100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial, război în care țăranii români au pus mâna pe arme pentru ca Țara să fie întreagă. Activitățile aniversare și ceremoniile militare se vor desfășura și la Brașov în perioada 26-27 august.

•  Vineri- rostirea solemnă a numelor eroilor căzuţi în Primul Război Mondial orele 10.00-11.00 la Monumentul Eroilor din Piața Unirii.

100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial!

• Sâmbătă:

– Piaţa Unirii din Braşov: orele 11.00-11.30 – ceremonie de depunere de coroane şi jerbe de flori la Monumentul Eroilor Desrobitori de Neam.
– Piaţa Sfatului din Braşov – orele 12.00-12.45 – ceremonie militară şi religioasă dedicată însemnătăţii acestui moment istoric.

La ambele momente va participa un detaşament de onoare din Garnizoana Braşov cu drapel de luptă din cadrul Brigăzii 2 Vânători de Munte “Sarmizegetusa”. Românii din Brașov și din împrejurimi sunt așteptați la aceste importante manifestări menite a-i cinsti pe cei care și-au dat viața pentru România.

Autor/Foto: Mihai Tîrnoveanu

Articolul 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial! apare prima dată în Glasul.info.

Pe 14 august 1916,  România a declarat război Austro-Ungariei, intrând în Primul Război Mondial, de partea Antantei.

Din cauza neîncrederii cvasigenerale a liderilor politici și militari față de Rusia, România intră în marele război de la începutul secolului XX cu doi ani mai târziu decat aliații săi, și asta doar datorită unui ultimatum prin care Antanta încerca să obțină un sprijin substanțial într-o situație care de departe nu era una dintre cele mai bune.

Situația pe frontul de luptă la acel moment era în dezavantajul Antantei, astfel ca România intra în luptă într-un moment defavorabil. S-a speculat însa că dacă România ar fi intrat în luptă în primii doi ani de la începerea Primului Razboi Mondial de partea Antantei, atunci nu s-ar mai fi întamplat masacrele inutile ale populației civile din Serbia. Decizia României a fost însa întârziată foarte mult de evenimentele ce se întâmplaseră în Rusia, liderii regatului României neputând ignora situația îngrijorătoare și pericolul ce se anunța de la răsărit.

Pe 14 august 1916,  România a declarat război Austro-Ungariei, intrând în Primul Război Mondial, de partea Antantei

Cu un ochi pe ceea ce se întampla în Rusia și cu altul pe desfășurarea evenimentelor de pe frontul marelui raăzboi din Europa, România a căutat să-și negocieze cu mare grijă condițiile pentru intrarea în război de partea Antantei, mai ales că momentul ales era unul profund nefavorabil, Regatul României cerând pentru participarea sa în război recunoașterea drepturilor României asupra teritoriului Transilvaniei.

[alert-announce]Aliații au acceptat condițiile României în vara anului 1916, însă potrivit istoricului militar britanic John Keegan, aceștia au căzut de acord în secret să nu își onoreze obligațiile și angajamentele luate față de România cu privire la recunoașterea drepturilor României asupra teritoriului Transilvaniei.

De asemenea, Rusia a întârziat și ea foarte mult acceptarea condițiilor României pentru intrarea în război de partea Antantei, fiindcă se temea că la negocieri va fi pomenită și problema Basarabiei smulsă din teritoriul Moldovei în 1812 de către Imperiul Rus.[/alert-announce]

[alert-success]”Deși a intrat în războiul european cu doi ani mai târziu decat aliații săi, România, din prima zi a izbucnirii conflictului, se declarase de partea celor care reprezentau onoarea și libertatea.

Neutri nu puteam rămâne.Ar fi însemnat să pierim fără glorie, ar fi însemnat să ne sfâșiem singuri steagul vechilor năzuințe de dezrobire și unitate națională.Dealtminteri, popoarele nu sunt niciodată neutre, sufletul națiunilor nu poate trăi fara un ideal, fără acea înlănțuire misterioasă de nădejdi și credințe care unește laolaltă trecutul și viitorul unui neam.

Se implinește un an de când ne-am înfrățit steagurile cu gloria apusului și am pornit, alături de civilizație, războiul nostru de hotare.”, scria Corneliu Moldovanu la 14 august 1917[/alert-success]

Atât România cât și Italia s-au găsit la sfârșitul Primului Război Mondial în tabara statelor învingatoare, însă ambele țări s-au declarat profund nemulțumite de condițiile pacii de la Paris din 1919 și de felul cum au fost tratate de către aliații lor dupa ce își plătisera în acest război un imens tribut de sânge, de doliu și de jertfe grele.

Sursa: Glasul.info

Articolul Pe 14 august 1916, România a declarat război Austro-Ungariei, intrând în Primul Război Mondial, de partea Antantei apare prima dată în Glasul.info.

Prima unitate militara ce se va alatura armatei romane si va fi constituita din voluntari ardeleni se infiinteaza in lagarul de prizonieri de la Darnita, de langa Kiev, in toamna anului 1916. Se vor concentra aici pentru inceput cca 1.500 voluntari ardeleni, fosti combatanti in armata austro-ungara, cazuti în prizonierat la rusi. Dintre acesti primi 1.500 voluntari, peste 200 erau ofiteri. Pana la sfarsitul lunii decembrie 1916 numarul acestor voluntari va creste pana la un total de 2.000.

Primul Razboi Mondial – Voluntarii ardeleni din … Siberia

La 23 februarie 1917, Ministerul de Razboi al Romaniei emite ordinul nr. 1191 prin care se constituie Corpul Voluntarilor ardeleni-bucovineni din Rusia. Ulterior, acest Corp se va numi Corpul 1 al Voluntarilor ardeleni si bucovineni, in urma formarii celui de-al doilea Corp al voluntarilor, care va lupta in Siberia. La 3/16 martie1917 s-a anuntat oficial constituirea Corpului Voluntarilor Romani din Rusia, cu sediul la Darnita, iar a doua zi voluntarii au semnat un angajament prin care se puneau cu “trup si suflet in slujba patriei adevarate”.

Alte incercari de constituire a unei “legiuni ardelene” au făcut Octavian Goga si profesorul Simion Mandrescu in anul 1915, acestia intemeind o organizatie ce va cuprinde in foarte scurt timp cca 3.000 membri (in octombrie 1915). Acestia beneficiau si de un organ de presa propriu, intitulat “Ardealul”. Iata ce nota Octavian Goga despre venirea voluntarilor ardeleni din Siberia:

“In mijlocul acestor zile de zbucium, in care biruinta razboiului si regenerarea sociala a tarii de maine framanta constiinta neamului, ne oprim o clipa cu totii, ca sa sarbatorim triumful unei idei: ne-a venit din Rusia cea dintai ceata de ardeleni voluntari ai armatei romane.

Parasind de buna voie viata lor de prizonieri, ascultandu-si fiecare inima lui cu care vorbea in noptile  de singuratate din Siberia,  neimpinsi de nimeni decat de credinta lor, calca acesti oameni pe pamantul Moldovei. Ani intregi de pribegie i-au inasprit, departearea le-a ascutit privirea si suferinta morala le-a otelit gandul. Au pus acum piciorul aici la Iasi, in tinda (n.r. antecamera, holul caselor traditionale romanesti) casei lor, in tinda Ardealului, de unde vor pleca sa se bata alaturi de regimentele muntenesti si moldovenesti impotriva vrajmasului din munti.

Prin venirea lor, ideea-mama din care s-a nascut insusi crezul sufletesc al neamului isi primeste botezul de sange. Principiul fundamental al politicei romanesti e pecetluit definitiv prin aceasta tovarasie. Lumea intreaga – prieteni si dusmani – are prilejul sa vada astzai limpede in intimitatea unei mari familii nenorocite pentru care constiinta unitatii e suprema dogma.

Aliatii nostri pot intelege acum mai bine rostul firesc al alipirii Romaniei la tabara lor, iar asupritorii de-acasa, care au stors declaratii si-au ticluit scrisori mincinoase, necinstind tragedia unui popor, pot fi acum mai lamuriti ca oricand.”

Surse:

[1] Pagini de epopee, Octavian Goga, “Au venit Ardelenii”

[2] enciclopediaromaniei.ro

Articolul Primul Razboi Mondial – Voluntarii ardeleni din … Siberia apare prima dată în Glasul.info.