<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>ZEUS Arhive - Glasul.info</title>
	<atom:link href="https://glasul.info/tag/zeus/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://glasul.info/tag/zeus/</link>
	<description>Români și punctum!</description>
	<lastBuildDate>Fri, 09 Sep 2016 15:26:24 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	

<image>
	<url>https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/09/cropped-glasul-logo1-e14395903748491-1-32x32.jpg</url>
	<title>ZEUS Arhive - Glasul.info</title>
	<link>https://glasul.info/tag/zeus/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Continuitatea romanilor, mostenitorii lumii greco-romane</title>
		<link>https://glasul.info/2014/07/18/continuitatea-romanilor-mostenitorii-lumii-greco-romane/</link>
					<comments>https://glasul.info/2014/07/18/continuitatea-romanilor-mostenitorii-lumii-greco-romane/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 18 Jul 2014 15:06:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[continuitatea]]></category>
		<category><![CDATA[Ganymede]]></category>
		<category><![CDATA[greco-romane]]></category>
		<category><![CDATA[lumii]]></category>
		<category><![CDATA[mostenitorii]]></category>
		<category><![CDATA[romanilor]]></category>
		<category><![CDATA[STEMA MOLDOVEI]]></category>
		<category><![CDATA[Stema Valahiei]]></category>
		<category><![CDATA[ZEUS]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=85</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>In imaginea de mai sus sunt doua altare cu vase de sacrificiu pe care sunt reprezentate in basorelief un vultur si un cap de bour/taur. Altarele se gasesc la muzeul arheologic din Dion, Grecia si din spusele arhelogilor sunt altare folosite pentru sacrificii inchinate lui Zeus. Sa fie doar o stranie coincidenta ca atat vulturul...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2014/07/18/continuitatea-romanilor-mostenitorii-lumii-greco-romane/">Continuitatea romanilor, mostenitorii lumii greco-romane</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p><span style="font-family: Verdana, sans-serif;">In imaginea de mai sus sunt doua altare cu vase de sacrificiu pe care sunt reprezentate in basorelief un vultur si un cap de bour/taur. Altarele se gasesc la muzeul arheologic din Dion, Grecia si din spusele arhelogilor sunt altare folosite pentru sacrificii inchinate lui Zeus.</span><br />
<span style="font-family: Verdana, sans-serif;"><br />
</span><span style="font-family: Verdana, sans-serif;">Sa fie doar o stranie coincidenta ca atat vulturul cat si bourul pe care le vedem impreuna pe un altar al lui Zeus de la muzeul arheologic din Dion (Grecia) se regasesc pe stemele a doua state romanesti, Moldova si respectiv Tara Romaneasca, sau sa fie chiar dovada apartenentei stramosilor nostri dacii, la o cultura comuna cu cea a celorlalti traci si implicit apoi cu cea a lumii greco-romane antice?</span><br />
<span style="font-family: Verdana, sans-serif;"><br />
</span></p>
<h2><span style="font-family: impact, sans-serif;">Continuitatea romanilor, mostenitorii lumii greco-romane</span></h2>
<div style="clear: both; text-align: center;"><a style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;" href="https://glasul.info/wp-content/uploads/2014/07/ganymede-si-zeus.jpg"><img fetchpriority="high" decoding="async" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2014/07/ganymede-si-zeus.jpg" alt="" width="640" height="476" border="0" /></a></div>
<p><span style="font-family: Verdana, sans-serif;"><br />
<div class="one_half"><script language="JavaScript" src="https://afiliati.librarie.net/ext/js_aff_image.php?nia=109&#038;width=200&#038;instoc=1&#038;showtitle=1&#038;pid=220286"></script></div></span><span style="font-family: Verdana, sans-serif;">Trebuie sa spunem mai intai ca atat vulturul cat si bourul/taurul sunt ambele reprezentari si simboluri ale lui Zeus. Una dintre legendele mai &#8220;deocheate&#8221; despre Zeus este cea in care el incearca niste cu totul altfel de relatii amoroase. Pentru a-l rapi pe Ganymede, un print troian, cunoscut pentru frumusetea sa, Zeus s-a transformat intr-un vultur, ce l-a luat in gheare pe Ganymede si l-a dus pe muntele Olymp unde si l-a facut iubit si paharnic.</span><br />
<span style="font-family: Verdana, sans-serif;"><br />
</span></p>
<div style="clear: both; text-align: center;"><a style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;" href="https://glasul.info/wp-content/uploads/2014/07/ganymede-zeus-vultur.jpg"><img decoding="async" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2014/07/ganymede-zeus-vultur.jpg" alt="" width="640" height="476" border="0" /></a></div>
<p><span style="font-family: Verdana, sans-serif;"><br />
</span><span style="font-family: Verdana, sans-serif;">Fiind vorba despre legenda unui print troian, deci de origine tracica, este o probabilitate destul de mare ca si dacii sa fi cunoscut aceasta legenda. Faptul ca legenda era cunoscuta in toata lumea greco-romana o dovedesc numeroasele mozaicuri, fresce sau statui care s-au pastrat pana astazi.</span><br />
<span style="font-family: Verdana, sans-serif;"><br />
</span><span style="font-family: Verdana, sans-serif;">Simbol al puterii si al fortei creatoare, taurul l-a reprezentat si pe Zeus, sub forma unei statuete de bronz ce se prindea in varful unui baston sau al unei lanci; un insemn asemanator celui al vitelului de aur. O alta legenda spune ca Zeus s-a transformat intr-un taur, intentionand s-o rapeasca pe Europa pe care s-o duca apoi in Creta sau in Thiva.</span><br />
<span style="font-family: Verdana, sans-serif;"><br />
</span><span style="font-family: Verdana, sans-serif;">Altare  de sacrificiue inchinate lui Zeus pe care era reprezentat capul de bour/taur au fost gasite pe intreg teritoriul Imperiului Roman cat si dincolo de granitele sale, acolo unde a reusist sa patrunda influenta lumii greco-romane. Pe teritoriul Bulgariei de exemplu, foarte aproape de granita cu Romania, se gasesc mai multe reprezentari ale capului de bour/taur in mai multe situri arheologice.</span><br />
<span style="font-family: Verdana, sans-serif;"><br />
</span></p>
<div style="clear: both; text-align: center;"><a style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;" href="https://glasul.info/wp-content/uploads/2014/07/nikopolis-bulgaria.jpg"><img decoding="async" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2014/07/nikopolis-bulgaria.jpg" alt="" width="640" height="476" border="0" /></a></div>
<p><span style="font-family: Verdana, sans-serif;"><br />
</span><span style="font-family: Verdana, sans-serif;">Mihai Eminescu spunea la un moment dat :&#8221;Daca se mai iveste cate un neamt singular care cauta sa ne aduca de peste Dunare, nu mai intrebam ce zice un asemenea om, ci ce voieste el&#8221;. ( M. Eminescu, Scrieri politice si literare, Bucuresti, 1905).</span><br />
<span style="font-family: Verdana, sans-serif;"><br />
</span><span style="font-family: Verdana, sans-serif;">Surse:</span><br />
<span style="font-family: Verdana, sans-serif;"><br />
</span><span style="font-family: Verdana, sans-serif;">1) <a href="http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/2012/06/04/hierotheos-vlachos-euroa-taurul-crestinii-duhul-lumesc/">http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/2012/06/04/hierotheos-vlachos-euroa-taurul-crestinii-duhul-lumesc/</a></span><br />
<span style="font-family: Verdana, sans-serif;">2) <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Zeus">http://en.wikipedia.org/wiki/Zeus</a></span><br />
<span style="font-family: Verdana, sans-serif;">3) <a href="http://mythologica.ro/minotaurul-labirintului-si-taurul-ceresc/">http://mythologica.ro/minotaurul-labirintului-si-taurul-ceresc/</a></span><br />
<span style="font-family: Verdana, sans-serif;">4) Continuitatea romanilor, Nicolae Stoicescu, Bucuresti,1980</span><span style="font-family: Verdana, sans-serif;"><br />
</span></p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Continuitatea romanilor, mostenitorii lumii greco-romane' data-link='https://glasul.info/2014/07/18/continuitatea-romanilor-mostenitorii-lumii-greco-romane/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2014/07/18/continuitatea-romanilor-mostenitorii-lumii-greco-romane/">Continuitatea romanilor, mostenitorii lumii greco-romane</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2014/07/18/continuitatea-romanilor-mostenitorii-lumii-greco-romane/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
