<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Ziua Limbii Romane Arhive - Glasul.info</title>
	<atom:link href="https://glasul.info/tag/ziua-limbii-romane/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://glasul.info/tag/ziua-limbii-romane/</link>
	<description>Români și punctum!</description>
	<lastBuildDate>Wed, 04 Sep 2019 17:25:17 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	

<image>
	<url>https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/09/cropped-glasul-logo1-e14395903748491-1-32x32.jpg</url>
	<title>Ziua Limbii Romane Arhive - Glasul.info</title>
	<link>https://glasul.info/tag/ziua-limbii-romane/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Românii din Sudul Basarabiei vor sărbători Ziua Limbii Române</title>
		<link>https://glasul.info/2019/09/04/romanii-din-sudul-basarabiei-vor-sarbatori-ziua-limbii-romane/</link>
					<comments>https://glasul.info/2019/09/04/romanii-din-sudul-basarabiei-vor-sarbatori-ziua-limbii-romane/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 04 Sep 2019 17:25:15 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ucraina]]></category>
		<category><![CDATA[Odesa]]></category>
		<category><![CDATA[Românii din Sudul Basarabiei]]></category>
		<category><![CDATA[sărbători]]></category>
		<category><![CDATA[Ziua Limbii Romane]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=102853</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>&#8221; Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni va derula proiectul „ Ziua Limbii Române la Ismail”, la Ismail, în Ucraina, în 07 septembrie 2019. Proiectul se va desfășura în parteneriat cu Asociația Centrul de Informare Românesc din Ismail, și cu sprijinul Universității &#8220;Dunărea de Jos&#8221; din Galați. Evenimentul „Identitate și trăire românească prin educație...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/09/04/romanii-din-sudul-basarabiei-vor-sarbatori-ziua-limbii-romane/">Românii din Sudul Basarabiei vor sărbători Ziua Limbii Române</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p class="has-background has-medium-font-size has-luminous-vivid-amber-background-color">&#8221; Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni va derula proiectul „ Ziua Limbii Române la Ismail”, la  Ismail, în Ucraina, în 07 septembrie 2019. Proiectul se va desfășura în parteneriat cu Asociația Centrul de Informare Românesc din Ismail, și cu sprijinul Universității &#8220;Dunărea de Jos&#8221; din Galați.</p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-pale-pink-background-color">Evenimentul „Identitate și trăire românească prin educație și cultură” va începe la ora 11:00,  și se va desfășura la Casa de Cultură din Ismail. <br>Spectacolul va fi moderat de către doamna Gina Necula, conferențiar doctor al Universității &#8220;Dunărea de Jos&#8221; din Galați, și domnul Ion Bâcu, poet și profesor. </p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-luminous-vivid-amber-background-color"> Programul artistic al evenimentului va consta într-un recital de poezie românească, susținut de poeți consacrați din Basarabia Istorică, a unui program de dans folcloric asigurat de șapte ansambluri de copii din raioanele Reni și Ismail și a unui moment muzical deosebit, interpretat de soliști și instrumentiști de muzică populară din regiune.  </p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-pale-pink-background-color"> Ansamblurile care vor urca pe scenă sunt: Ansamblul Folcloric &#8220;Dor Basarabean&#8221;, CC Utconosovca- Ismail (cond. art. Viorel Popescu),  Ansamblul de Dansuri Populare ”Tinerețea” –Ismail (cond. art.  Ion Marcu), Ansamblul de Dansuri Populare &#8220;Opincuța&#8221; – Reni (cond.art. Nicolae Aleksandrov), Ansamblul vocal-model  “Doruleț”,  CC Orlovca, Reni (cond. art. Mariana Cârlig), Ansamblul etno-folcloric-model „Mugurașii”, CC Limanscoe (cond. art. Andrei Tcaci), Ansamblul folcloric „Basarabeanca”, CC Satu – Nou, Reni (cond.art. Marina Bornia),  Ansamblul  de copii  „Sălcioara” – localitatea Limanscoe, Reni (cond. art. Aurica Berber).  </p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-luminous-vivid-amber-background-color">Elevii din ansambluri și conducătorii artistici ai acestora vor fi premiați pentru contribuția adusă la menținerea și promovarea identității românești în regiunea Odessa. </p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-pale-pink-background-color"> Proiectul are ca obiectiv păstrarea vie a limbii române, a culturii și tradițiilor strămoșești prin promovarea identității culturale, etnice și lingvistice a românilor din sudul Basarabiei, iar ca obiective specifice: conștientizarea importanței conservării și promovării sentimentului identitar, la nivelul comunității românești din Ismail, prin sărbătorirea Zilei Limbii Române în această comunitate, precum și constituirea publicului participant într-o comunitate afectivă. </p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-luminous-vivid-amber-background-color"> Proiectele desfășurate cu ocazia Zilei Limbii Române se încadrează în Programul de Cultură, Civilizație și Spiritualitate „Mihai Eminescu”, din Planul de activități al Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni pentru anul 2019, aprobat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.&#8221;</p>



<p>Sursa:  <a href="https://www.facebook.com/instituteudoxiuhurmuzachi/?__xts__%5B0%5D=68.ARB6CrLxoRShp-4vwK5JRfCpVuZiMiDBMxJ8_9AvGN4Y_niag_LTjw3yEHPdJIMoJEUO-rWJPG7Gr5vsehUO02dZzqfgCt0uHRZoVA3RsVjF0fOFjrohSTNnjXZahO5KY2uVplwR2tdbwq1zjfRuZiYqptOGkjBeqepbhC5nq5PmYpeVt6tT-SS5nEks1HI55YQkXDSxTuwuTAzXaQX_py27osIz2bWmU8Rt1TbttV5f_qRw8omn5lM6vBHW9AgRt5nzrU1ceEWLXgGKjlZ0gsU6mf6zLPpfDTnRXbSnfqeMhbxtQgaJJSN_uoXrkVaGa0eEcXzmg4Xspgc7xLgwCakjPtGH8lhWCycFUIK_7dLdZIwX-CY1GL6uDA&amp;eid=ARC-RU0gvmuF8SKk7oWBuQ3zGTzAK1HCNyrzG4mxstGidmD0OeJBfa1boIoImWdv4heTSR1b7GpkfPpX">Institutul &#8220;Eudoxiu Hurmuzachi&#8221; pentru românii de pretutindeni</a> </p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Românii din Sudul Basarabiei vor sărbători Ziua Limbii Române' data-link='https://glasul.info/2019/09/04/romanii-din-sudul-basarabiei-vor-sarbatori-ziua-limbii-romane/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/09/04/romanii-din-sudul-basarabiei-vor-sarbatori-ziua-limbii-romane/">Românii din Sudul Basarabiei vor sărbători Ziua Limbii Române</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2019/09/04/romanii-din-sudul-basarabiei-vor-sarbatori-ziua-limbii-romane/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Nemernicia nemerniciilor: un mesaj de Ziua Limbii Române, interzis pe stadionul din Mediaș!?</title>
		<link>https://glasul.info/2019/09/04/nemernicia-nemerniciilor-un-mesaj-de-ziua-limbii-romane-interzis-pe-stadionul-din-medias/</link>
					<comments>https://glasul.info/2019/09/04/nemernicia-nemerniciilor-un-mesaj-de-ziua-limbii-romane-interzis-pe-stadionul-din-medias/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 04 Sep 2019 09:07:35 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Antiromanism]]></category>
		<category><![CDATA[interzis]]></category>
		<category><![CDATA[mesaj]]></category>
		<category><![CDATA[Nemernicia nemerniciilor]]></category>
		<category><![CDATA[stadionul din Mediaș]]></category>
		<category><![CDATA[Ziua Limbii Romane]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=102828</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>FOTO: www.facebook.com/baietiiveseliiasiromania După ce au bătut sute de kilometri pentru a-și susține echipa locală, suporterii ieșeni au avut parte și de două surprize neplăcute: prima a fost aceea că deși echipa lor de suflet Politehnica Iași a condus chiar și cu scorul de 2-0, în final a pierdut meciul cu 2-3, iar cea de-a doua...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/09/04/nemernicia-nemerniciilor-un-mesaj-de-ziua-limbii-romane-interzis-pe-stadionul-din-medias/">Nemernicia nemerniciilor: un mesaj de Ziua Limbii Române, interzis pe stadionul din Mediaș!?</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>

<p style="font-size:15px"><strong>FOTO: www.facebook.com/baietiiveseliiasiromania</strong></p>



<p class="has-medium-font-size">După ce au bătut sute de kilometri pentru a-și susține echipa locală, suporterii ieșeni au avut parte și de două surprize neplăcute: prima a fost aceea că deși echipa lor de suflet Politehnica Iași a condus chiar și cu scorul de 2-0, în final a pierdut meciul cu 2-3, iar cea de-a doua surpriză neplăcută a fost faptul că un banner cu un mesaj prin care era cinstită Ziua Limbii Române (n.r. 31 august) a fost interzis pe stadionul din Mediaș.</p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-luminous-vivid-amber-background-color">&#8220;<strong><em>Mesajul „Limba noastră românească, Dumnezeu s-o ocrotească” interzis pe stadionul din Mediaș</em></strong>&#8220;, scrie <a href="https://www.activenews.ro/sport-fotbal/Mesajul-%E2%80%9ELimba-noastra-romaneasca-Dumnezeu-s-o-ocroteasca-interzis-pe-stadionul-din-Medias-157639"><strong>activenews.ro</strong></a></p>



<p class="has-medium-font-size">Decizia celor din Mediaș de a interzice un astfel de banner este pur și simplu de neînțeles, câtă vreme este mai mult decât clar că mesajul nu conținea nimic vulgar sau ilegal, ci dimpotrivă, era menit să cinstească o sărbătoare legală, națională, respectiv  Ziua Limbii Române.</p>



<p class="has-background has-medium-font-size has-cyan-bluish-gray-background-color"><strong>Nota noastră:</strong> La doar o zi după comemorarea Dictatului de la Viena din 30 august 1940 să se întâmple o asemenea nemernicie, să fie interzis un mesaj pentru cinstirea Zilei Limbii Române? Despre ce vorbim aici, nu cumva despre antiromânism flagrant?</p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Nemernicia nemerniciilor: un mesaj de Ziua Limbii Române, interzis pe stadionul din Mediaș!?' data-link='https://glasul.info/2019/09/04/nemernicia-nemerniciilor-un-mesaj-de-ziua-limbii-romane-interzis-pe-stadionul-din-medias/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2019/09/04/nemernicia-nemerniciilor-un-mesaj-de-ziua-limbii-romane-interzis-pe-stadionul-din-medias/">Nemernicia nemerniciilor: un mesaj de Ziua Limbii Române, interzis pe stadionul din Mediaș!?</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2019/09/04/nemernicia-nemerniciilor-un-mesaj-de-ziua-limbii-romane-interzis-pe-stadionul-din-medias/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ziua Limbii Române, sărbătorită și la IAȘI</title>
		<link>https://glasul.info/2018/08/31/ziua-limbii-romane-sarbatorita-si-la-iasi/</link>
					<comments>https://glasul.info/2018/08/31/ziua-limbii-romane-sarbatorita-si-la-iasi/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 31 Aug 2018 12:16:04 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Evenimente]]></category>
		<category><![CDATA[IASI]]></category>
		<category><![CDATA[31 August]]></category>
		<category><![CDATA[sărbătorită]]></category>
		<category><![CDATA[Ziua Limbii Romane]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=94487</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>“Recitaluri de muzică și poezie in Parcul Copou 31 august, ora 18.00 Primăria Municipiului Iași și Casa de Cultură “Mihai Ursachi“ a Municipiului Iași invită ieşenii să participe pe 31 august 2018, la orele 18.00, în Parcul Copou  la Ziua Limbii Române, manifestare  aflată la a V- a ediție.Acest proiect cultural își propune să unească românii care simt, gândesc...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2018/08/31/ziua-limbii-romane-sarbatorita-si-la-iasi/">Ziua Limbii Române, sărbătorită și la IAȘI</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<div class="gk-textblock" data-style="style1">
<p>“Recitaluri de muzică și poezie in Parcul Copou 31 august, ora 18.00</p>
<p>Primăria Municipiului Iași și Casa de Cultură “Mihai Ursachi“ a Municipiului Iași invită ieşenii să participe pe <strong>31 august 2018, la orele 18.00, în Parcul Copou</strong>  la <strong>Ziua Limbii Române, </strong><strong>manifestare</strong>  aflată la a V- a ediție.Acest proiect cultural își propune să unească românii care simt, gândesc și vorbesc aceeași limbă, prin intermediul cuvântului și a muzicii.</p>
<p>Astfel, vor participa la eveniment poeții <strong>Horia Zilieru, Constantin Popa, Daniel Corbu, Emilian Marcu, Nicolae Spătaru, Grigore Chiper, Emilia Nedelcoff, Andreea Petcu, Bogdan Alexandru Petcu, Lucian Balan, Silviu Romaniuc,</strong> precum şi cantautorii <strong>Cezar Popescu </strong>și<strong> Adi Bezna“, </strong> se arată într-un comunicat al Casei de  de Cultură “Mihai Ursachi“ a Municipiului Iași.</p>
</div>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Ziua Limbii Române, sărbătorită și la IAȘI' data-link='https://glasul.info/2018/08/31/ziua-limbii-romane-sarbatorita-si-la-iasi/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2018/08/31/ziua-limbii-romane-sarbatorita-si-la-iasi/">Ziua Limbii Române, sărbătorită și la IAȘI</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2018/08/31/ziua-limbii-romane-sarbatorita-si-la-iasi/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>VĂ INVITĂM SĂ SĂRBĂTORIM CU TOŢI CONAŢIONALII ZIUA LIMBII ROMÂNE</title>
		<link>https://glasul.info/2017/08/20/invitam-sarbatorim-toti-conationalii-ziua-limbii-romane/</link>
					<comments>https://glasul.info/2017/08/20/invitam-sarbatorim-toti-conationalii-ziua-limbii-romane/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 20 Aug 2017 15:59:40 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Bucovina]]></category>
		<category><![CDATA[Ucraina]]></category>
		<category><![CDATA[31 August]]></category>
		<category><![CDATA[CONAŢIONALII]]></category>
		<category><![CDATA[Ziua Limbii Romane]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=29453</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>VĂ INVITĂM SĂ SĂRBĂTORIM CU TOŢI CONAŢIONALII ZIUA LIMBII ROMÂNE Începând cu anul 2015, data de 31 august a fost declarată Ziua Limbii Române şi sărbătoare naţională în România, iar în Republica Moldova această zi este sărbătoare naţională încă din 1990. Noi, ziariştii de la „Zorile Bucovinei”, am lansat și mai înainte în paginile ziarului...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/08/20/invitam-sarbatorim-toti-conationalii-ziua-limbii-romane/">VĂ INVITĂM SĂ SĂRBĂTORIM CU TOŢI CONAŢIONALII ZIUA LIMBII ROMÂNE</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p class="ftitle"><span style="font-size: 14pt;">VĂ INVITĂM SĂ SĂRBĂTORIM CU TOŢI CONAŢIONALII ZIUA LIMBII ROMÂNE</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Începând cu anul 2015, data de 31 august a fost declarată Ziua Limbii Române şi sărbătoare naţională în România, iar în Republica Moldova această zi este sărbătoare naţională încă din 1990. Noi, ziariştii de la „Zorile Bucovinei”, am lansat și mai înainte în paginile ziarului apelul ca şi românii din Cernăuţi să sărbătorească Ziua Limbii Române cu tot neamul împreună, adică la 31 august. </span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Pornind de la vorbe la fapte, anul trecut am organizat prima manifestare de amploare la „Zorile Bucovinei”, în cinstea celei mai scumpe „flori a sufletului etnic al românimii”, cum ne-a numit Mihai Eminescu limba maternă. </span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Uniţi în hora dragostei şi unităţii de neam a românilor de pretutindeni, vă invităm dragi conaţionali, şi la acest 31 august la redacţia „Zorilor Bucovinei”, unde, sub auspiciile geniului protector al lui Eminescu, ne vom omagia patrimoniul lingvistic. Vă aşteptăm cu bucuriile şi durerile limbii noastre mult pătimite în anii de înstrăinare de Patria mamă.</span></p>
<h2 class="ftitle"><span style="font-size: 18pt; font-family: impact, sans-serif;">VĂ INVITĂM SĂ SĂRBĂTORIM CU TOŢI CONAŢIONALII ZIUA LIMBII ROMÂNE</span></h2>
<p><span style="font-size: 14pt;">Manifestarea va începe la ora 10.45 cu depuneri de flori la monumentul lui Mihai Eminescu și va continua, de la ora 11.00, în localul redacţiei, str. Kobyleanska, 5. </span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Ne vom bucura să vă vedem în portul nostru popular și să fim împreună în această Zi, solidarizând cu fraţii români din întreaga lume, uniţi întru dragoste şi credinţă faţă de cea mai de preţ comoară care ne reprezintă identitatea.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Organizatori: „Zorile Bucovinei”, Societatea Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi, cu susținerea Consulatului General al României la Cernăuți</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Sursa: </span><a href="http://www.zorilebucovinei.com/news/show/1886/"><span style="font-size: 14pt;">ZorileBucovinei.com</span></a></p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='VĂ INVITĂM SĂ SĂRBĂTORIM CU TOŢI CONAŢIONALII ZIUA LIMBII ROMÂNE' data-link='https://glasul.info/2017/08/20/invitam-sarbatorim-toti-conationalii-ziua-limbii-romane/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2017/08/20/invitam-sarbatorim-toti-conationalii-ziua-limbii-romane/">VĂ INVITĂM SĂ SĂRBĂTORIM CU TOŢI CONAŢIONALII ZIUA LIMBII ROMÂNE</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2017/08/20/invitam-sarbatorim-toti-conationalii-ziua-limbii-romane/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>ZIUA LIMBII ROMÂNE sarbatorita si la Cernăuţi</title>
		<link>https://glasul.info/2016/08/31/ziua-limbii-romane-sarbatorita-cernauti/</link>
					<comments>https://glasul.info/2016/08/31/ziua-limbii-romane-sarbatorita-cernauti/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 31 Aug 2016 04:46:17 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Bucovina]]></category>
		<category><![CDATA[Cernauti]]></category>
		<category><![CDATA[Ucraina]]></category>
		<category><![CDATA[BUCOVINA]]></category>
		<category><![CDATA[Cernăuți]]></category>
		<category><![CDATA[sărbătorită]]></category>
		<category><![CDATA[Ziua Limbii Romane]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=22444</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Incepand cu anul 2015, data de 31 august a fost declarata Ziua Limbii Romane si sarbatoare nationala in Romania. De asemenea, la aceasta data Ziua Limbii Romane, inca din 1990, este marcata in Republica Moldova, dar si toata suflarea romaneasca sarbatoreste intr-un mod solidar patrimoniul nostru lingvistic, cea mai de pret valoare care ne uneste...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2016/08/31/ziua-limbii-romane-sarbatorita-cernauti/">ZIUA LIMBII ROMÂNE sarbatorita si la Cernăuţi</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Incepand cu anul 2015, data de 31 august a fost declarata Ziua Limbii Romane si sarbatoare nationala in Romania. De asemenea, la aceasta data Ziua Limbii Romane, inca din 1990, este marcata in Republica Moldova, dar si toata suflarea romaneasca sarbatoreste intr-un mod solidar patrimoniul nostru lingvistic, cea mai de pret valoare care ne uneste si ne reprezinta identitatea.</p>
<p>Noi, ziaristii de la „Zorile Bucovinei” am lansat de mai multe ori in paginile ziarului initiativa ca si romanii din Cernauti sa-si sarbatoreasca „floarea sufletului etnic al romanimii” (cum ne-a numit-o Mihai Eminescu), cu tot neamul impreuna, adica la 31 august.</p>
<h2><span style="font-family: impact, sans-serif;">ZIUA LIMBII ROMÂNE sarbatorita si la Cernăuţi</span></h2>
<p>Anul trecut chiar am mers mai departe de vorbe, organizand la redactie o mica manifestare, pe care la acest 31 august ne-o dorim intr-un cerc mai larg al prietenilor „Zorilor Bucovinei” si tuturor romanilor nostri care isi iubesc, pretuiesc si nu-si tradeaza graiul matern.</p>
<p>Sincronizati la simtirile romanilor de pretutindeni, in ritmul pulsului dragostei si unitatii de neam, va invitam dragi conationali, la 31 august, cu incepere de la ora 11, sa fim impreuna in aceasta zi la redactia ziarului „Zorile Bucovinei”, sub auspiciile geniului protector al lui Eminescu – Poetul care ne-a invesnicit graiul in vesminte alese.</p>
<p>Va asteptam sa veniti cu bucuriile si durerile limbii noastre mult patimite in anii de instrainare de Patria mama. La ora 10.30 va asteptam la depunerea de flori la monumentul lui Mihai Eminescu din centrul Cernautiului.</p>
<p>Sursa: <a href="http://www.zorilebucovinei.com/news/show/1550/">ZorileBucovinei.com</a></p>
<p>&nbsp;</p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='ZIUA LIMBII ROMÂNE sarbatorita si la Cernăuţi' data-link='https://glasul.info/2016/08/31/ziua-limbii-romane-sarbatorita-cernauti/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2016/08/31/ziua-limbii-romane-sarbatorita-cernauti/">ZIUA LIMBII ROMÂNE sarbatorita si la Cernăuţi</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2016/08/31/ziua-limbii-romane-sarbatorita-cernauti/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ziua Limbii Române va fi sărbătorită si de catre romanii din Bulgaria, la Vidin</title>
		<link>https://glasul.info/2016/08/25/ziua-limbii-romane-sarbatorita-catre-romanii-bulgaria-vidin/</link>
					<comments>https://glasul.info/2016/08/25/ziua-limbii-romane-sarbatorita-catre-romanii-bulgaria-vidin/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 25 Aug 2016 05:13:29 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Bulgaria]]></category>
		<category><![CDATA[Românii]]></category>
		<category><![CDATA[sărbătorită]]></category>
		<category><![CDATA[VIDIN]]></category>
		<category><![CDATA[Ziua Limbii Romane]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=22242</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Ziua Limbii Române va fi marcată în comunitățile istorice din jurul României, în perioada 30 august &#8211; 4 septembrie 2016, printr-o serie de evenimente culturale menite să promoveze limba română și identitatea românească, în conformitate cu Legea 53/2013. Anul acesta, proiectele se adresează românilor din Serbia, Bulgaria, Ucraina și Republica Moldova, scrie icr.ro. Programul este...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2016/08/25/ziua-limbii-romane-sarbatorita-catre-romanii-bulgaria-vidin/">Ziua Limbii Române va fi sărbătorită si de catre romanii din Bulgaria, la Vidin</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p><strong>Ziua Limbii Române</strong> va fi marcată în <strong>comunitățile istorice din jurul României</strong>, în perioada <strong>30 august &#8211; 4 septembrie 2016</strong>, printr-o serie de evenimente culturale menite să promoveze limba română și identitatea românească, în conformitate cu Legea 53/2013. Anul acesta, proiectele se adresează românilor din <strong>Serbia, Bulgaria, Ucraina și Republica Moldova, </strong>scrie icr.ro.</p>
<p><div class="message_box success"><p>In Bulgaria, Ziua Limbii Române va fi sărbătorită la Vidin, pe data de 31 august 2016, fiind organizate o serie de manifestari si evenimente culturale de catre <strong>Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi&#8221; pentru românii de pretutindeni, Institutul Cultural Român si  Asociația Ave- Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria.</strong></p>
<p>Din program nu vor lipsi desigur muzica si dansurile populare romanesti, fiind de asemenea organizat in premiera si un recital de poezie, sustinut de catre copiii si adolescentii din localitatile bulgare Kosova, Gâmzova, Bregova si orasul Vidin. </p></div></p>
<p>Programul este organizat, în parteneriat, de instituții publice din România și Republica Moldova &#8211; <strong>Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi&#8221; pentru românii de pretutindeni, </strong><strong>Institutul Cultural Român</strong> (prin Direcția Românii din Afara Granițelor), <strong>Consulatul General al României la Cahul,</strong><strong> Ministerul Culturii din Republica Moldova, Asociația Editorilor din România</strong> &#8211; și asociații ale românilor din vecinătatea României &#8211; <strong>Asociația Național Culturală a Românilor din Regiunea Odesa „Basarabia&#8221;, Asociația pentru cultura românilor/vlahilor din Serbia „Ariadnae Filum&#8221;, Protopopiatul Daciei Ripensis, Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria.</strong></p>
<h2><span style="font-family: impact, sans-serif;">Ziua Limbii Române va fi sărbătorită si de catre romanii din Bulgaria, la Vidin </span></h2>
<p>Programul activităților dedicate românilor din comunitățile istorice este următorul:</p>
<p><strong>           Podgorac (Bolievaț) Serbia &#8211; Timoc (30 august 2016)</strong></p>
<p>&#8211;          concert de muzică populară românească susținut de Mariana Căpitănescu la Podgorac</p>
<p>&#8211;          recital de muzică bisericească susținut de Corul protopopiatului Daciei Ripensis, „Sf. Mucenic Ioan Valahul&#8221;</p>
<p>&#8211;          recital de poezie susținut de copiii și tinerii care participă la cursurile limbă, cultură și civilizație românească organizate lunar de Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi&#8221;</p>
<p><strong>           Vidin, Bulgaria (31 august 2016)</strong></p>
<p>&#8211;          reprezentație de muzică și dansuri populare românești susținută de ansambluri populare locale în cetatea Vidinului</p>
<p>&#8211;          recital de poezie susținut de copiii și tinerii din Kosova, Gâmzova, Bregova și orașul Vidin, care participă la cursurile limbă, cultură și civilizație românească organizate lunar de Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi&#8221;</p>
<p><strong>           Ismail, Ucraina &#8211; Sudul Basarabiei </strong><strong>(31 august 2016)</strong></p>
<p>&#8211;          spectacol de muzică populară românească susținut de Veta Biriș și taraful său la Palatul de Cultură „Taras Șevcenko&#8221;</p>
<p>&#8211;          oferirea cu titlu gratuit a 200 de exemplare din volumul <em>Albinu</em><em>ța</em> de Grigore Vieru și de manuale elevilor a 16 școli din regiunea Odesa, în special celor din clasele primare cu predare în limba română</p>
<p><strong>           Cahul, Republica Moldova (31 august 2016)</strong></p>
<p>&#8211;          concert susținut de Alexandra Ungureanu și trupa sa în Piața Horelor din Cahul</p>
<p>&#8211;          reprezentații de teatru susținute de actorii Teatrului „B.P. Hașdeu&#8221; din Cahul</p>
<p>&#8211;          recital al Ansamblului Coral „Voci Transilvane&#8221; din Cluj-Napoca</p>
<p>&#8211;          depunere de flori la bustul lui Grigore Vieru, monument aflat pe aleea scriitorilor din Parcul Central din Cahul</p>
<p><strong>          Chișinău, Republica Moldova (31 august &#8211; 4 septembrie 2016)</strong></p>
<p>&#8211;         <strong>Salonul de carte Bookfest (Pavilionul Central Moldexpo)</strong></p>
<p><div class="message_box announce"><p><em>În Monitorul Oficial nr. 145 din 19 martie 2013 a fost publicată Legea nr. 53/2013 privind instituirea Zilei Limbii Române, prin care este prevăzută celebrarea acestei sărbători pe data de 31 august a fiecărui an. Potrivit actului normativ, Ziua Limbii Române poate fi marcată de autoritățile și instituțiile publice, inclusiv de reprezentanțele diplomatice și institutele culturale ale României, precum și de alte instituții românești din străinătate, prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific. Guvernul și autoritățile administrației publice centrale și locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi drapelul României să fie arborat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice. Autoritățile administrației publice centrale și locale pot sprijini material sau logistic organizarea și desfășurarea manifestărilor. Totodată, Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, pot include în programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători.</em></p></div></p>
<p>Sursa: icr.ro</p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Ziua Limbii Române va fi sărbătorită si de catre romanii din Bulgaria, la Vidin' data-link='https://glasul.info/2016/08/25/ziua-limbii-romane-sarbatorita-catre-romanii-bulgaria-vidin/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2016/08/25/ziua-limbii-romane-sarbatorita-catre-romanii-bulgaria-vidin/">Ziua Limbii Române va fi sărbătorită si de catre romanii din Bulgaria, la Vidin</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2016/08/25/ziua-limbii-romane-sarbatorita-catre-romanii-bulgaria-vidin/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ziua Limbii Române, sarbatoarea identitatii româneşti la Golumbăț (Serbia)</title>
		<link>https://glasul.info/2015/09/06/ziua-limbii-romane-sarbatoarea-identitatii-romanesti-la-golumbat-serbia/</link>
					<comments>https://glasul.info/2015/09/06/ziua-limbii-romane-sarbatoarea-identitatii-romanesti-la-golumbat-serbia/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 06 Sep 2015 12:23:53 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Serbia]]></category>
		<category><![CDATA[Golumbâț]]></category>
		<category><![CDATA[sărbătoarea identităţii româneşti]]></category>
		<category><![CDATA[Ziua Limbii Romane]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=9768</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Ziua Limbii Române a fost sarbatorita de catre romanii de pretutindeni. Festivitati ocazionale au fost organizate si de catre romanii din Serbia. Ivița Glişici, presedintele Filialei din Serbia a Forumului European pentru Istorie si Cultura a deschis printr-un scurt discurs cea de-a doua editie a acestui eveniment, organizata insa pentru prima data la Golumbăț. La eveniment...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/09/06/ziua-limbii-romane-sarbatoarea-identitatii-romanesti-la-golumbat-serbia/">Ziua Limbii Române, sarbatoarea identitatii româneşti la Golumbăț (Serbia)</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Ziua Limbii Române a fost sarbatorita de catre romanii de pretutindeni. Festivitati ocazionale au fost organizate si de catre romanii din Serbia. Ivița Glişici, presedintele Filialei din Serbia a Forumului European pentru Istorie si Cultura a deschis printr-un scurt discurs cea de-a doua editie a acestui eveniment, organizata insa pentru prima data la Golumbăț. La eveniment a mai participat si atasatul cultural al Ambasadei Romaniei la Belgrad, Petruț Alexandru.</p>
<blockquote><p>&#8220;Imi face o onoare deosebita sa fiu astazi alaturi de dumneavostra la invitatia domnului Ivița Glişici si a domnului Jasmine Glişici de la Asociatia Parintilor care doresc copiilor lor sa invete limba romana, de asemenea as vrea sa salut sprijinul pe care domnul Lucian Marina de la Societatea de limba romana din Voivodina il ofera organizatiei romane din Golumbăț. Apreciem si incercam sa sustinem eforturile dumneavoastra pentru protectia si promovarea valorilor traditionale romanesti. Ziua de 31 august pe care o sarbatorim astazi are o semnificatie deosebita pentru romanii de pretutindeni, pentru romanii din Serbia, dar si pentru toti cei care doresc sa invete si sa utilizeze limba romana, o limba europeana, o limba oficiala a Uniunii Europene. Exprim intreaga convingere ca eforturile noastre comune de mentinere si de protectie a limbii romane vor contribui si contribuie si astazi la promovarea imaginii Romaniei si la prestigiul nostru national.Limba romana reprezinta un element identitar principal, reprezinta un simbol al unitatii nationale, reprezinta in acelasi timp un factor de creativitate spirituala si culturala. Prin limba romana ne afirmam latinitatea si romanitatea poporului roman si al apartenenta la civilizatia europeana.&#8221;, a declarat Petruț Alexandru, atasatul cultural al Ambasadei Romaniei la Belgrad</p></blockquote>
<p><iframe title="Ziua Limbii Române, sărbătoarea identităţii româneşti la Golumbâț" width="720" height="540" src="https://www.youtube.com/embed/kaINCo8LQ5o?feature=oembed" frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture; web-share" referrerpolicy="strict-origin-when-cross-origin" allowfullscreen></iframe></p>
<p>&nbsp;</p>
<p><strong>Glasul.info</strong></p>
<p>&nbsp;</p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Ziua Limbii Române, sarbatoarea identitatii româneşti la Golumbăț (Serbia)' data-link='https://glasul.info/2015/09/06/ziua-limbii-romane-sarbatoarea-identitatii-romanesti-la-golumbat-serbia/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/09/06/ziua-limbii-romane-sarbatoarea-identitatii-romanesti-la-golumbat-serbia/">Ziua Limbii Române, sarbatoarea identitatii româneşti la Golumbăț (Serbia)</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2015/09/06/ziua-limbii-romane-sarbatoarea-identitatii-romanesti-la-golumbat-serbia/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Noi Ardelenii &#8211; despre Românii Ardeleni și nu numai</title>
		<link>https://glasul.info/2015/09/03/noi-ardelenii-despre-romanii-ardeleni-si-nu-numai/</link>
					<comments>https://glasul.info/2015/09/03/noi-ardelenii-despre-romanii-ardeleni-si-nu-numai/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 03 Sep 2015 22:59:44 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Știri]]></category>
		<category><![CDATA[Noi Ardelenii]]></category>
		<category><![CDATA[Romani Ardeleni]]></category>
		<category><![CDATA[Ziua Limbii Romane]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=9674</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>31 August, ziua oficială a limbii Române!Daca cumva sunt persoane care se întreabă cum s-a născut sau de unde provine limba Româna, raspunsul este cât se poate de simplu.Român înseamnă fiu al Romei sau oamenii Romei!Si acesta nu este un slogan, este chiar realitatea ! Pierre Lescalopier scrie în 1574 că cei care locuiesc în...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/09/03/noi-ardelenii-despre-romanii-ardeleni-si-nu-numai/">Noi Ardelenii &#8211; despre Românii Ardeleni și nu numai</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<div>31 August, ziua oficială a limbii Române!<u></u>Daca cumva sunt persoane care se întreabă cum s-a născut sau de unde provine limba Româna, raspunsul este cât se poate de simplu.Român înseamnă fiu al Romei sau oamenii Romei!<u></u>Si acesta nu este un slogan, este chiar realitatea !</div>
<p><span id="more-9674"></span></p>
<div>Pierre Lescalopier scrie în 1574 că cei care locuiesc în Moldova, Țara Românească și cea mai mare parte a Transilvaniei, “ se consideră adevărați urmași ai romanilor și-și numesc limba “românește”, adică romana”<u></u><u></u></div>
<div>După o călătorie prin Țara Românească, Moldova și Transilvania Ferrante Capecci relatează prin 1575 că locuitorii acestor provincii se chiamă <strong>&#8220;romanesci&#8221;</strong>.</div>
<p><!--more--></p>
<div>Francesco della Valle scrie în 1532 că românii se denumesc &#8220;Romei&#8221; în limba lor, iar mai departe el citează expresia : <strong>&#8220;Sti rominest ?&#8221;.</strong></div>
<p><!--more--></p>
<div>Sasul ardelean Johann Lebel scrie în 1542 că « Vlachi » se numeau între ei  <strong>&#8220;Romuini&#8221;</strong><u></u><u></u></div>
<div>Cronicarul polonez Stanislaw Orzechowski (Orichovius) notează în 1554 că în limba lor « walachii » se numesc « <strong>romini</strong> »</div>
<p><!--more--></p>
<div>Croatul Ante Verančić precizează în 1570 că « Vlahii » din Transilvania, Moldova și Țara Românească se desemnează ca <strong>« romani »</strong></div>
<p><!--more--></p>
<div>Maghiarul ardelean Martinus Szent-Ivany în 1699 citează frazele: <strong>« Si noi sentem Rumeni »</strong>  și <strong>« Noi sentem di sange Rumena »</strong> (&#8220;Noi suntem de sânge român&#8221;)</div>
<p><!--more--></p>
<div>Limba unui popor merge mână în mână cu poporul respectiv.<u></u><u></u></div>
<div>Pentru a stabil istoria a poporului, se pornește în mare măsură de la istoria limbii acestuia</div>
<p><!--more--></p>
<div>Să discutăm puțin despre nașterea limbii Române:</div>
<p><!--more--></p>
<div>Limba română provine din romanizarea populațiilor antice din bazinul Dunării de jos care, așa cum ne-o spun Herodot și ceilalți autori antici, erau Traco-Dace(Traco-Daci) iar ulterior această limbă a fost influențată de limbile slave, greacă, maghiară și altele.</div>
<p><!--more--></p>
<div>Se știe că Herodot spunea despre Daci că:<u></u><u></u></div>
<div>&#8220;Dacii sunt cei mai viteji dintre Traci&#8221;<u></u><u></u></div>
<div>Să citim și alte câteva mențiuni a lui Herodot despre Daci:</div>
<p><!--more--></p>
<blockquote>
<div>&#8221; Prin ţara lor curge râul Marisos, care se varsă în Dunăre. Pe aceasta îşi făceau romanii aprovizionările pentru război. Ei numeau Danubius partea superioară a fluviului şi cea dinspre izvoare până la cataracte. Ţinuturile de aci se află, în cea mai mare parte, în stăpânirea Dacilor. Partea inferioară a fluviului, până la Pont – de-a lungul căreia trăiesc geţii – ei o numesc Istros. Dacii au aceeaşi limbă cu geţii&#8221;<u></u><u></u></div>
</blockquote>
<div>&#8230;<!--more--></div>
<blockquote>
<div>&#8221; Dacii locuiesc pe ambele maluri ale Istrului(Dunărea). Dar cei care sunt dincoace de fluviu – lângă ţara tribalilor – ţin cu plata birurilor de Moesia şi se numesc moesi, afară de cei aşezaţi foarte aproape de tribali. Cei de dincolo poartă numele de daci, fie că sunt geţi, fie că sunt traci din neamul dacilor, care locuiau odinioară în Rhodop &#8220;</div>
</blockquote>
<p><!--more--></p>
<div>Din aceste descrieri vedem că arealul Dacilor se întinde din actuala Românie(prin țara lor curge râul Maros) pană în zona Bulgariei de azi.</div>
<p><!--more--></p>
<div>-Tribalia este o fâșie de pământ ce se întinde la sudul Dunării, începe din acualul Banat Sârbesc și continuă până în nor-estul Bulgariei în Cadrilater.</div>
<p><!--more--></p>
<div>Actuala regiune a Timocului, (Craina Timocului) și nord-vestul Bulgariei (regiunile Vidin și Montana) sunt uneori denumite, în mod savant, și în zi de astăzi Tribalia. Acestea sunt locuite și în prezent de comunități de Români, iar până la începutul primului război mondial(cand deja statele au dispus de alte tipuri de mijloace pentru asimilare) Românii reprezentau chiar o majoritate.</div>
<p><!--more--></p>
<div>-Moesia este actuala zona a serbiei, Albaniei si Macedoniei.</div>
<p><!--more--></p>
<div>Din nou, încă acum 100 de ani erau mulți Macedo-Români. Aceștia erau denumiți așa în zonele României de astăzi, Ungaria și Austria, unde au emigrat și unii dintre ei au contribuit enorm la cultura și propăşirea românilor în imperiul Austro-Ungar.</div>
<p><!--more--></p>
<div>Să vedem ce informații geografice avem despre Traci.</div>
<p><!--more--></p>
<div>Hărțile antice și medivale ale Balcanilor afișează o țară, în sudul Bulgariei și nordul Greciei actuale numita TRACIA, ROUMELIA sau ROMANIA. Ultima hartă ce afișează acest nume, este realizată la Paris și prezinta Turcia din partea contineltală a Europei.</div>
<div></div>
<div>
<p><figure id="attachment_9678" aria-describedby="caption-attachment-9678" style="width: 640px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/09/walachia-romania.jpg"><img fetchpriority="high" decoding="async" class="size-full wp-image-9678" src="https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/09/walachia-romania.jpg" alt="Noi Ardelenii - despre Românii Ardeleni și nu numai, foto: Noi Ardelenii" width="640" height="476" /></a><figcaption id="caption-attachment-9678" class="wp-caption-text">Noi Ardelenii &#8211; despre Românii Ardeleni și nu numai, foto: <a href="http://Noi Ardelenii" target="_blank">Noi Ardelenii</a></figcaption></figure></p>
</div>
<p><!--more--></p>
<div>Ultima denumire cunoscută a Daciei pe o hartă este în anul 1542 când Ioan  Honterus din Brașov realizează o hartă a actualei zone a României, unde cu literele cele mai mari scrie și Dacia, concomitent cu denumirile medievale a provinciilor românești. Acest lucru poate avea o singură însemnătate: Denumirea zonei carpato-danubiano pontice ca Dacia exista îmcă în conștiința colectivă.</div>
<p><!--more--></p>
<div>Astfel, putem deduce că nucleul original al limbii române<u></u><u></u></div>
<div>(și Nicolae Iorga susține acest lucru în lucrarea &#8220;vatra străromână&#8221;) și deci al etnogenezei românilor, se afla atât în nordul cât și în sudul Dunării, într-o zonă cuprinzând Dacia și Tribalia. Noi susținem că și Moesia.</div>
<p><!--more--></p>
<div>Cel mai probabil populațiile Daco-Trace, după cucerirea romana au primit acte romane, astfel cei din jur îi puteau denumii și Romani sau &#8220;oameni ai romei&#8221;.</div>
<p><!--more--></p>
<div>Există și o șansă foarte mare ca limba Geto-Daciilor să se asemene foarte mult cu limba Latină.<u></u><u></u></div>
<div>În ultima perioadă a aparut o teorie nouă cum că limba Latină se trage de fapt din limba Dacilor. În privința acestui</div>
<div>fapt nu sunt dovezi concrete. Oricum ar fi, un lucrul este clar.</div>
<p><!--more--></p>
<div>Limba română s-a vorbit până acum 100 de ani în același areal locuit de Geți, Daci și Traci. Care, după cum am văzut sunt una și același lucru.</div>
<p><!--more--></p>
<div>Probabil năvălirile slavilor și cruntul război al bizantinilor împotriva bulgarilor în timpul domniei împăratului Vasile al II-lea Bulgarohtonul, au despărțit definitiv românii din nordul și sudul Dunării de aromânii din sud, care au  rămas în fosta Moesia, adică Munții Pindului și în Tesalia (odinioară această zonă era denumită chiar și « Marea Vlahie » !!! )</div>
<p><!--more--></p>
<div>Apoi, după primul război mondial, asimilarea aromânilor din Balcani de către statele vecine naționale a cunoscut o altă mărime, Grecii, Bulgarii, Albanezii și Macedonii, luptându-se fiecare pentru a spune că de fapt această populație aparțin de cultura lor, fiind doar o altă ramură. Cel mai elocvent exemplu este consumat de Greci.</div>
<p><!--more--></p>
<div>Dezinteresul României, după cel de al doile-a razboi mondial a fost lovitura decisivă pentru aceste comunități. De alt fel chiar și în prezent cel mai mare dușman al Românilor care mai există în jurul granițelor României este dezinteresul statului Român față de ei.</div>
<p><!--more--></p>
<div>Cu toate acestea, o caracteristică unică a limbii române(exceptând aromâna) este lipsa dialectelor. Graiurile din Banat, Ardeal, Maramureș, Moldova (atât regiunea din România, cât și Republica Moldova), Oltenia, Muntenia și Dobrogea sunt aproape identice, acestea fiind doar subdialecte.</div>
<p><!--more--></p>
<div>Alte limbi europene foarte vechi, deci conservatoare, la fel de stabile și „mereu vii“ ca româna, de exemplu euskara (limba bască) au în zilele noastre, pentru circa 800 000 vorbitori declarați, pe un teritoriu relativ mic față de aria lingvistică românească, cinci sau opt dialecte principale (bascii au nevoie să o unifice artificial prin normativa euskara batua).<u></u><u></u></div>
<div>Alf Lombard a calificat starea de fapt a unicității în care se află limba daco-română drept una „fără precedent“</div>
<p><!--more--></p>
<div>Limba Română în prezent:<u></u><u></u></div>
<div>Limbă oficială a Uniunii Europene.</div>
<p><!--more--></p>
<div>Între limbile romanice, este a cincea după numărul de vorbitori, în urma spaniolei, portughezei, francezei şi italianei, fiind vorbită în toată lumea de 28 de milioane de persoane, dintre care 24 de milioane o au ca limbă maternă. 17 milioane se află în Romania, unde româna este limbă oficială şi limbă maternă pentru mai mult de 90% din populaţie.</div>
<p><!--more--></p>
<div>În Republica Moldova limba română este limbă oficială şi limbă maternă pentru trei sferturi din populaţie, iar în provincia autonomă Voivodina din Serbia, limba română este una dintre cele şase limbi oficiale.<u></u><u></u></div>
<div>Limba română este una dintre cele cinci limbi în care se oficiază servicii religioase în statul monastic Muntele Athos.</div>
<p><!--more--></p>
<div>Studenţii străini sau cei care au lucrat în România sunt vorbitori de limba română şi se estimează că peste o jumătate de milion de arabi din Orientul Mijlociu, care şi-au făcut studiile în România, vorbesc limba română.<u></u><u></u></div>
<div>Limba română este predată în ţări est-europene unde există comunități semnificative româneşti, dar şi în instituţii de învăţământ din 43 de ţări ale lumii, unde limba română este învăţată ca limbă străină.</div>
<p><!--more--></p>
<div>Din păcate, în prezent limba Română se confruntă cu pericolul degradării. Neglijenţa cu care e vorbită, greşelile frecvente care tind sa devină reguli, utilizarea aşa-numitului limbaj de lemn sau pătrunderea masivă şi nejustificată a neologismelor sau a termenilor noi de care nu este nevoie, limba română având un vocabular suficient de bogat, precum şi anglomania exagerată nu îmbogăţesc, ci aduc confuzie şi degradeaza limba română.</div>
<p><!--more--></p>
<div><strong>Moldovenii luptă pentru limba română</strong></div>
<p><!--more--></p>
<div>„Limba noastră cea română“ a fost celebrată pentru prima dată în calitate de sărbătoare legală în Republica Moldova în 31 august 1990, după ce, la 31 august 1989, fusese adoptată legea privind revenirea la grafia latină, iar limba română dobândise statutul de limbă oficială în Republica Moldova.</div>
<p><!--more--></p>
<div>Ulterior, prin articolul 13 din Constituţia din 1994 s-a statuat drept limbă oficială limba moldovenească, dar în 2013 Curtea Constituţională a Republicii Moldova a interpretat că acest articol are valoare juridică inferioară Declarației de independență şi a ridicat la rang de limbă oficială limba română.</div>
<p><!--more--></p>
<div>Din 1994 o parte din poezia &#8220;Limba noastră&#8221; scrisa de Alexei Mateevici, reorganizată sub forma a cinci strofe de câte patru versuri, a fost aleasă ca imn naţional al Republicii Moldova. Poezia este un elogiu adus limbii române şi un îndemn pentru preţuirea ei.</div>
<p><!--more--></p>
<div><strong></strong><strong>Autor: Ardelean Valerian, Foto: </strong><a id="js_6" class="profileLink" href="https://www.facebook.com/NoiArdelenii" data-ft="{&quot;tn&quot;:&quot;k&quot;}" data-hovercard="/ajax/hovercard/page.php?id=882629431799040">Noi Ardelenii</a></div>
<div><u></u> <u></u></div>
<div></div>
<div dir="ltr">[tp_product id=&#8221;193983251&#8243; feed=&#8221;158&#8243;]</div>
<div dir="ltr"></div>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Noi Ardelenii - despre Românii Ardeleni și nu numai' data-link='https://glasul.info/2015/09/03/noi-ardelenii-despre-romanii-ardeleni-si-nu-numai/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/09/03/noi-ardelenii-despre-romanii-ardeleni-si-nu-numai/">Noi Ardelenii &#8211; despre Românii Ardeleni și nu numai</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2015/09/03/noi-ardelenii-despre-romanii-ardeleni-si-nu-numai/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Pe 31 August, romanii serbeaza Ziua Limbii Romane</title>
		<link>https://glasul.info/2015/08/30/pe-31-august-romanii-serbeaza-ziua-limbii-romane-1/</link>
					<comments>https://glasul.info/2015/08/30/pe-31-august-romanii-serbeaza-ziua-limbii-romane-1/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 30 Aug 2015 14:28:57 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Știri]]></category>
		<category><![CDATA[31 August]]></category>
		<category><![CDATA[Pe 31 August]]></category>
		<category><![CDATA[Românii]]></category>
		<category><![CDATA[romanii serbeaza Ziua Limbii Romane]]></category>
		<category><![CDATA[serbeaza]]></category>
		<category><![CDATA[Ziua Limbii Romane]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=9596</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Pe 31 August, românii serbează Ziua Limbii Române. Există în acest sens o lege care a fost adoptată în Camera Deputaților din România. Mulți români nu știu însă de ce să fie la 31 august Ziua Limbii Române? Iată de ce: Pentru că la 31 august 1989 s-a petrecut un moment istoric pentru românism, pentru...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/08/30/pe-31-august-romanii-serbeaza-ziua-limbii-romane-1/">Pe 31 August, romanii serbeaza Ziua Limbii Romane</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<div align="justify">
<p>Pe 31 August, românii serbează Ziua Limbii Române. Există în acest sens o lege care a fost adoptată în Camera Deputaților din România.</p>
<p>Mulți români nu știu însă de ce să fie la 31 august Ziua Limbii Române?</p>
<p>Iată de ce: Pentru că la 31 august 1989 s-a petrecut un moment istoric pentru românism, pentru românitatea noastră cea de toate zilele: sub presiunea a peste 750.000 de români adunați la Chișinău în ziua de 27 august 1989, Parlamentul de la Chișinău, așa sovietic cum era, n-a avut încotro și a decretat pe 31 august limba română ca limbă de stat și dincolo de Prut, adică pe ambele maluri ale Prutului și Nistrului. Se încununa astfel, victorioasă, rezistența românilor la deznaționalizare, după aproape două veacuri de jertfe și suferințe, dar și de izbânzi pilduitoare, care au făcut din Basarabia ținutul românesc cel mai însângerat, pus la cele mai grele încercări, nu de puține ori în cumpăna istoriei aflându-se însăși pieirea neamului românesc de pe plaiurile atât de frumoase ale Basarabiei, și atât de jinduite de alții…</p>
<p>[info]<a href="http://trgo.co/ro/r/JKqqsF"><strong>Trimite bani acasa prin TransferGo! Pune mâna pe un voucher Amazon de £200!</strong></a>[/info]</p>
<h2><span style="font-family: impact, sans-serif; font-size: 18pt;">Pe 31 August, romanii serbeaza Ziua Limbii Romane</span></h2>
<p>De data asta n-a fost să fie cum au vrut alții, ci cum au vrutără românii!</p>
<p>Ziua de 31 August a fost sărbătorită ca zi a limbii noastre românești pentru prima oară în 1990, în toată Republica Moldova. Și de atunci, „anual – scrie pe Wikipedia un autor anonim, această sărbătoare este marcată cu manifestări de înalt patriotism, de regăsire a rădăcinilor, consemnată prin poezie, cîntec și joc, prin repunerea în drepturi a vechilor tradiții populare și a momentelor care le-au marcat istoria. De regulă, festivitățile sunt deschise dimineața la Chișinău de catre oficialii republicii, prin depunerea de flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, precum și la busturile clasicilor literaturii române, amplasate în Gradina Publică ,,Ștefan cel Mare”. Sărbătoarea se încheie în mod obișnuit printr-un concert susținut în Piața Marii Adunări Naționale. În primii ani ai sărbătorii, fiecare 31 august aducea cu sine și dezvelirea a câte unui bust pe Aleea Clasicilor din Chișinău. Acest frumos obicei a fost întrerupt după venirea la putere a comuniștilor în 2001.”</p>
<p>Ecoul a ceea ce se petrece la Chișinău de fiecare 31 August a reverberat în multe suflete românești, dar mai ales în sufletele acelor români care cunosc bine ce înseamnă să nu te lepezi de graiul matern, strămoșesc, deseori cu prețul libertății sau chiar al vieții: românii care trăiesc în afara granițelor de stat ale României, românii din Ucraina, din Ungaria, din Balcani – îndeosebi cei din Grecia, Albania, Serbia, Bulgaria, precum și românii din alte țări ale lumii. Acești români, români exemplari, au „rezonat” la modelul basarabean, astfel că organizațiile culturale ale românilor din diasporă s-au alăturat fraților de peste Prut sărbătorind și ei an de an Ziua Limbii Române, făcând declarații publice explicite în acest sens, cerând adică instituirea acestei zile naționale și în Țara Mamă. Se poate spune că acești români transfrontalieri s-au unit cu românii din Basarabia, din Republica Moldova, alcătuind o comunitate aparte, comunitate la care, în februarie a.c., a aderat și …România, Parlamentul României!… Căci, nota bene!, legea adoptată în februarie 2013 este o lege pe care au impus-o acești români fără pașaport românesc, dar cu un suflet mai românesc decât al nostru, cei ce nu riscăm nimic atunci când vorbim românește! Riscăm numai să vorbim din ce în ce mai stricat limba părinților noștri… Dar asta este altă poveste… O lăsăm pentru altădată, să nu stricăm și acest ceas sărbătoresc!</p>
<p>Punctul de plecare a fost Marea ÎntruUnire de la Chișinău, din 27 August 1989, la care s-au adunat, cu un singur și același gând, peste 750.000 de români. Adică tot al șaselea cetățean al Republicii a fost acolo prezent, cam câte unul din fiecare familie de români!… A fost ca și cum la București s-ar aduna mâine peste trei milioane de participanți, ca să ceară ce? Ce au cerut acei români grozav de români? Au cerut „grafie latină”! Acesta a fost cuvîntul de ordine, al cărui înțeles s-a încărcat în Basarabia acelor zile de o sumedenie de alte idei și conotații, strâns legate unele de altele, alcătuind un veritabil program politic naționalist, cum n-a mai fost rostit altul de la Blaj, din 15 mai 1848…</p>
<p>ÎntruUnirea de la Chișinău din 27 august 1989 a fost transmisă în direct de Televiziunea Română de la București! Mi-aduc bine aminte cum am urmărit-o în „Țară” cu sufletul la gură, nevenindu-ne a crede ce vedeam: cât de viu și de puternic era românismul acelor frați de-ai noștri la care deseori ne gândisem până atunci cu inima strânsă de teamă că sunt în mare primejdie de a se pierde pentru oastea Neamului nostru. Da’ de unde?! Se vedea clar că sunt „mai români” decât fiecare dintre noi! Că demnitatea de român le e mai dragă ca orice!</p>
<p>Când, peste numai patru luni, în decembrie 1989, românii au ieșit în stradă să înfrunte moartea voinicește, „cu palmele goale”, sub privirile uimite ale întregii lumi, demonstrând o totală și rarisimă disponibilitate la orice sacrificiu, eu, personal, am simțit că acea minune de comportament se producea în continuarea adunării de la Chișinău, din 27 august 1989, care renăscuse în sufletul tuturor românilor încrederea în destinul lor de neam sortit să facă istorie, iar nu figurație pe scena lumii!</p>
<p>Am scris mai apoi în chip explicit că „Revoluția Română”, care într-adevăr revoluție a fost la nivelul reacției și conștiinei populare, civice, a început cu mult înainte de decembrie 1989, începuse prin demonstrația de demnitate românească făcută de frații noștri de peste Prut!</p>
<p>Și mai zic o dată: fără 27 august 1989 nu ar fi fost posibilă resurecția din Timișoara și București, din toată Țara, pe care eu, trăind-o în stradă, am resimțit-o mai puțin a fi un act de denegare a regimului politic, cât mai ales ca pe o amplă și atotcuprinzătoare demonstrație de demnitate națională! Oamenii au ieșit fără arme, fără ciomege, nu ca să pedepsească ori să alunge pe cineva, cât mai ales pentru a demonstra că „Dumnezeu e cu noi!”, că nu ne e teamă de moarte și suntem gata la orice ar putea să semnifice bărbăție și vîrtute, credință în Neam și Lege!</p>
<p>Se naște o întrebare pe care încă nu ne-am pus-o cu toată gravitatea: cum se face că Televiziunea Română, care pe vremea aceea, în vara lui 1989, era atât de închisă, ruptă de realitate și preocupată exclusiv de cultul personalității celor doi „tirani”, a transmis totuși, în direct și integral, Adunarea de la Chișinău?</p>
<p><div class="one_half"><script language="JavaScript" src="https://afiliati.librarie.net/ext/js_aff_image.php?nia=109&#038;width=200&#038;instoc=1&#038;showtitle=1&#038;pid=27161"></script></div>Mi-aduc aminte că în mulțimea de participanți, care de care mai voios, mai frumos, mai luminos la chip, am remarcat un bătrân, în haine negre, „de duminică”, care a apărut de mai multe ori în prim planul transmisiei. M-a frapat asemănarea sa, la port, la înfățișare, cu unchii mei, mocanii dobrogeni, cum se îmbrăcau și cum arătau aceștia când veneau la oraș! Moacă de mocan!, mi-am zis. Și parcă auzindu-mă, regizorul transmisiei l-a ales pe bătrân pentru un scurt interviu. I s-a pus și întrebarea de unde e, cum se numește. Iar răspunsul a fost Ungureanu! Venise la Chișinău din Transnistria! Era așadar urmaș al ardelenilor, al mocanilor care sute de ani au tot venit iarna cu oile din Transilvania, din Mărginimea Sibiului, până în bălțile Nistrului sau în Crimeea! Așa cum făcuse această pendulare transhumantă și bunicul meu Licoi, din Rășinari!</p>
<p>Mulți sunt basarabenii care au printre înaintași români ardeleni. Când l-am cunoscut pe Eugen Doga l-am luat direct, dacă-și cunoaște buneii ardeleni. Da, știa și dînsul și era mândru de asta! Mândru că poartă un nume de familie adus din Ardeal pe malurile Nistrului!</p>
<p>Există multe similitudini între ardeleni și basarabeni, între Transilvania și Basarabia! Am observat după 1990, în mai multe ocazii, că au, unii pentru alții, mai multă înțelegere, mai mare atracție să se încreadă unul într-altul și să conlucreze cu inima deschisă! Și unii, și alții au cunoscut mai ales partea dramatică, tragică, a condiției de român! Au plătit prețul cel mai scump pentru a-și vorbi graiul părintesc!</p>
<p>Dacă, așa cum spune viersul popular, Tot românu-i ardelean Dus în Țară de alean, dacă deci Ardealul ne este tuturor românilor vatra, baștina primordială, apoi trebuie spus că suntem printre popoarele Europei singurul care s-a extins spre Răsărit! Răsăritul dinspre care asupra Europei s-a produs pustietoarea migrație a popoarelor Asiei atrase de luminile Romei, ale civilizației europene! Noi românii am „înotat” împotriva curentului, în răspărul istoriei! Și am extins spre Soare Răsare Europa, moștenirea Romei antice, romanitatea noastră, ducând-o până dincolo de Bug!</p>
<p>Dacă compari hotarele limbii latine, din vremea lui Traian, cu hotarele în care se vorbesc azi limbile romanice din Europa, constați că peste tot aceste hotare s-au restrâns, au cedat spații întinse altor limbi, „barbare”! Nordul Africii, Asia Mică, cețosul Albion, Dalmația, Moesia… Numai Dacia Traiană a câștigat spații noi pentru lătinie! Înzecindu-și moștenirea!</p>
<p>Spațiul în care se vorbește limba daco-română s-a extins de-a lungul istoriei mai ales spre Est. Iar acesta este meritul cel mai important al românilor de peste Prut! Au lățit spațiul limbii române, l-au extins, iar în final, iată, ne-au dăruit și Ziua Națională a Limbii Române!</p>
<p>E bine să reținem că de la ardeleni avem ziua de 1 Decembrie, iar de la basarabeni, de la moldovenii de peste Prut, avem ziua de 31 August, zile amândouă de afirmare națională a identității și demnității noastre etnice.</p>
<p>Iar dacă stăm să judecăm lucrurile cu bucuria de a descoperi către cine mai avem motive de recunoștință, este timpul să identificăm în cultura și istoria noastră un capitol pe care l-am trecut prea ușor cu vederea: Școala Basarabeană!…</p>
<p>Un bob zăbavă vă cer asupra acestui gând: Școala Basarabeană!… Gând care nu-mi aparține, dar când am auzit, la o recentă lansare de carte a unui autor de dincolo de Prut, pe două doamne profesoare universitare, vorbind despre Școala Basarabeană, m-am minunat de câtă dreptate puteau să aibă! Dacă vorbim de o Școală Ardeleană, cu rolul ei decisiv în istoria noastră, școală prin care cu toții ne-am românit și mai mult decât eram, apoi se poate vorbi și de o Școală Basarabeană, cu același rol istoric, de fortificant al românismului la ceas de cumpănă! De restriște și de răscruce!</p>
<p>Firește, în alți termeni, cu specificul ei, și mai ales cu data ei de funcționare, alta: epoca contemporană! Cunosc mulți basarabeni, dar descopăr mereu alte și alte temeiuri pentru încredințarea că rolul Basarabiei în istoria Neamului românesc aparține mai ales viitorului! Iar faptul că la Chișinău s-au adunat mulțime de norod, cum nu s-au mai adunat vreodată românii de mulți, pentru a proclama dreptul de a vorbi și scrie românește, faptul că de la acea minunată întâmplare ne-am ales cu Ziua Limbii Române, confirmă că pentru neamul românesc funcționează acum și Școala Basarabeană de suflet și cuget curat românesc!</p>
<p>…Las pentru altă dată un inventar, cât mai cuprinzător, al faptelor care certifică existența acestei componente a ființei noastre naționale, o componentă extrem de dinamică, de eficientă în lupta noastră, a tuturor românilor, pentru Mântuirea Neamului. Dar mai ales i-aș lăsa pe alții, mai învățați, să facă un complet inventar al faptelor prin care basarabenii au sporit temeiurile mândriei de a fi român! Basarabenii pe care îi cunosc, fără excepție, m-au făcut să trăiesc deseori acest sentiment. Din toată inima le mulțănesc acum că ne-au dăruit și această zi de sărbătoare:</p>
<p>La Mulți Ani, Basarabie, La Mulți Ani Frumoși, români de pretutindeni! Inima sus! Dumnezeu e cu noi, noi suntem cu Dumnezeu!</p>
<p>Doamne, ajută!</p>
<p>Buriaș, 31 august 2013</p>
</div>
<p>ION COJA</p>
<p>Sursa: <a href="http://ioncoja.ro/doctrina-nationalista/14247/" target="_blank" rel="noopener">ioncoja.ro</a></p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Pe 31 August, romanii serbeaza Ziua Limbii Romane' data-link='https://glasul.info/2015/08/30/pe-31-august-romanii-serbeaza-ziua-limbii-romane-1/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/08/30/pe-31-august-romanii-serbeaza-ziua-limbii-romane-1/">Pe 31 August, romanii serbeaza Ziua Limbii Romane</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2015/08/30/pe-31-august-romanii-serbeaza-ziua-limbii-romane-1/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
