Deși în cel de-al Doilea Război Mondial au vrut să pozeze în “băieții buni”, S.U.A. şi Marea Britanie au pǎrtaşe la un fals istoric şi la destrǎmarea statului naţional român. Ipocrizia premierului britanic a mers chiar şi mai departe. Acordul de procentaj, cunoscut și ca „Documentul obraznic”, a fost o înțelegere între premierul sovietic Iosif Stalin și prim-ministrul britanic Winston Churchill privind împărțirea Europei de sud-est în sfere de influență în timpul celei de-a Patra Conferințe de la Moscova, în anul 1944.

În discuţia avutǎ cu I.V. Stalin la Moscova în ziua de 9 octombrie 1944, Winston Churchill i-a propus „sǎ nu ne certǎm pentru nimicuri”, drept care scris cu mâna sa „acordul de procentaj”. În dreptul României a menţionat: Rusia – 90%; Alţii (S.U.A., Marea Britanie) – 10%. Astfel, prin „Documentul obraznic”, România a trecut pentru lungi decenii în sfera de influență a Uniuni Sovietice, urmând ani de masacre și de torturi împotriva elitelor românești în cei mai negri ani ai României de după război.

“La 9 octombrie 1944 Churchill și Stalin s-au întâlnit la Conferința de la Moscova. Relatarea lui Churchill privind acest incident este urmatoarea: Churchill a scris pe o bucată de hârtie (unii pomenesc de un șervețel) propunerea ca sferele de influență să se împartă procentual după cum urmează:

România: Uniunea Sovietică ar trebui să aibă 90% influență, iar Marea Britanie 10%;

Grecia: Uniunea Sovietică ar trebui să aibă 10% influență, iar Marea Britanie 90%;

Ungaria și Iugoslavia: Uniunea Sovietică și Marea Britanie ambii cu 50%;

Bulgaria: Uniunea Sovietică cu 75% influență, iar Marea Britanie cu 25%.”

Articolul 9 Octombrie 1944, Ziua când România a fost împărțită de Stalin și Churchill pe un șervețel apare prima dată în Glasul.info.

Vineri, 23 august, începând cu ora 18:00, lângă statuia lui Ștefan cel Mare din Chișinău se va face adunarea pentru mitingul de desolidarizare față de clasa politică din Republica Moldova care încă mai forțează “celebrarea” zilei de 23 august, deși această zi are o semnificație mai mult decât sumbră pentru suflarea românească din Basarabia și din Nordul Bucovinei.

“Concertul lui Dodon, în ZI de DOLIU: Guvernul decretează în zilele de 23 și 24 august DOLIU NAȚIONAL”, scrie ziarulnational.md

” Ne vedem cu toții vineri, 23 August, la ora 18:00, în fața monumentului lui Ștefan cel Mare din Chișinău. Se împlinesc 80 de ani de la pactul criminal Ribbentrop – Molotov.

La 23 august 1939, vestea semnării pactului de neagresiune între Germania nazistă şi Uniunea Sovietică a căzut ca un fulger la Bucureşti. Protocolul secret al pactului Ribbentrop – Molotov care însemna preluarea Basarabiei şi a ţărilor baltice de către URSS nu era cunoscut. Dar simpla existenţă a unei înţelegeri între cei mai puternici doi dictatori ai Europei a arătat că harta României Mari riscă să devină o amintire. Anglia şi Franţa dovediseră deja – prin acordul de la Munchen din 1938 – că nu garantează apărarea frontierelor în Estul Europei. La o săptămână de la Ribbentrop-Molotov, la 1 septembrie 1939, începe al doilea război mondial. Hitler atacă Polonia. În replică, Anglia şi Franţa declară război Germaniei. După un an de război, Stalin cere autorităţilor române să se retragă din Basarabia şi Bucovina în 4 zile.”, se arată în descrierea evenimentului

“Mâine la ora 18:00 ne vedem la Statuia lui Ștefan cel Mare și Sfânt din Chișinău.
Recomandăm pentru toți participanții să fie îmbrăcați în negru. Simpla existență a României a fost o jignire pentru Uniunea Sovietică, Bulgaria și Ungaria”
(Viaceslav Molotov, 23 august, 1940, la un an de la semnarea pactului criminal)”, mai scriu pe facebook inițiatorii evenimentului

Articolul Ziua de 23 August, declarată Zi de doliu Național în Republica Moldova apare prima dată în Glasul.info.

La data de 21 iulie 1718, în urma Tratatului de la Passarowitz: Imperiul Otoman cedează Austriei  Banatul, Oltenia, nordul Serbiei și al Bosniei.

“Tratatul de la Passarowitz sau de la Pojarevăț din 21 iulie 1718 a fost cel prin care s-a încheiat războiul dintre  Imperiul Otoman pe de-o parte și Imperiul Habsburgic și Republica Venețiană de cealaltă parte. Tratatul a fost semnat la Pojarevăț (sârbă Požarevac,  germană Passarowitz, în Serbia de nord, pe râul Morava). “

Dacă până la tratatul de la Passarowitz din anul 1718 elita românească nutrea speranțe și iluzii deșarte într-o posibilă salvare de sub jugul otoman venită din partea monarhiei habsbugice, după “reformele” brutale întocmite cu arma în mână de forțele imperiale germanice în Oltenia și Banat împotriva populației autohtone, începe o lungă și înverșunată formă de rezistență românească pe toate planurile împotriva Imperiului Habsburgic: de la sabotaj economic și administrativ, până la rezistența armată, exprimată mai ales prin formele de haiducie din Oltenia, sau de sabotaj militar (n.r. foștii haiduci sau pandurii se angajau în forțele militare ale administrației austriece din Oltenia, fără a-și îndeplini însă obligațiile de a stârpi fenomenul haiduciei).

[su_quote style=”default” cite=”” url=”” class=””]

“Dar această nălucire a muntenilor asupra binelui ce era sa vina țării din partea predomnirei germane nu ținu mult timp. Anume războiul dintre turci si monarhia habsburgică sfârșindu-se în paguba celor dintâi, prin tratatul de Passarowitz, 1718, Serbia și cu Oltenia fură cedate Germaniei. Se întocmi în ele câte o ocârmuire germană care își puse ca țintă reformarea așezămintelor țărilor supuse după principiile civilizatoare pe care Austria credea că le reprezenta. În Oltenia cu deosebire ocârmuirea germană se sili a introduce reformele ei. ” ( Istoria partidelor politice în România, A.D. Xenopol )

[/su_quote]

[su_quote style=”default” cite=”” url=”” class=””]

«Ocârmuirea germană în Oltenia, care la început, umblase dupa ținte atât de înalte, căzuse cu totul la pământ. Ea se zdrobise de o stare de lucruri, prea adânc înrădăcinată și de plecarea spre abuzuri a organelor însărcinate cu reformele plănuite și nu ajunsese decât la rezultatul de a nemulțumi pe toata lumea: boieri, cler, călugari și țărani.Toți blestemau acuma momentul când chemaseră pe nemți și doreau reînturnarea la prima lor stare. Cugetele mai înalte începură, a vedea că, dacă, era rău sub turci, nu era mai bine nici sub austriaci» ( Istoria partidelor politice în România, A.D. Xenopol )

[/su_quote]

Articolul 21 Iulie 1718, Ziua când Oltenia a fost cedată Austriei de către Imperiul Otoman apare prima dată în Glasul.info.

Ziua și tesla în locurile moi pe care o primește statul paralel: generalul Dumitru Dumbravă a fost trecut în rezervă

Printre decretele semnate marți, 28 august 2018, de către președintele Klaus Iohannis, se numără și decretul privind trecerea în rezervă a generalului de brigadă cu o stea Dumbravă Dumitru din Serviciul Român de Informații, la data de 1 septembrie 2018.

Fostul ofițer SRI Daniel Dragomir a observat și el decizia președintelui României și adaugă că nu e destulă doar trecerea sa în rezervă, ci este necesară și investigarea acestuia.

[alert-success]

“Generalul Dumitru Dumbravă, creatorul câmpului tactic și unul din cei mai importanți pioni ai statului paralel tocmai a fost trecut în rezervă.

Conducerea SRI mai face un pas important pentru democratizarea serviciului.
Eforturile tuturor celor ce au ieșit sa lupte public cu abuzurile încep să dea roade.

Dumbravă trebuie de urgență investigat pentru faptele sale și tras la răspundere penală.
Nimeni nu va fi protejat, nici de serviciu, nici de partenerii externi.

Bye, bye Mitică.“, a scris Daniel Dragomir pe facebook

[/alert-success]

Articolul Ziua și tesla în locurile moi pe care o primește statul paralel: generalul Dumitru Dumbravă a fost trecut în rezervă apare prima dată în Glasul.info.

Ziua de 10 August: o coincidență sinistră sau o zi special aleasă? Fosta ministră Prună evocă masacrul de pe 10 august 1792 din timpul revoluției franceze

Atât istoriografia cât și literatura europeană au prezentat Revoluția Franceză ca pe un eveniment plin de romantism și de idealism “revoluționar”, țesând în jurul evenimentului istoric o pânză de păianjen care să acopere și să denatureze aproape în totalitate niște adevăruri rușinoase și supărătoare. Masacre de o barbarie nedemnă au cutremurat Franța în timpul Revoluției franceze. În anii care au urmat, s-au făcut eforturi deosebite pentru ca acele episoade rușinoase ale istoriei franceze să rămână ascunse pentru posteritate.

Publicarea de curând a unor teze și lucrări istorice de către noile generații de istorici francezi care fac lumină asupra barbariei și masacrelor (n.r. vezi genocidul politic / ideologic / religios din Vendée) din timpul Revoluției franceze, a iscat vii controverse în ultimii ani în Franța, tinerii istorici respectivi atrăgându-și pe de o parte oprobriul din partea vechii clase academice și politice, iar pe de altă parte admirația din partea celor care habar nu aveau despre aceste episoade întunecate din istoria Franței.

Asemănările dintre fanatismul revoluționarilor francezi și cel al așa zișilor #Rezistenți din zilele noastre, a fost adeseori remarcat și de către o serie de personalități din societatea civilă din România. Să fie așadar o simplă coincidență că marele miting / “revoluție” din România a fost organizat și programat tocmai în ziua de 10 august, sau ziua a fost aleasă și pentru simbolistica sa istorică, aceasta fiind considerată o zi decisivă pentru Revoluția Franceză?

[alert-success]

[/alert-success]

Mesajul postat pe facebook de fosta ministră a Justiției din România a fost comentat și de către Chris Terhes, președintele Coaliției Românilor din SUA împotriva corupției:

[alert-announce]

[/alert-announce]

Despre ziua de 10 august 1792, cunoscută în istoriografia și sub denumirile de „ziua de 10 august”, „căderea palatului Tuileries”, „insurecția din 10 august” sau „masacrul din 10 august”, istoricul francez François Mignet scria că:

[alert-success]

[/alert-success]

Este cunoscut faptul că bolșevicii aveau o fascinație neobișnuită pentru simbolistica unor anumite zile / date speciale din istorie, organizând manifestări și evenimente care te duceau mai curând cu gândul spre preocupări oculte. Așa se face că în istoria “revoluționară” a sovietelor, anumite date se repetă periodic și deloc întâmplător.

De ce mare parte dintre #Rezistenți se prezintă la proteste cu steaguri străine, de parcă ar avea alergie la drapelul național, la tricolorul românesc? Atitudinea nu este una nouă, iar dacă facem o paralelă cu revoluția “franceză“, vom observa niște similitudini de-a dreptul uimitoare.

Câți știu de pildă că întemeietorul teoriei socialismului științific, Karl Marx, avea să bocească amarnic insuccesul proletariatului francez de a elimina tricolorul francez din conștiința națională a francezilor?

[alert-success]

[/alert-success]

În februarie 1848, Franța s-a aflat la un pas ca steagul național, tricolorul francez, să fie schimbat cu steagul roșu al anarhiștilor. Faptul că azi francezii nu au un steag asemănător cu al fostei Uniuni Sovietice sau ale altor state comuniste, se datorează lui Alphonse de Lamartine, care s-a opus cu vehemență adoptarii steagului roșu.

Pe 25 februarie 1848, după vii și aprinse dezbateri cu privire la înlocuirea tricolorului francez cu steagul roşu al anarhiştilor in fata sediului primariei din Paris, Lamartine refuză categoric steagul roșu în locul tricolorului, ținând cu această ocazie și un înflăcărat discurs în apărarea drapelului francez actual.

[alert-success]”Eu am vorbit mai devreme ca cetățean. Ei bine, acum ascultă-mă, ministrule de externe. Dacă voi elimina tricolorul, știți, îmi veți elimina jumătate din forța externă a Franței! Deoarece Europa cunoaște steagul înfrângerilor și al victoriilor noastre în steagul Republicii și al Imperiului.

Văzând steagul roșu, ei vor vedea steagul unui partid!Acesta este drapelul Franței, este drapelul armatelor noastre victorioase, este steagul triumfurilor noastre care trebuie abordate în fața Europei. Franța și tricolorul reprezintă aceleași gânduri, același prestigiu, chiar teroare, dacă este necesar, pentru dușmanii noștri! Luați în considerare cât de mult sânge ar trebui să vărsați pentru o altă faimă a steagului!

Cetățeni, din partea mea, drapelul roșu, nu îl adoptăm și vă spun de ce sunt împotrivă cu toată puterea patriotismului meu. Tricolorul a făcut înconjurul lumii cu Republica și Imperiul, cu libertățile și gloria voastră, pe când steagul roșu a fost purtat doar în jurul Champ-de-Mars, îmbibat în sângele oamenilor.“, rostea Alphonse de Lamartine în timpul discursului său de pe 25 februarie 1848[/alert-success]

Articolul Ziua de 10 August: o coincidență sinistră sau o zi special aleasă? Fosta ministră Prună evocă masacrul de pe 10 august 1792 din timpul revoluției franceze apare prima dată în Glasul.info.

A trecut de multa vreme pana si cea mai mica speranta de a vedea vreodata in mandatul lui Klaus Iohannis vreo actiune sincera desfasurata in interesul romanilor. Nu ne mira de fapt nici acum ca acest asa zis presedinte propulsat in cea mai inalta functie a statului roman mai degraba de catre preferintele cancelariilor marilor puteri si implicarea mai mult decat evidenta a serviciilor, prefera ca intr-o asemenea zi sa-si faca bagajele sub pretextul ca are treaba la Strasbourg.

Ce nevoie are Iohannis de unirea romanilor, acum cand interesul actual al marilor papusari mondiali este sa stearga identitatea nationala si sa dilueze din punct de vedere etnic, lingvistic, religios si ideologic vechile popoare ale Europei?

Intr-un total constrast cu ceea ce se intampla la vecinii nostri apropiati si chiar impotriva noului curent dat de recentele alegeri din SUA, Klaus Iohannis prefera sa ignore in totalitate interesele si nazuintele romanilor pentru a fi prezent si a face vocalize (sic… Iohannis fiind de altfel si un virtuos orator) la Consiliul Europei, acolo unde sunt invitate pentru a sustine discursuri in plenul sesiunilor anuale unele dintre cele mai importante personalitati de cel mai inalt nivel.

In locul presedintelui Klaus Iohannis, la manifestarile de pe 24 ianuarie vor fi trimisi consilierii sai. Concluzia: Iohannis este doar presedintele celor care l-au vrut din toata inima cocotat in scaunul de la Cotroceni, preferand sa sfideze cu aproape fiecare ocazie romanii.

Articolul 24 Ianuarie – Ziua cand interesele imobiliare si turistice ale lui Iohannis se unesc cu interesele de globalizare ale papusarilor mondiali la Strasbourg apare prima dată în Glasul.info.