Românii din Zăbala și Voinești Covasna împreună în același cântec, împreună la aceeași masă, ca frați buni ce sunt. Împreună pentru România. Mă înclin cu respect în fața unității lor, le mulțumesc din tot sufletul că au venit să-și petreacă Floriile alături de frații si surorile lor din Mărtănuș și Ojdula. Doina Anei Săndulea din Voinești s-a îmbrățișat cu imnul căciularilor din Zăbala, ”Cu căciulile pe frunte”, compus de vestitul Ion Hagiu, toți copiii prezenți având în piept cocardele tricolore dăruite de profesoara FlorentinaTeacă din Voinești.

Urcarea pe scena Casei de Cultură din Ojdula a zăbălenilor și voineștenilor a fost ceva înălţător. Cuvântul domnului învățătorDan Hagiu din Zăbala despre demnitatea românilor a fost cuvântul dacilor coborâți din munți în mijlocul poporului din acest timp. Tot Neamul nostru a fost acolo.

Ojdula, judeţul Covasna, comuna cu 4% etnici români, spaţiu al unității noastre

Seara românească a fost deschisă de copiii din Ojdula, coordonați de vrednicul părinte Valentin Cosneanu, care au reușit să ne ofere tuturor un minunat recital de poezii și cântece religioase și patriotice, completat mai apoi cu mult succes de corul ASCOR al părintelui Costin Butnar, mai vechiul nostru prieten, care ne-a susținut în multe acțiuni ale noastre. În zilele ce vor urma acest spectacol va putea fi vizionat și simțit de noi toți.
Mare e Dumnezeu, poporul român este atât de frumos! Este miraculos! Este!

Autor/Foto: Mihai Tirnoveanu

Articolul Ojdula, judeţul Covasna, comuna cu 4% etnici români, spaţiu al unității noastre apare prima dată în Glasul.info.

Copiii de azi, Țara de maine. Semințele le semanam noi, cei care avem certidudinea ca nu este totul pierdut. Cu Dumnezeu inainte!
De Florii le vom pune copiilor romani din Martanuș și Ojdula flori tricolore in dreptul inimii. Peste ani, cand vor fi oameni mari și stapani in aceasta Țara iși vor aminti (asta v-o garantam) ca odata, romanii din toate colțurile Romaniei și de peste hotare le-au trimis semnele dragostei și ale identitații naționale, straiele populare romanești. Iși vor aminti ca o profesoara din Voinești, Florentina Teaca a facut pentru ei cocarde tricolore pentru a le mangaia inima. Iși vor aminti ca noi am semanat in sufletul lor speranța noastra romaneasca pentru a recladi Romania. Vor fi cu ajutorul Lui Dumnezeu stejarii Țarii de maine.

Copiii de azi, Țara de mâine. Semințele le semănăm noi, cei care avem certidudinea că nu este totul pierdut

Aceasta lucrare nu este ușoara, campania presupune pe langa eforturi organizatorice și costuri materiale. Acei dintre voi care vor și pot in primul rand sa contribuie la aceasta

Acțiune au la dispoziție doua conturi, dar și posibilitatea de a distribui mesajul nostru. Fondurile pentru realizarea acestei acțiuni se strang prin conturile BRD:Cont
lei:RO43BRDE080SV33092560800.Cont euro: RO35BRDE080SV33092720800(cod SWIFT: BRDEROBU).

Ambele sunt deschise pe numele TIRNOVEANU ADRIANA. Adresa: Brașov, str. Liviu Cornel Babes, nr.15, bl. 20, sc. C, ap.1, Cod Poștal 50042. Aceste costume populare vor fi transmise prin grija bisericilor celor doua sate si generatiilor viitoare de copii romani, pentru a duce Traditia mai departe, pentru a ramane in Neam, pentru a ramane cu adevarat in Istorie.

Doamne ajuta, dragi prieteni!

Autor/Foto: Mihai Tirnoveanu

Articolul Copiii de azi, Țara de mâine. Semințele le semănăm noi, cei care avem certidudinea că nu este totul pierdut apare prima dată în Glasul.info.

Costumul popular, mijloc de rezistenta identitara româneasca in Covasna.
Actiune de Sfanta Sarbatoare a Floriilor: daruirea de straie nationale cetelor de flacai si frumoaselor fete din satul Martanus, judetul Covasna. (La sfarsitul postarii aflati cum puteti ajuta la indeplinirea acestei misiuni.)
In vizita de cercetare intreprinsa in Martanus, loc de poveste din munti, aflat la cativa kilometri nord de Ojdula, ne-am intalnit cu vrednicul preot din sat, parintele Iosif Dan Caţa, precum si cu destoinica famile Roman care ne-a primit cu multa caldura in mijlocul ei. Am dat sa fim scurti la vorba, dar vestita ospitalitate româneasca nu ne-a lasat sa plecam repede.

Am intrebat gazdele noastre daca copiii din sat au costume populare precum cei din Zabala, Zagon sau Voinesti Covasna, si, in primul rand, daca si-ar dori sa aiba. Parintelui, doamnei si domnului Roman li s-a luminat fata la auzul acestei intrebari. “Da cum sa nu-si doreasca, mai incape vorba de asa ceva…sunt numai vreo trei copii care au iar ceilalti se uita cu jind la ei. Mai ales cetele de flacai care umbla la colindat de exemplu tare si-ar dori sa imbrace portul vechi taranesc.

Ei stiu de cei din Zabala ca multi au prieteni acolo, ar vrea si ei aici sa se organizeze in ansambluri de dansuri populare sa mearga pe traditie, ca toti is mandri ca-s români”, mi-a raspuns privindu-ma fix in ochi, cu un glas molcom dar hotarat tanarul parinte din sat care e desprins parca din povestile cu haiduci. Este inalt, drept si are parul negru strans la spate.

Am rugat-o pe doamna Roman care-i stie bine pe copiii satului sa le ia masurile necesare pentru ie, catrinta, camasa si pantaloni pentru a putea da drumul cat mai repede la treaba. Dupa ce am gustat din minunatele bucate gatite de frumoasa si distinsa doamna si am ciocnit un paharel de palinca cu strasnicul domn Roman si cu parintele, ne-am luat ramas bun si am plecat impreuna cu “aripa de inger” din Zabala care m-a insotit la drum, prietena buna cu multi tarani din Martanus.

Vazandu-ma un pic ingandurat mi-a spus: “Vom reusi frate Mihai, nu-ti fa griji, ne va ajuta Dumnezeu si de data asta, ai sa vezi!”

Doamne ajuta dragi prieteni, asa cum s-a intamplat si la celelalte actiuni impreuna putem izbandi, nu usor insa. Costumele populare pentru Martanus vor fi confectionate in Voinesti Covasna. Un costum pentru fete costa 250 lei iar unul pentru baieti 200 lei.

Spre deosebire de celelalte actiuni avem nevoie de resurse financiare inca de la inceput pentru a putea plati avansul necesar cumpararii meterialelor.
Doamne ajuta, de Florii vom fi in cele doua sate cu flori si straie nationale!

Articolul Costumul popular, mijloc de rezistenta identitara româneasca in Covasna apare prima dată în Glasul.info.

Covasnenii nu au lasat Ziua Armatei Romane sa treaca fara ca ei sa aduca omagiul lor celor cazuți pentru Țara. La Monumentul Ostașului Roman din Voineștii Covasnei, preotul paroh al Bisericii ”Inalțarea Domnului”, Ioan Ovidiu Maciuca, a savarșit slujba de pomenire a eroilor militari care și-au jertfit viața pe altarul Țarii, eroi care și-au pus viața și cariera pe altarul iubirii de Neam. In prezența enoriașilor ieșiți de la Sfanta Liturghie, Asociația Cultural Creștina ”Justinian Teculescu” a depus o coroana de flori. Impreuna cu copiii care formeaza Ansamblul folcloric ”Junii covasneni”, cei prezenți s-au rugat pentru sufletele celor cazuți in glorie pentru Neam. Datorita ostașilor Armatei Romane, acest pamant a ramas romanesc. Sangele lor intarește temelia Țarii.

De la Voinesti, am urat „La multi ani” Armatei Romane!

Probabil, exact in acele momente, un demn reprezentant al covasnenilor, Codrin Dumitru Munteanu, aflat la Stalingrad, participa la ceremonia oficiala de inaugurare a Primului Cimitir al Militarilor Romani de pe teritoriul Federatiei Ruse si fostei URSS, construit in memoria militarilor romani cazuti in cel de-al Doilea razboi mondial pe frontul de la Stalingrad și la infaptuirea caruia a avut un rol decisiv. Cine știe, poate printre osemintele militarilor romani care au fost reinhumate, se aflau și ramașițe ale stramoșilor voineștenilor care nu s-au mai intors de pe front.

Probabil unii dintre cei prezenți la monument știau ca un alt fiu al Covasnei a avut un rol important in organizarea instituției ”Eroul necunoscut” in Romania. Episcopului Justinian Teculescu i se datoreaza aducerea de la Marasesti si reinhumarea in Parcul Carol din Bucuresti a ramasitelor pamantesti ale „Eroului Necunoscut” in 1924, fapt care a produs un emotionant efect in sufletele militarilor, dar si in sufletul tarii.

Poate nu știau toate acestea. Insa, cu siguranța, lacrimile aparute in colțul ochilor unora dintre participanți au curs pentru toți strabunii noștri Eroi. Și poate Bunul Dumnezeu a auzit ruga noastra pentru liniștea sufletelor lor.

Participarea Romaniei al Doilea Razboi Mondial s-a caracterizat prin doua mari campanii: trei ani in est pentru eliberarea Basarabiei si a Bucovinei alaturi de Axa Roma-Berlin-Tokio si un an in vest pentru eliberarea Transilvaniei de nord-vest, alaturi de Natiunile Unite.

Pe 22 iunie 1941, conform “Planului Barbarossa”, armata germana impreuna cu armata romana au inceput campania din Est impotriva U.R.S.S. Ordinul de Zi General al Armatei Romane cuprindea cunoscutul indemn al maresalului Ion Antonescu: “Soldati, va ordon Traceti Prutul! Zdrobiti vrasmasul din rasarit si miazanoapte. Dezdrobiti din jugul rosu al bolsevismului pe fratii nostri cotropiti. Reintregiti in trupul tarii glia strabuna a Basarabiei si codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele si plaiurile voastre.” Formularea “Razboiul sfant contra bolsevismului” a fost trei ani lozinca oficiala a propagandei de razboi romanesti.

Dupa defilarea lejera a germanilor si a aliatilor lor – printre care foarte importanti, romanii – pana aproape de granitele europene ale marii Rusii, de pe la inceputul anului 1943 situatia incepe sa se schimbe: cei trei generali ruși de dintotdeauna – Iarna, Distanta, Noroi – intra in scena. In aprilie 1944, contraofensiva strategica rusa atinge N Moldovei, iar pe 20 august rusii fortau frontul de pe linia Iasi – Chisinau. Contributia Romaniei in efective de lupta a fost enorma, depasita doar de armata germana, dar depasind celelalte aliate ale Germaniei.

Marile pierderi umane in campania antisovietica si colapsul economiei romanesti impovarata cu cheltuielile de razboi a dus la cresterea resentimentului impotriva “bocancului german“ si in randul celor care in prima faza au sprijinit alianta cu Germania. Regele Mihai a condus cu succes lovitura de stat pe 23 august 1944 avand suportul opozitiei politice si al armatei, arestandu-i pe Ion Antonescu si pe membrii guvernului.

In aceeasi zi, la orele 22:00, Regele a difuzat “Proclamatia catre tara”, prin care anunta revenirea la un regim democratic, incheierea razboiului cu Natiunile Unite si intoarcerea armelor impotriva Axei. In ciuda actului de la 23 august, Romania a constituit, in ochii URSS, o prada de razboi. Pe principiul ca “cel care ocupa un teritoriu isi impune si sistemul sau social” armata sovietica a impus venirea la putere a comunistilor (desi Partidul Comunist din Romania era o forta politica neglijabila si detestata atat de autoritati, cat si de opinia publica).

Armata romana a dus grele lupte si in aceasta campanie, impotriva fostilor aliati. La momentul “intoarcerii armelor” armata noastra numara circa 1.100.000 militari care, disciplinati, au ascultat ordinele Marelui Cartier General, nesemnalandu-se “defectiuni” in ceea ce priveste schimbarea aliantei militare. Grele lupte s-au dat la Oarba de Mures, pentru fortarea Muresului si cucerirea formei de teren inalte din dreapta lui, impotriva trupelor hitleristo-horthiste. Aici s-a ignorat cererea comandantilor romani de a invalui zona cuprinsa intre Cipau si Iernut, dispunandu-se dezvoltarea unei ofensive frontale dezavantajoase. Au murit vreo 9.000 militari romani aici.

Pe 25 octombrie sunt eliberate ultimele localitati romanesti din vest: Carei si Satu-Mare. Ordinul general nr.77 din 26 octombrie 1944 al ministrului de razboi consemna:

Ziua de 25 Octombrie devine, din 1959, Ziua Armatei Romane. Si aceasta zi nu mai semnifica doar victoriile de la granita de vest: este o aducere aminte a intregii istorii combatante a armatei noastre – tot trecutul ei de lupta!

Prof. Florentina Teaca

Articolul De la Voinesti, am urat „La multi ani” Armatei Romane! apare prima dată în Glasul.info.

Câteva zeci de fotografii adunate din colecţii particulare, ilustrative pentru trecutul comunităţii româneşti din zonă, au fost publicate în albumul ‘Covasna, Voineşti: Istorie şi cultură românească în imagini’, apărut recent la Editura Eurocarpatica din Sfântu Gheorghe, sub semnătura profesoarei Florentina Teacă.

Autoarea spunea că a dorit, în acest fel, să aducă un omagiu oamenilor care au trăit pe aceste meleaguri, care au ţinut vie această comunitate de români, dar şi să salveze de la dispariţie şi uitare aceste fotografii.

„Cine nu îşi cunoaşte istoria şi nu îşi respectă înaintaşii nu va şti să îşi construiască viitorul. (…) Suntem datori faţă de aceşti oameni să nu îi uităm şi să le cinstim memoria. (…) Acesta a fost punctul de plecare în misiunea pe care mi-am propus-o, de a realiza un album fotografic despre românii din Voineştii Covasnei, cu imagini despre timpuri trecute şi oameni care au fost.

Covasna, Voineşti: Istorie şi cultură românească în imagini

Un arc peste timp, ilustrând viaţa lor spirituală, tradiţiile şi obiceiurile, ocupaţiile, meşteşugurile, portul popular; un omagiu adus înaintaşilor noştri care au creat cultura tradiţională specifică locului.

De asemenea, un alt motiv pentru care se impunea o astfel de acţiune îl constituie încercarea de a eluda dispariţia fizică a acestor fotografii vechi, salvarea lor până nu e prea târziu, şi, aş adăuga, cât încă mai avem bătrâni care să recunoască personajele din fotografii, spre a le feri de pericolul uitării”, mărturisea profesoara Florentina Teacă.

Mulţumindu-le celor care au contribuit cu fotografii de familie la realizarea acestui album, autoarea a lansat un apel către localnici de a veni la sediul Asociaţiei cultural-creştine ‘Justinian Teculescu’ din staţiunea Covasna pentru a completa istoria locului cu numele persoanelor pe care le recunosc în imagini.

Cele câteva zeci de fotografii din secolele XIX-lea şi XX-lea publicate în cele 90 de pagini sunt structurate în mai multe categorii – viaţă de familie, şcoală, port popular, militari, obiceiuri ale mocanilor din zonă şi Sântilia, cea mai importantă manifestare tradiţională a românilor din Voineşti-Covasna.

Prefectul judeţului, Marius Popica, originar din zona Covasnei, a declarat vineri că ideea acestui album a sensibilizat oamenii din zonă.

„Importantă este semnificaţia acestui album care a sensibilizat tinerii, părinţii, pe toată lumea. Au început să caute în sertare, prin dulapuri ca să găsească poze vechi cu bunicii, străbunicii, cu părinţii lor. (…) Acest album e doar un prim pas, va urma a doua, a treia, câte ediţii va fi nevoie, cu completări despre fiecare om, despre poveştile din zonă, despre ce semnificaţie au aceste fotografii. Foarte multe familii se recunosc în acestea, încep să depene amintiri. Acest album a răscolit amintirile şi sufletul fiecărui voineştean şi acesta a fost scopul”, a declarat Marius Popica.

Dr. Ioan Lăcătuşu, directorul Centrului European de Studii Covasna-Harghita şi coordonatorul Editurii Eurocarpatica, a declarat că acest album, elaborat de un „dascăl dăruit şi implicat în viaţa cetăţii” care a solicitat fotografii elevilor săi, este păstrătorul unor documente ilustrate deosebit de preţioase, reprezentând o importantă sursă de informaţii despre cultura şi civilizaţia tradiţională a zonei.

„Modul cum a fost realizat acest proiect merită toate aprecierile. (…) O fotografie vorbeşte mai mult decât zeci de pagini scrise. Este aici o lume în imagini, un secol de trăire şi viaţă românească prin ce a fost mai reprezentativ. Priveşti imaginile acelor oameni care au trăit în Covasna, de la vestimentaţie, la cele mai importante evenimente din vieţile lor, toate vorbesc despre ce a însemnat familia, folclorul, învăţământul, vorbesc despre o comunitate puternică, cu oameni căliţi, oameni care şi-au servit ţara şi ca militari, care şi-au crescut copiii în dragoste faţă de valorile tradiţionale româneşti, oameni apropiaţi de biserică, de şcoală, oameni frumoşi. (…)

Aceste imagini vorbesc convingător tinerei generaţii că am fost şi cum am fost în curbura Arcului Carpaţilor. Aşteptăm ca iniţiativa să fie preluată şi de românii din Întorsura Buzăului şi alte localităţi din judeţ”, a declarat dr. Ioan Lăcătuşu.

Potrivit acestuia, la Editura Eurocarpatica au apărut până în prezent peste 130 de volume, politica editurii fiind aceea de a tipări cărţi despre românii din judeţele Covasna şi Harghita, indiferent de locul în care trăiesc autorii, precum şi lucrări ale unor intelectuali români din zonă, pe orice fel de tematică.

„Încercăm şi în acest fel să promovăm elita românească din zonă, să valorificăm în spaţiul public lucrări de licenţă, de masterat sau doctorat care pun în evidenţă cercetările colaboratorilor noştri, ai Centrului European de Studii Covasna-Harghita, ai Centrului Ecleziastic de Documentare ‘Mitropolit Nicolae Colan’ şi ai Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe. (…)

Alături de ceea ce fac conaţionalii noştri maghiari prin patrimoniul specific realizat de înaintaşii lor, venim şi noi, românii, cu această parte a noastră care întregeşte, rotunjeşte un ţinut care a fost dintotdeauna multietnic şi pluriconfesional şi nu o enclavă etnică maghiară aşa cum se străduiesc unii să o prezinte”, a mai spus directorul Eurocarpatica.

Surse:

Articolul Covasna, Voineşti: Istorie şi cultură românească în imagini apare prima dată în Glasul.info.