Actul de constituire a fost Ordinul M.C.G.R. nr. 294 din 3/16 noiembrie 1916, potrivit caruia Scoala Militara de Schiori – Bucuresti era transformata in Corpul Vanatorilor de Munte (comandat atunci de cpt. Virgil Badulescu), precizandu-se ca “… vanatorii de munte sunt destinati mai cu seama misiunii de recunoastere, de siguranta si legatura si sunt chemati a functiona si ca unitate tactica, in special in trecatorile Carpatilor”.

In toamna anului 1916 Armata Romana a pierdut batalia trecatorilor Carpatilor datorita in special greselilor savarsite de catre conducerea superioara a acesteia. Prima forma organizatorica apropiata de vanatorii de munte a fost Scoala de Schiori infiintata in Bucuresti la 30 septembrie 1916, in cazarma Regimentului 4 Rosiori plecat pe front. Efectivele Scolii de Schiori ajungeau la 1.000 de militari.

3 Noiembrie – Ziua vânătorilor de munte

Potrivit Ordinului nr. 294 din 3 noiembrie 1916 al Marelui Cartier General, Scoala de Schiori din Bucuresti a fost transformata in Corpul Vanatorilor de Munte, unitate organizata din trei batalioane, fiecare a cate trei companii, insumand 1.980 de combatanti. La comanda acestui corp de trupa a fost numit capitanul Virgil Badulescu, care potrivit academicianului Octav Oncescu “era un valoros, un educator desavarsit si potrivit”. In acelasi ordin se arata : “Acesti vanatori de munte vor fi instruiti pentru razboiul in munte (….) sunt mai cu seama destinati misiunilor de recunoastere, de siguranta si legatura, deci este nevoie de oameni de elita (….). Vanatorii de munte mai pot fi chemati a functiona si ca unitate tactica in trecatorile Carpatilor (….). Se va infiinta un corp special si permanent de trupe de munte cu denumirea de vanatori de munte.Asadar dupa 82 de zile de la intrarea Romaniei in primul razboi mondial (19 august 1916) in conformitate cu prevederile Ordinului Marelui Cartier General nr.294 din 03 noiembrie 1916, Scoala Militara de Schiori – Bucuresti s-a transformat in Corpul Vanatorilor de Munte organizat pe trei batalioane, a trei companii, cu un total de 2000 de oameni, destinati sa indeplineasca misiuni de recunoastere, de siguranta si legatura dar si ca unitate tactica, in special in trecatorile din Carpati. Corpul Vanatorilor de Munte a fost transformat in Batalionul Vanatori de Munte (27 decembrie 1916) care a participat in cadrul bataliei de la Oituz pentru executarea unor puternice contraatacuri, pentru cucerirea si recucerirea unor inaltimi dominante, cele mai importante fiind Cosna si Ciresoaia.Pentru refacere si completare in 1917 batalionul a fost deplasat in garnizoana Tirgu Neamt si a fost transformat in regiment cu numele “Principele Carol”. Din data de 3 noiembrie 1916 incepe adevarata istorie a vanatorilor de munte care in iulie 1917 intra in lupta pentru faurirea si apararea statului national unitar, savarsind sub deviza “Pe aici nu se trece” marete fapte de arme la Cosna si Ciresoaia si in campaniile anilor 1918-1919.Intre cele 2 razboaie mondiale, conducerea militara a tarii, convinsa ca sistemul militar fara trupe specializate in actiuni montane este incomplet si in conditiile in care spatiul montan al Romaniei, cuprinde cea mai mare parte a Carpatilor, Marele Stat Major prevedea in Iulie 1919 ca „marimea sau amplificarea unitatilor de munte este o necesitate impetuoasa, avand in vedere ca 2/3 din teritoriul tarii noastre este muntos si cu coline cu inaltimi apreciabile”.

Fuga vanatorului George R.R. Martin

Articolul 3 Noiembrie – Ziua vânătorilor de munte apare prima dată în Glasul.info.