-bihor-unde-victime-au-cazut-inclusiv-doi-copii/">La 7 septembrie 1940 a avut loc Masacrul de la Mihai Bravu, Bihor, unde victime au căzut inclusiv doi copii</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph"> &#8216;În satul bihorean&nbsp;Mihai Bravu&nbsp;seria atrocităților împotriva etnicilor români a început la&nbsp;7 septembrie&nbsp;1940. Până în acea zi, nordul județului&nbsp;Bihor&nbsp;a fost ocupat complet de armata ungară. În localitate, 22 de țărani români, printre care și doi copii, au fost adunați pe câmp și împușcați de soldați unguri.&#8221;</p>



<pre class="wp-block-preformatted has-luminous-vivid-amber-background-color has-background has-medium-font-size">"Soldaţii unguri au arestat 22 de ţărani români din comuna Mihai Bravu, jud. Bihor, care se aflau la muncă pe câmp, fiind duşi într-un cimitir părăsit, bătuţi cu patul puştilor şi apoi omorâţi prin împuşcare."</pre>



<pre class="wp-block-preformatted has-luminous-vivid-amber-background-color has-background has-medium-font-size">"7 septembrie 1940. Mihai Bravu - Bihor. Soldați unguri sub comandă adună de la munca câmpului 20 de țărani români pe care-i împușcă. În lot se afla un țăran cu cei doi feciorași. Ca în tragedia lui Brâncoveanu. A cerut să fie impușcat primul spre a nu-și vedea copiii morți." (Radu Theodoru, Urmașii lui Atilla)</pre>



<p class="has-luminous-vivid-amber-background-color has-background has-medium-font-size wp-block-paragraph">&#8220;În ziua de 7 septembrie 1940, soldații horthyști au arestat douăzeci de țărani români în comuna Mihai Bravu care se aflau la munca câmpului. I-au dus într-un cimitir părăsit unde i-au bătut cu patul puștilor, le-au legat mâinile la spate cu sârmă și i-au întrebat dacă vor să fie împușcați sau spânzurați. La întrebarea &#8220;pe cine vreți să împușcăm mai întâi&#8221; un țăran a răspuns: &#8220;Pe mine!&#8221;. Întrebat pentru ce motiv, acesta a răspuns: &#8220;Ca să nu-mi văd copiii morți&#8221; &#8211; avea doi copii lângă el.&#8221; ( din cartea Teroarea horthysto-fascistă în Nord-Vestul României, septembrie 1940 &#8211; octombrie 1944)</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">&#8220;După acest trist eveniment, locuitorii satului au fost forțați de către noile autorități horthyste să ia calea refugiului. Majoritatea își amintesc de tristul refugiu în imobile improvizate în câteva localități din județul Timiș (satele Moșnița și Urseni).&#8221;</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">&#8220;Comuna Mihai Bravu din plasa Sălard-Bihor avea circa 320 de familii de români moți din Roșia de Beiuș, Sohodol, Cîrpești, Călățele, Vadul Crișului etc. După intrarea trupelor horthyste, jandarmii &#8220;cu pene de cocoș&#8221; au început a face razii și, cu foarfecele în mână, au început să taie de pe cămășile albe ale țăranilor nasturii negri, spunând:</p>



<pre class="wp-block-preformatted has-medium-font-size">"Ce, voi jeliți după Armata Română?"</pre>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph"> S-au apucat apoi și le-au tăiat opincile, lăsându-i desculți și fără sumanele de pe ei, încât bieții oameni au rămas dezbrăcați în frig. </p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Într-o bună zi, se pomenesc că bate toba prin sat, ca toate familiile să părăsească satul în timp de 24 de ore. Cu toată somația verbală a jandarmilor unguri, românii au refuzat să plece, declarând că nu-și pot lăsa casele și bucatele strânse, ci să li se dea mijloace pentru ca să-și poată transporta totul. Comandamentul militar a dat ordin armatei ungare ca să înceapă operația de evacuare. Armata s-a pus pe lucru și în 24 de ore tot satul era înșiruit cu căruțele pe șoseaua ce duce spre Oradea, fiecare luându-și ce a putut în căruța lui, destul de mică. Au plecat escortați de armata ungară până în Piața Fânului din Oradea, unde au fost ținuți două săptămâni, cu familiile și cu vitele sub cerul liber, neadmițându-li-se să se adăpostească în clădirile din vecinătate. Văzând bieții români că au trecut mai bine de două săptămâni de când stau sub cerul liber, și-au angajat un avocat ungur, care, pentru suma de 60 lei de familie, plătindu-i-se în total 20.000 lei, le-a făcut rost de permise de trecere în România&#8221;.</p>


<div class="wp-block-image">
<figure class="aligncenter size-full"><img fetchpriority="high" decoding="async" width="450" height="600" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/09/batrana-82-ani-Mihai-Bravu-.jpg" alt="" class="wp-image-120213" srcset="https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/09/batrana-82-ani-Mihai-Bravu-.jpg 450w, https://glasul.info/wp-content/uploads/2023/09/batrana-82-ani-Mihai-Bravu--225x300.jpg 225w" sizes="(max-width: 450px) 100vw, 450px" /><figcaption class="wp-element-caption">O bătrână româncă de 82 de ani expulzată din comuna Mihai Bravu, județul Bihor în 1940</figcaption></figure>
</div>


<hr class="wp-block-separator has-alpha-channel-opacity"/>



<ul class="wp-block-list">
<li>Teroarea horthysto-fascistă în Nord-Vestul României, septembrie 1940 &#8211; octombrie 1944</li>



<li><em>Urmașii lui Atilla</em>, Radu Theodoru</li>



<li><em>Istoria Românilor între anii 1918–1940</em>&nbsp;&#8211; Ioan Scurtu, Theodora Stănescu-Stanciu, Georgiana Margareta Scurtu</li>
</ul>



<p class="wp-block-paragraph"></p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2023/09/07/la-7-septembrie-1940-a-avut-loc-masacrul-de-la-mihai-bravu-bihor-unde-victime-au-cazut-inclusiv-doi-copii/">La 7 septembrie 1940 a avut loc Masacrul de la Mihai Bravu, Bihor, unde victime au căzut inclusiv doi copii</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2023/09/07/la-7-septembrie-1940-a-avut-loc-masacrul-de-la-mihai-bravu-bihor-unde-victime-au-cazut-inclusiv-doi-copii/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Din categoria liberalism sinistru, Florin Roman: &#8220;Cu ajutorul bunului Dumnezeu să avem cât mai multe victime!!??&#8221;</title>
		<link>https://glasul.info/2020/10/28/din-categoria-liberalism-sinistru-florin-roman-cu-ajutorul-bunului-dumnezeu-sa-avem-cat-mai-multe-victime/</link>
					<comments>https://glasul.info/2020/10/28/din-categoria-liberalism-sinistru-florin-roman-cu-ajutorul-bunului-dumnezeu-sa-avem-cat-mai-multe-victime/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 28 Oct 2020 14:54:25 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Antiromanism]]></category>
		<category><![CDATA[categoria]]></category>
		<category><![CDATA[Dumnezeu]]></category>
		<category><![CDATA[Florin Roman]]></category>
		<category><![CDATA[liberalism sinistru]]></category>
		<category><![CDATA[victime]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=112199</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>După perla PSD-istului ieșean Mihai Chirica, proaspăt vopsit din &#8220;ciuma roșie&#8221; în &#8220;holera galbenă&#8221;, adică trecut cu purcel și cățel la liberali, care ne spunea duios din dulcele Târg al Ieșilor că &#8220;Analfabetismul&#160;să nu plece din orașul nostru&#8221;, alt &#8220;derutat&#8221;&#8230;. ptiu&#8230;. alt deputat liberal calcă în străchini liberalismul de baltă de pe malul Dâmboviței, o...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2020/10/28/din-categoria-liberalism-sinistru-florin-roman-cu-ajutorul-bunului-dumnezeu-sa-avem-cat-mai-multe-victime/">Din categoria liberalism sinistru, Florin Roman: &#8220;Cu ajutorul bunului Dumnezeu să avem cât mai multe victime!!??&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">După perla PSD-istului ieșean Mihai Chirica, proaspăt vopsit din &#8220;ciuma roșie&#8221; în &#8220;holera galbenă&#8221;, adică trecut cu purcel și cățel la liberali, care ne spunea duios din dulcele Târg al Ieșilor că <strong><em>&#8220;Analfabetismul&nbsp;să nu plece din orașul nostru&#8221;</em></strong>, alt &#8220;derutat&#8221;&#8230;. ptiu&#8230;. alt deputat liberal calcă în străchini liberalismul de baltă de pe malul Dâmboviței, o apă infestată din păcate de gunoaie, dejecții, și politicieni de tot rahatul&#8230; </p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">De la tribuna parlamentului, un &#8220;derutat&#8221; liberal, un nou gâgă pandemic din tabăra liberalilor catastrofali, Florin Roman, face o gafă de proporții monumentale:</p>



<p class="has-luminous-vivid-amber-background-color has-background has-medium-font-size wp-block-paragraph">„Mă bucur, domnulee Arafat, că ați ajuns la o înțelegere cu colegii dumneavoastră de minister și sper ca după ce această lege va fi promulgată în Monitorul Oficial, să și vedem în județe ca se întâmplă ceea ce v-ați propus prin acest proiect de lege și practic <strong>cu ajutorul</strong> dvs și al <strong>bunului Dumnezeu să avem cât mai multe victime</strong> și cât mai puține probleme, cât mai puține bâlbe din partea autorităților statului”, așa i-a blestemat &#8220;derutatul&#8221; liberal Florin Roman pe români de la tribuna plenului</p>


<p>[one_half]</p>
<div class="gk-textblock" data-style="style1" border:="" 1px="" dashed="" #e25b32;=""><center><a href="https://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&amp;aff_code=30254c874&amp;unique=184f69294&amp;redirect_to=https%253A//www.elefant.ro/minunata-lume-noua-ed-2011-top-10_880bffd8-6a6d-49a9-99bf-604925517099" target="_blank" rel="noopener noreferrer"><img decoding="async" src="https://cdn4.libris.ro/img/pozeprod//59/1012/A5/370101.jpg" alt="" width="280" height="200" border="0"><br> ALDOUS HUXLEY &#8211; Minunata lume noua</a></center> </div>
<p>[/one_half]</p>


<p class="has-cyan-bluish-gray-background-color has-background has-medium-font-size wp-block-paragraph"><strong>Nota noastră:</strong> Dacă tot pomenește acest sinistru &#8220;derutat&#8221; liberal despre Dumnezeu în discursul său absolut catastrofal, ce sună mai degrabă a blestem la adresa poporului român, cred că singura intervenție a divinității în acest caz este să-i facă pe acești odioși să spună ceea ce gândesc cu adevărat în locul discursurilor sterile, ipocrite, demagogice. Atât ceea ce a regurgitat primarul Mihai Chirica la Iași cât acest sinistru Florin Roman în parlament par trase la indigo. Că altfel o altă explicație logică, rațională, pare să nu existe&#8230;</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2020/10/28/din-categoria-liberalism-sinistru-florin-roman-cu-ajutorul-bunului-dumnezeu-sa-avem-cat-mai-multe-victime/">Din categoria liberalism sinistru, Florin Roman: &#8220;Cu ajutorul bunului Dumnezeu să avem cât mai multe victime!!??&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2020/10/28/din-categoria-liberalism-sinistru-florin-roman-cu-ajutorul-bunului-dumnezeu-sa-avem-cat-mai-multe-victime/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Sute de mii de români din Ucraina, victime ale diplomației eșuate a statului român</title>
		<link>https://glasul.info/2019/09/26/sute-de-mii-de-romani-din-ucraina-victime-ale-diplomatiei-esuate-a-statului-roman/</link>
					<comments>https://glasul.info/2019/09/26/sute-de-mii-de-romani-din-ucraina-victime-ale-diplomatiei-esuate-a-statului-roman/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 26 Sep 2019 15:03:40 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ucraina]]></category>
		<category><![CDATA[diplomație eșuată]]></category>
		<category><![CDATA[români din Ucraina]]></category>
		<category><![CDATA[statul roman]]></category>
		<category><![CDATA[Sute de mii]]></category>
		<category><![CDATA[victime]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=103465</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>&#8220;Mișcarea politică România Mare în Europa solicită Președinției României și Ministerului Afacerilor Externe să explice public motivele pentru care la întrevederea de miercuri a șefului de stat Klaus Iohannis cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, problematica drepturilor românilor din Ucraina nu a fost abordată ca temă distinctă de discuție. Administrația Prezidențială a României descrie dialogul dintre...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/09/26/sute-de-mii-de-romani-din-ucraina-victime-ale-diplomatiei-esuate-a-statului-roman/">Sute de mii de români din Ucraina, victime ale diplomației eșuate a statului român</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-background has-medium-font-size has-luminous-vivid-amber-background-color wp-block-paragraph">&#8220;<strong>Mișcarea politică România Mare în Europa solicită Președinției României și Ministerului Afacerilor Externe să explice public motivele pentru care la întrevederea de miercuri a șefului de stat Klaus Iohannis cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, problematica drepturilor românilor din Ucraina nu a fost abordată ca temă distinctă de discuție.</strong></p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-pale-pink-background-color wp-block-paragraph"> Administrația Prezidențială a României descrie dialogul dintre cei doi oficiali, purtat la Adunarea Generală a ONU, că fiind unul reușit, pe diverse teme bilaterale. Printre subiecte, mai puțin vizibilă apare ideea formulată de președintele Klaus Iohannis de remediere a problemelor cauzate minorității române din Ucraina prin adoptarea de către Parlamentul de la Kiev a controversatei Legi a Educației. Atât de credibili și convingători sunt „negociatorii” României, încât partea ucraineană nici nu pomenește despre acest subiect în comunicatele oficiale care au urmat întrevederii. Așadar, interesele comune celor două state se opresc unde dorește Ucraina și nu includ salvarea identității celor peste 500.000 de români din țara vecină. </p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-luminous-vivid-amber-background-color wp-block-paragraph"> Mișcarea politică România Mare în Europa consideră că pe agenda discuțiilor oficiale dintre București și Kiev ar trebui să se regăsească de urgență <strong>inventarierea situațiilor de încălcare de către Ucraina a Tratatului bilateral din 1997, în partea referitoare la asigurarea drepturilor naționale ale etnicilor români şi analizarea posibilităţii iniţierii procedurii de revizuire a acestuia, recunoașterea românilor din Ucraina ca popor băștinaș, revenirea la numărul de şcoli cu predare în limba română existente până în anul 1991 şi menţinerea acestora, derularea în limba română a procesului educaţional destinat românilor din Ucraina, prin modificarea tuturor actelor normative care au dus la anularea acestor drepturi, unificarea programelor şcolare de limbă română cu cele de „limbă moldovenească” și punerea în aplicare a ordonanței de guvern privind reparația Casei Memoriale „Aron Pumnul” din Cernăuți, ca sediu al Muzeului „Mihai Eminescu”.</strong></p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-pale-pink-background-color wp-block-paragraph"> Ne îndoim că Președinția României și Ministerul Afacerilor Externe nu sunt la curent cu faptul că Ucraina duce o politică agresivă, sistematică, de asimilare forțată a românilor, aceștia aflându-se într-un stadiu avansat de pierdere a identității lor etno-lingvistice. De asemenea, ne exprimăm speranța ca măcar în al 12-lea ceas să reprezentați interesele românilor din Cernăuți și Herța, Maramureșul istoric și Sudul Basarabiei, nu să le tratați cu indiferență, ignoranță sau superficialitate. &#8220;</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/09/26/sute-de-mii-de-romani-din-ucraina-victime-ale-diplomatiei-esuate-a-statului-roman/">Sute de mii de români din Ucraina, victime ale diplomației eșuate a statului român</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2019/09/26/sute-de-mii-de-romani-din-ucraina-victime-ale-diplomatiei-esuate-a-statului-roman/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Boacănele lui Boc încă mai fac victime prin atacuri de tip &#8220;friendly-fire&#8221;?</title>
		<link>https://glasul.info/2019/02/28/boacanele-lui-boc-inca-mai-fac-victime-prin-atacuri-de-tip-friendly-fire/</link>
					<comments>https://glasul.info/2019/02/28/boacanele-lui-boc-inca-mai-fac-victime-prin-atacuri-de-tip-friendly-fire/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 28 Feb 2019 13:22:37 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Pamflet]]></category>
		<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[atacuri]]></category>
		<category><![CDATA[Boacănele lui Boc]]></category>
		<category><![CDATA[friendly-fire]]></category>
		<category><![CDATA[victime]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=96808</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Atacurile de tip &#8220;friendly-fire&#8221; reprezintă atacurile militare împotriva propriilor forțe, împotriva aliaților sau erori militare împotriva populației necombatante. Președintele UNJR (Uniunea Națională a Judecătorilor din România), Judecătoarea Dana Gîrbovan, anunță un nou &#8220;friendly-fire&#8221; al opoziției cu privire la OUG 7/2019: &#8220;În fapt, pierderea &#8220;bunei reputații&#8221; ca și condiție pentru excluderea din magistratură a fost introdusă...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/02/28/boacanele-lui-boc-inca-mai-fac-victime-prin-atacuri-de-tip-friendly-fire/">Boacănele lui Boc încă mai fac victime prin atacuri de tip &#8220;friendly-fire&#8221;?</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Atacurile de tip &#8220;friendly-fire&#8221; reprezintă atacurile militare împotriva propriilor forțe, împotriva aliaților sau erori militare împotriva populației necombatante.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Președintele UNJR (Uniunea Națională a Judecătorilor din România),  Judecătoarea Dana Gîrbovan, anunță un nou  <br>&#8220;friendly-fire&#8221; al opoziției cu privire la OUG 7/2019:</p>



<p class="has-text-color has-background has-medium-font-size has-very-light-gray-color has-luminous-vivid-orange-background-color wp-block-paragraph"><strong>&#8220;În fapt, pierderea &#8220;bunei reputații&#8221; ca și condiție pentru excluderea din magistratură a fost introdusă în Legea 303/2004 prin Legea 24/2012, lege propusă în procedură de urgență de Guvernul Boc și adoptată de majoritatea parlamentara de atunci. &#8220;, scrie Dana Gîrbovan pe Facebook </strong></p>



<figure class="wp-block-image"><img decoding="async" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2019/02/Boc-09.jpg" alt="Boacănele lui Boc încă mai fac victime prin atacuri de tip &quot;friendly-fire&quot;?" class="wp-image-96809"/><figcaption>Boacănele lui Boc încă mai fac victime prin atacuri de tip &#8220;friendly-fire&#8221;?</figcaption></figure>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Așadar, să înțelegem că boacănele lui Boc încă mai fac victime prin atacuri de tip &#8220;friendly-fire&#8221;? Redăm postarea integrală de pe facebook a judecătoarei  Dana Gîrbovan:</p>



<p class="has-text-color has-background has-medium-font-size has-very-light-gray-color has-luminous-vivid-orange-background-color wp-block-paragraph">&#8220;Fake news despre justitie #1 – &#8220;noutatea&#8221; conditiei &#8220;bunei reputatii&#8221; introdusa prin OUG 7/2019</p>



<p class="has-text-color has-background has-medium-font-size has-very-light-gray-color has-luminous-vivid-orange-background-color wp-block-paragraph">Asistam de o buna perioada de timp la dezinformari, exagerari, jumatati de adevar sau chiar minciuni – fake news in general – rostogolite in spatiul public despre chestiuni ce privesc justitia ce sunt preluate de presa si oameni politici si prezentate opiniei publice, fara nici o verificare, ca adevaruri. Culmea este ca astfel de fake news sunt generate si promovate inclusiv de persoane ce fac parte din autoritatea judecatoreasca, judecatori si procurori deopotriva.</p>



<p class="has-text-color has-background has-medium-font-size has-very-light-gray-color has-luminous-vivid-orange-background-color wp-block-paragraph">La o astfel de campanie de fake news asista societatea romaneasca in ultimele zile in contextul protestelor din justitie cu privire la OUG 7/2019, contestata, printre altele, ca a introdus pierderea “bunei reputatii” ca motiv “nou” de eliberare din functia de judecator sau procuror.</p>



<p class="has-text-color has-background has-medium-font-size has-very-light-gray-color has-luminous-vivid-orange-background-color wp-block-paragraph">Reactiile unora din presa, politica si sistemul judiciar cu privire la conditia &#8220;buna reputatiei&#8221; este una ce demonstreaza cu prisosinta puterea manipularii atunci cand, pe de o parte, se folosesc doar jumatati de adevar, iar pe de alta, lumea nu se documenteaza, crezand fara sa cerceteze. Vorba aceea: nu lasa adevarul sa strice un fake news daca pretinzi ca e pentru o cauza justificata.</p>



<p class="has-text-color has-background has-medium-font-size has-very-light-gray-color has-luminous-vivid-orange-background-color wp-block-paragraph">In fapt, pierderea &#8220;bunei reputatii&#8221; ca si conditie pentru excluderea din magistratura a fost introdusa in Legea 303/2004 prin Legea 24/2012, lege propusa in procedura de urgenta de Guvernul Boc si adoptata de majoritatea parlamentara de atunci.&#8221;,  scrie Dana Gîrbovan pe Facebook. </p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">PS: Acesta este un pamflet și trebuie privit ca atare</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/02/28/boacanele-lui-boc-inca-mai-fac-victime-prin-atacuri-de-tip-friendly-fire/">Boacănele lui Boc încă mai fac victime prin atacuri de tip &#8220;friendly-fire&#8221;?</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2019/02/28/boacanele-lui-boc-inca-mai-fac-victime-prin-atacuri-de-tip-friendly-fire/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Obsesia unui 10 August criminal: interese oculte au dorit victime în august 2018 în România</title>
		<link>https://glasul.info/2019/01/11/obsesia-unui-10-august-criminal-interese-oculte-au-dorit-victime-in-august-2018-in-romania/</link>
					<comments>https://glasul.info/2019/01/11/obsesia-unui-10-august-criminal-interese-oculte-au-dorit-victime-in-august-2018-in-romania/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 11 Jan 2019 17:17:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[#Rezist]]></category>
		<category><![CDATA[Antiromanism]]></category>
		<category><![CDATA[10 August criminal]]></category>
		<category><![CDATA[august 2018]]></category>
		<category><![CDATA[interese oculte]]></category>
		<category><![CDATA[Obsesia]]></category>
		<category><![CDATA[victime]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=96055</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>După ce în 2018 "Revoluția" rezistento-TFL-istă a eșuat, anumite grupări s-au reorientat pentru organizarea unui nou protest de avengură pentru ... 10 august 2019.</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/01/11/obsesia-unui-10-august-criminal-interese-oculte-au-dorit-victime-in-august-2018-in-romania/">Obsesia unui 10 August criminal: interese oculte au dorit victime în august 2018 în România</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">După ce în 2018 &#8220;Revoluția&#8221; rezistento-TFL-istă a eșuat, anumite grupări s-au reorientat pentru organizarea unui nou protest de anvergură pentru &#8230; 10 august 2019.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">La început de ianuarie, proaspăt revenit de pe drumuri, citeam în presa din România în puținele clipe de răgaz pe care le-am avut, despre faptul că primarul capitalei, Gabriela Firea, a fost acționată în instanță pentru că nu a aprobat un protest ce ar fi urmat să aibă loc pe 10 august 2019.</p>



<p class="has-very-light-gray-color has-luminous-vivid-orange-background-color has-text-color has-background has-medium-font-size wp-block-paragraph"><strong>De unde toată această obsesie legată de data de 10 august v-ați putea întreba? Data nu este aleasă chiar întâmplător.</strong></p>



<figure class="wp-block-image"><img decoding="async" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2019/01/masacre-septembrie.jpg" alt="Masacrele din septembrie 1792 din Franța" class="wp-image-96060"/><figcaption class="wp-element-caption">Masacrele din septembrie 1792 din Franța</figcaption></figure>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">La 10 august 1792 izbucnea în Franța o insurecție în urma căreia avea să curgă foarte mult sânge pe străzile pariziene, dar de asemenea avea să ia naștere și prima Comună din Paris, precum și folosirea steagului roșu ca stindard al anarhiștilor.</p>



<figure class="wp-block-image"><img decoding="async" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2018/08/Revolutia-franceza-10-augus.jpg" alt="Ziua de 10 August: o coincidență sinistră sau o zi special aleasă? Fosta ministră Prună evocă masacrul de pe 10 august 1792 din timpul revoluției franceze" class="wp-image-94193"/><figcaption class="wp-element-caption">Ziua de 10 August: o coincidență sinistră sau o zi special aleasă? Fosta ministră Prună evocă masacrul de pe 10 august 1792 din timpul revoluției franceze</figcaption></figure>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Comunarzii de la 1792 și cei de la 1871 (n.r. Comuna din Paris) sunt inspirația pentru toate mișcările comuniste care au brăzdat istoria umanității cu sute de milioane de victime.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">După eșecul Comunei din Paris de la 1871, Karl Marx a deplâns nereușita revoluției &#8220;socialiste&#8221; din Paris, dar a punctat și greșelile comunarzilor din Franța, pe care bolșevicii din Rusia nu aveau să le mai repete la revoluția din octombrie 1917.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Să ne mai mire deci că tocmai consilierul Anei Pauker, bolșevicul Mihai Șora, se numără printre susținătorii fervenți ai acestor mișcări anarhisto-securiste? Nu ne îndoim că până și în bătrânul suflet al lui Șora, Comuna din Paris încă este vie.</p>



<figure class="wp-block-image"><img decoding="async" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2019/01/Sora-comunist-09.jpg" alt="Consilierul Anei Pauker, printre cei de la Ateneu care nu mai vor să mai fie conduși de hoți" class="wp-image-96053"/><figcaption class="wp-element-caption">Consilierul Anei Pauker, printre cei de la Ateneu care nu mai vor să mai fie conduși de hoți</figcaption></figure>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Cred că este clar acum pentru toată lumea că anumite interese oculte au dorit ca pe 10 august 2018 în România să se lase cu victime și violențe de stradă.</p>



<figure class="wp-block-image"><img decoding="async" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2019/01/35-femei-ucise-septembrie.jpg" alt="35 de femei ucise în timpul masacrelor din 1792 din Franța" class="wp-image-96061"/><figcaption class="wp-element-caption">35 de femei ucise în timpul masacrelor din 1792 din Franța</figcaption></figure>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">PS: Așa zisa revoluție franceză a fost o crimă împotriva umanității, culmea, înfăptuită în numele dreptății sociale. Masacre de o oroare și o ferocitate de neimaginat, au fost glorificate, cosmetizate și prezentate apoi ca fapte de eroism.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph">Steagul roșu al anarhiștilor, simbolul sângelui curs în timpul freneziei revoluționare, a devenit apoi simbolul comunismului la nivel internațional.</p>



<hr class="wp-block-separator has-css-opacity"/>



<h4 class="wp-block-heading"></h4>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/01/11/obsesia-unui-10-august-criminal-interese-oculte-au-dorit-victime-in-august-2018-in-romania/">Obsesia unui 10 August criminal: interese oculte au dorit victime în august 2018 în România</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2019/01/11/obsesia-unui-10-august-criminal-interese-oculte-au-dorit-victime-in-august-2018-in-romania/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>La Odesa, sute de localnici au comemorat victimele tragediei din luna mai a anului trecut</title>
		<link>https://glasul.info/2015/01/03/la-odesa-sute-de-localnici-au-comemorat-victimele-tragediei-din-luna-mai-a-anului-trecut/</link>
					<comments>https://glasul.info/2015/01/03/la-odesa-sute-de-localnici-au-comemorat-victimele-tragediei-din-luna-mai-a-anului-trecut/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 03 Jan 2015 11:16:23 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Știri]]></category>
		<category><![CDATA[Ucraina]]></category>
		<category><![CDATA[Comemorare]]></category>
		<category><![CDATA[Odesa]]></category>
		<category><![CDATA[victime]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=2423</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Sute de cetățeni ucraineni, localnici ai orasului Odesa, în ciuda faptului că in multe zone ale orașului au trebuit tăiate galerii prin zăpadă, s-au adunat în Piața Kulikovo  langa Casa Sindicatelor. Ei au indepartat zapada de la locul tragediei de anul trecut din luna mai și au găsit postere cu fotografii ale victimelor, iar apoi au aprins...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/01/03/la-odesa-sute-de-localnici-au-comemorat-victimele-tragediei-din-luna-mai-a-anului-trecut/">La Odesa, sute de localnici au comemorat victimele tragediei din luna mai a anului trecut</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Sute de cetățeni ucraineni, localnici ai orasului Odesa, în ciuda faptului că in multe zone ale orașului au trebuit tăiate galerii prin zăpadă, s-au adunat în Piața Kulikovo  langa Casa Sindicatelor. Ei au indepartat zapada de la locul tragediei de anul trecut din luna mai și au găsit postere cu fotografii ale victimelor, iar apoi au aprins lumanari si au depus flori la un monument memorial improvizat.</p>
<p>&#8220;Criminalii în fața justiției!&#8221;</p>
<p>Vorbind în fața multimii, activiști ai ONG-urilor au remarcat că autorii tragediei pe 2 mai nu a fost încă pedepsiti. Mulți dintre ei, în ciuda dovezilor evidente ale crimele lor  sunt inca în libertate și trăiesc o viață normală. În plus, in timpul comemorarii s-a subliniat că propaganda oficială prezintă de multe ori evenimentele de pe 2 mai ca pe o faptă comisă de &#8220;patrioți&#8221; pentru a apăra orașul de &#8220;separatiști&#8221;. Participanții la miting au scandat lozinci ca :&#8221;Făptașii în fața justiției!&#8221; sau &#8220;Nu uita, nu iarta!&#8221;.</p>
<h2>La Odesa, sute de localnici au comemorat victimele tragediei din luna mai a anului trecut</h2>
<p>Pe data de 2 mai 2014 în Odesa  activiști ai organizatiilor &#8220;sectorului dreapta&#8221;, și ai așa numitei &#8220;Auto-Maidan&#8221; au incendiat cladirea din Piața Kulikovo în care se colectau semnături pentru un referendum privind federalizarea Ucrainei și acordarea statutului limbei rusă ca limba regionala. Susținătorii federalizarii s-au refugiat în Casa Sindicatelor, dar fortele &#8220;sectorului dreapta&#8221; au înconjurat clădirea și au incendiat-o. În acele evenimente tragice din luna mai a anului trecut 48 de persoane au fost ucise și peste 200 au fost  rănite. Autoritatile de de la Kiev au eliberat din arest un principal suspect acuzat în acest caz.</p>
<p><figure id="attachment_2424" aria-describedby="caption-attachment-2424" style="width: 640px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/odesa-ucraina.jpg"><img decoding="async" class="wp-image-2424 size-full" title="La Odesa, sute de localnici au comemorat victimele tragediei din luna mai a anului trecut" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/01/odesa-ucraina.jpg" alt="La Odesa, sute de localnici au comemorat victimele tragediei din luna mai a anului trecut, sursa imagine: tass.ru" width="640" height="476" /></a><figcaption id="caption-attachment-2424" class="wp-caption-text">La Odesa, sute de localnici au comemorat victimele tragediei din luna mai a anului trecut, sursa imagine: tass.ru</figcaption></figure></p>
<p>Sursa:</p>
<p>[1] <a href="http://tass.ru/mezhdunarodnaya-panorama/1683383" target="_blank">tass.ru</a></p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/01/03/la-odesa-sute-de-localnici-au-comemorat-victimele-tragediei-din-luna-mai-a-anului-trecut/">La Odesa, sute de localnici au comemorat victimele tragediei din luna mai a anului trecut</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2015/01/03/la-odesa-sute-de-localnici-au-comemorat-victimele-tragediei-din-luna-mai-a-anului-trecut/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
