16 August - Revizia istoricului

WikiGlasul la 16 august 2025 17:55

2025-08-16T17:55:04Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 16 august 2025 17:55
Linia 1:		Linia 1:
	== Evenimente ==		== Evenimente ==
	* [[1570]] Tratatul de la Speyer – 16 august 1570. Prin Tratatul de la Speyer principele [[Ioan Sigismund Zapolya]] îl recunoaște pe împăratul [[Maximilian al II-lea]] drept rege al Ungariei, iar acesta din urmă îl recunoaște pe Ioan Sigismund drept principe al Transilvaniei și al Partium-ului. La data de 16 august 1570, Prințul Ioan Sigismund Zápolya (Zapolya) îl recunoaște pe Maximilian al II-lea drept rege al Ungariei, iar Maximilian îl recunoaște în schimb ca principe al Transilvaniei și al Partiumului — un moment definitoriu în istoria României, pentru formarea Principatului Transilvaniei.		* [[1570]] Tratatul de la Speyer – 16 august 1570. Prin Tratatul de la Speyer principele [[Ioan Sigismund Zapolya]] îl recunoaște pe împăratul [[Maximilian al II-lea]] drept rege al Ungariei, iar acesta din urmă îl recunoaște pe Ioan Sigismund drept principe al Transilvaniei și al Partium-ului. La data de 16 august 1570, Prințul Ioan Sigismund Zápolya (Zapolya) îl recunoaște pe Maximilian al II-lea drept rege al Ungariei, iar Maximilian îl recunoaște în schimb ca principe al Transilvaniei și al Partiumului — un moment definitoriu în istoria României, pentru formarea Principatului Transilvaniei.
	* [[1848]] Cheţani, 16 august 1848 — Tribunul [[Ioan Mărginean]] din Dătăţeni (Dateș /Dătășeni, Mureș) consemnează abuzurile făcute în vara anului 1848, pentru care, presupunem, ţăranii românii, în lunile noiembrie-decembrie 1848, s-au răzbunat și pe „cărţile nevinovate” ale stăpânilor de pământ „vinovaţi”: după desfiinţarea iobăgiei din 18 iunie 1848, contele [[Samuel Kemenyi]] din Huncani le-a confiscat, foştilor săi iobagi din Cheţani, contractele încheiate între cele două părţi - dar nu peste mult timp, au fost chemate în sat „tisturile” şi cei care n-au putut să-şi justifice zilele de robotă au fost bătuţi „cu vergi”, jefuiţi de animale, arestaţi şi duşi în temniţa din Turda. Pedeapsa cea mai mare au primit-o cei care au fost la Adunarea de la Blaj		<div style="background-color: cyan; border-style: dashed;">
			* [[1848]] Cheţani, 16 august 1848 — Tribunul [[Ioan Mărginean]] din Dătăţeni (Dateș /Dătășeni, Mureș) consemnează abuzurile făcute în vara anului 1848, pentru care, presupunem, ţăranii românii, în lunile noiembrie-decembrie 1848, s-au răzbunat și pe „cărţile nevinovate” ale stăpânilor de pământ „vinovaţi”: după desfiinţarea iobăgiei din 18 iunie 1848, contele [[Samuel Kemenyi]] din Huncani le-a confiscat, foştilor săi iobagi din Cheţani, contractele încheiate între cele două părţi - dar nu peste mult timp, au fost chemate în sat „tisturile” şi cei care n-au putut să-şi justifice zilele de robotă au fost bătuţi „cu vergi”, jefuiţi de animale, arestaţi şi duşi în temniţa din Turda. Pedeapsa cea mai mare au primit-o cei care au fost la Adunarea de la Blaj</div>
	<div style="background-color: cyan; border-style: dashed;">		<div style="background-color: cyan; border-style: dashed;">
	* [[1896]] Procesul de agitație dela 16/28 Aug. 1896 (Tribunalul din Alba-Iulia). Acusat: Tânărul [[Aurel Ciato]], student în drept. Substratul acusei. În 28 Iunie 1895 absolvenții Liceului din Blaj au ținut o convenție de adio într-o sală a hotelului „Univers" de acolo. Fiind poftit și acuzatul a lua parte, a rostit cu acest prilegiu un discurs, care a fost ascultat de 2 jandarmi unguri care pândeau la ușă. Unul din jandarmi neștiind nimic românește, iar celalalt foarte puțin, au chemat pe un doctor ungur, care se afla în altă sală a hotelului, ca să asculte și el. Când tinerii s-au despărțit, jandarmii cu doi păzitori de noapte și cu un factor poștal, au ținut calea acuzatului în stradă ca să-l tragă la răspundere. Cu acest prilej acuzatul ar fi ofensat pe factorul poștal. Pe baza denunțării jandarmilor unguri că discursul ar fi fost agitatorie si a pus la cale procesul, atât pentru agitație cât și pentru ofensă adusă unui funcționar de stat, în decursul dezbaterii s-a constatat că jandarmii nu știu românește ca să poată înțelege ce a zis acuzatul, iar doctorul ungur și păzitorul de noapte în calitate de martori ai acuzării, au mărturisit că ei n-au înțeles nimic din ce s-a vorbit, dar au auzit cântându-se cântări naționale românești. De altă parte toți martorii apărării prezenți la întâmplare, au depus că acusatul n-a vorbit decât de „creștere națională" și de necesitatea de a avea „caractere firme" și nici decum n-a vorbit în sens agitatoric. Aceștia însă n-au fost luați în seamă da ni ce n’au fost ascultați, decât la instrucție, dar la desbaterea procesului n-au fost admiși, sub cuvent că „sunt amici și conaționali ai acuzatului". Astfel, numai pe baza denunțării jandarmilor, cari au ascultat după ușa închisă, și „în vederea situației din Blaj", acuzatul a fost condamnat la un an închisoare de stat și 400 florini amendă pentru agitație, iar pentru ofensarea factorului la 5 zile temniță ordinară și 50 florini amendă, precum și la purtarea cheltuielilor de judecată. </div>		* [[1896]] Procesul de agitație dela 16/28 Aug. 1896 (Tribunalul din Alba-Iulia). Acusat: Tânărul [[Aurel Ciato]], student în drept. Substratul acusei. În 28 Iunie 1895 absolvenții Liceului din Blaj au ținut o convenție de adio într-o sală a hotelului „Univers" de acolo. Fiind poftit și acuzatul a lua parte, a rostit cu acest prilegiu un discurs, care a fost ascultat de 2 jandarmi unguri care pândeau la ușă. Unul din jandarmi neștiind nimic românește, iar celalalt foarte puțin, au chemat pe un doctor ungur, care se afla în altă sală a hotelului, ca să asculte și el. Când tinerii s-au despărțit, jandarmii cu doi păzitori de noapte și cu un factor poștal, au ținut calea acuzatului în stradă ca să-l tragă la răspundere. Cu acest prilej acuzatul ar fi ofensat pe factorul poștal. Pe baza denunțării jandarmilor unguri că discursul ar fi fost agitatorie si a pus la cale procesul, atât pentru agitație cât și pentru ofensă adusă unui funcționar de stat, în decursul dezbaterii s-a constatat că jandarmii nu știu românește ca să poată înțelege ce a zis acuzatul, iar doctorul ungur și păzitorul de noapte în calitate de martori ai acuzării, au mărturisit că ei n-au înțeles nimic din ce s-a vorbit, dar au auzit cântându-se cântări naționale românești. De altă parte toți martorii apărării prezenți la întâmplare, au depus că acusatul n-a vorbit decât de „creștere națională" și de necesitatea de a avea „caractere firme" și nici decum n-a vorbit în sens agitatoric. Aceștia însă n-au fost luați în seamă da ni ce n’au fost ascultați, decât la instrucție, dar la desbaterea procesului n-au fost admiși, sub cuvent că „sunt amici și conaționali ai acuzatului". Astfel, numai pe baza denunțării jandarmilor, cari au ascultat după ușa închisă, și „în vederea situației din Blaj", acuzatul a fost condamnat la un an închisoare de stat și 400 florini amendă pentru agitație, iar pentru ofensarea factorului la 5 zile temniță ordinară și 50 florini amendă, precum și la purtarea cheltuielilor de judecată. </div>

WikiGlasul: /* Link-uri */

2025-08-16T17:54:24Z

Link-uri

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 16 august 2025 17:54
Linia 45:		Linia 45:
	== Link-uri ==		== Link-uri ==
	* [https://glasul.info/2022/08/16/16-august-praznuirea-sfintilor-martiri-brancoveni/ - 16 august – prăznuirea Sfinților Martiri Brâncoveni]		* [https://glasul.info/2022/08/16/16-august-praznuirea-sfintilor-martiri-brancoveni/ - 16 august – prăznuirea Sfinților Martiri Brâncoveni]
			* [https://glasul.info/2025/08/16/chetani-16-august-1848-cand-dreptatea-taranilor-romani-a-fost-inabusita-in-sange-si-lanturi/ - 16 august 1848 – Când dreptatea țăranilor români a fost înăbușită în sânge și lanțuri]
	* [https://glasul.info/2025/08/16/16-august-1896-procesul-tanarului-aurel-ciato-o-lectie-de-demnitate-romaneasca-condamnat-pentru-ca-a-cantat-romaneste/ - 16 August 1896 – Procesul tânărului Aurel Ciato – o lecție de demnitate românească. Condamnat pentru că a cântat românește]		* [https://glasul.info/2025/08/16/16-august-1896-procesul-tanarului-aurel-ciato-o-lectie-de-demnitate-romaneasca-condamnat-pentru-ca-a-cantat-romaneste/ - 16 August 1896 – Procesul tânărului Aurel Ciato – o lecție de demnitate românească. Condamnat pentru că a cântat românește]
	* [https://glasul.info/2023/08/17/16-august-1909-culmea-ridicolului-un-preot-din-doba-satu-mare-condamnat-si-amendat-pentru-ca-un-ungur-a-fost-latrat-de-cainele-din-curtea-sa/ - 16 August 1909 – Culmea ridicolului! Un preot din Doba, Satu Mare, condamnat și amendat pentru că un ungur a fost lătrat de câinele din curtea sa]		* [https://glasul.info/2023/08/17/16-august-1909-culmea-ridicolului-un-preot-din-doba-satu-mare-condamnat-si-amendat-pentru-ca-un-ungur-a-fost-latrat-de-cainele-din-curtea-sa/ - 16 August 1909 – Culmea ridicolului! Un preot din Doba, Satu Mare, condamnat și amendat pentru că un ungur a fost lătrat de câinele din curtea sa]
	* [https://glasul.info/2020/08/16/16-august-1940-momentul-care-conduce-catre-dictatul-de-la-viena-din-30-august-1940/ - 16 august 1940 - momentul care conduce către Dictatul de la Viena din 30 august 1940]		* [https://glasul.info/2020/08/16/16-august-1940-momentul-care-conduce-catre-dictatul-de-la-viena-din-30-august-1940/ - 16 august 1940 - momentul care conduce către Dictatul de la Viena din 30 august 1940]

WikiGlasul: /* Evenimente */

2025-08-16T17:44:01Z

Evenimente

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 16 august 2025 17:44
Linia 1:		Linia 1:
	== Evenimente ==		== Evenimente ==
	* [[1570]] Tratatul de la Speyer – 16 august 1570. Prin Tratatul de la Speyer principele [[Ioan Sigismund Zapolya]] îl recunoaște pe împăratul [[Maximilian al II-lea]] drept rege al Ungariei, iar acesta din urmă îl recunoaște pe Ioan Sigismund drept principe al Transilvaniei și al Partium-ului. La data de 16 august 1570, Prințul Ioan Sigismund Zápolya (Zapolya) îl recunoaște pe Maximilian al II-lea drept rege al Ungariei, iar Maximilian îl recunoaște în schimb ca principe al Transilvaniei și al Partiumului — un moment definitoriu în istoria României, pentru formarea Principatului Transilvaniei.		* [[1570]] Tratatul de la Speyer – 16 august 1570. Prin Tratatul de la Speyer principele [[Ioan Sigismund Zapolya]] îl recunoaște pe împăratul [[Maximilian al II-lea]] drept rege al Ungariei, iar acesta din urmă îl recunoaște pe Ioan Sigismund drept principe al Transilvaniei și al Partium-ului. La data de 16 august 1570, Prințul Ioan Sigismund Zápolya (Zapolya) îl recunoaște pe Maximilian al II-lea drept rege al Ungariei, iar Maximilian îl recunoaște în schimb ca principe al Transilvaniei și al Partiumului — un moment definitoriu în istoria României, pentru formarea Principatului Transilvaniei.
	* [[1848]] Cheţani, 16 august 1848 — Tribunul [[Ioan Mărginean]] din Dătăţeni consemnează abuzurile făcute în vara anului 1848, pentru care, presupunem, ţăranii românii, în lunile noiembrie-decembrie 1848, s-au răzbunat și pe „cărţile nevinovate” ale stăpânilor de pământ „vinovaţi”: după desfiinţarea iobăgiei din 18 iunie 1848, contele [[Samuel Kemenyi]] din ~~huncani~~ le-a confiscat, foştilor săi iobagi din Cheţani, contractele încheiate între cele două părţi - dar nu peste mult timp, au fost chemate în sat „tisturile” şi cei care n-au putut să-~~şijustifice~~ zilele de robotă ~~aufost~~ bătuţi „cu vergi”, jefuiţi de animale, arestaţi şi duşi în temniţa din Turda. Pedeapsa cea mai mare au primit-o cei care ~~aufost~~ la Adunarea de la Blaj		* [[1848]] Cheţani, 16 august 1848 — Tribunul [[Ioan Mărginean]] din Dătăţeni (Dateș /Dătășeni, Mureș) consemnează abuzurile făcute în vara anului 1848, pentru care, presupunem, ţăranii românii, în lunile noiembrie-decembrie 1848, s-au răzbunat și pe „cărţile nevinovate” ale stăpânilor de pământ „vinovaţi”: după desfiinţarea iobăgiei din 18 iunie 1848, contele [[Samuel Kemenyi]] din Huncani le-a confiscat, foştilor săi iobagi din Cheţani, contractele încheiate între cele două părţi - dar nu peste mult timp, au fost chemate în sat „tisturile” şi cei care n-au putut să-şi justifice zilele de robotă au fost bătuţi „cu vergi”, jefuiţi de animale, arestaţi şi duşi în temniţa din Turda. Pedeapsa cea mai mare au primit-o cei care au fost la Adunarea de la Blaj
	<div style="background-color: cyan; border-style: dashed;">		<div style="background-color: cyan; border-style: dashed;">
	* [[1896]] Procesul de agitație dela 16/28 Aug. 1896 (Tribunalul din Alba-Iulia). Acusat: Tânărul [[Aurel Ciato]], student în drept. Substratul acusei. În 28 Iunie 1895 absolvenții Liceului din Blaj au ținut o convenție de adio într-o sală a hotelului „Univers" de acolo. Fiind poftit și acuzatul a lua parte, a rostit cu acest prilegiu un discurs, care a fost ascultat de 2 jandarmi unguri care pândeau la ușă. Unul din jandarmi neștiind nimic românește, iar celalalt foarte puțin, au chemat pe un doctor ungur, care se afla în altă sală a hotelului, ca să asculte și el. Când tinerii s-au despărțit, jandarmii cu doi păzitori de noapte și cu un factor poștal, au ținut calea acuzatului în stradă ca să-l tragă la răspundere. Cu acest prilej acuzatul ar fi ofensat pe factorul poștal. Pe baza denunțării jandarmilor unguri că discursul ar fi fost agitatorie si a pus la cale procesul, atât pentru agitație cât și pentru ofensă adusă unui funcționar de stat, în decursul dezbaterii s-a constatat că jandarmii nu știu românește ca să poată înțelege ce a zis acuzatul, iar doctorul ungur și păzitorul de noapte în calitate de martori ai acuzării, au mărturisit că ei n-au înțeles nimic din ce s-a vorbit, dar au auzit cântându-se cântări naționale românești. De altă parte toți martorii apărării prezenți la întâmplare, au depus că acusatul n-a vorbit decât de „creștere națională" și de necesitatea de a avea „caractere firme" și nici decum n-a vorbit în sens agitatoric. Aceștia însă n-au fost luați în seamă da ni ce n’au fost ascultați, decât la instrucție, dar la desbaterea procesului n-au fost admiși, sub cuvent că „sunt amici și conaționali ai acuzatului". Astfel, numai pe baza denunțării jandarmilor, cari au ascultat după ușa închisă, și „în vederea situației din Blaj", acuzatul a fost condamnat la un an închisoare de stat și 400 florini amendă pentru agitație, iar pentru ofensarea factorului la 5 zile temniță ordinară și 50 florini amendă, precum și la purtarea cheltuielilor de judecată. </div>		* [[1896]] Procesul de agitație dela 16/28 Aug. 1896 (Tribunalul din Alba-Iulia). Acusat: Tânărul [[Aurel Ciato]], student în drept. Substratul acusei. În 28 Iunie 1895 absolvenții Liceului din Blaj au ținut o convenție de adio într-o sală a hotelului „Univers" de acolo. Fiind poftit și acuzatul a lua parte, a rostit cu acest prilegiu un discurs, care a fost ascultat de 2 jandarmi unguri care pândeau la ușă. Unul din jandarmi neștiind nimic românește, iar celalalt foarte puțin, au chemat pe un doctor ungur, care se afla în altă sală a hotelului, ca să asculte și el. Când tinerii s-au despărțit, jandarmii cu doi păzitori de noapte și cu un factor poștal, au ținut calea acuzatului în stradă ca să-l tragă la răspundere. Cu acest prilej acuzatul ar fi ofensat pe factorul poștal. Pe baza denunțării jandarmilor unguri că discursul ar fi fost agitatorie si a pus la cale procesul, atât pentru agitație cât și pentru ofensă adusă unui funcționar de stat, în decursul dezbaterii s-a constatat că jandarmii nu știu românește ca să poată înțelege ce a zis acuzatul, iar doctorul ungur și păzitorul de noapte în calitate de martori ai acuzării, au mărturisit că ei n-au înțeles nimic din ce s-a vorbit, dar au auzit cântându-se cântări naționale românești. De altă parte toți martorii apărării prezenți la întâmplare, au depus că acusatul n-a vorbit decât de „creștere națională" și de necesitatea de a avea „caractere firme" și nici decum n-a vorbit în sens agitatoric. Aceștia însă n-au fost luați în seamă da ni ce n’au fost ascultați, decât la instrucție, dar la desbaterea procesului n-au fost admiși, sub cuvent că „sunt amici și conaționali ai acuzatului". Astfel, numai pe baza denunțării jandarmilor, cari au ascultat după ușa închisă, și „în vederea situației din Blaj", acuzatul a fost condamnat la un an închisoare de stat și 400 florini amendă pentru agitație, iar pentru ofensarea factorului la 5 zile temniță ordinară și 50 florini amendă, precum și la purtarea cheltuielilor de judecată. </div>

WikiGlasul: /* Decese */

2025-08-16T16:29:37Z

Decese

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 16 august 2025 16:29
Linia 33:		Linia 33:
	* [[1860]] Filotei Pârșoi, episcop român ortodox, promotor cultural, unionist (n. 1805)		* [[1860]] Filotei Pârșoi, episcop român ortodox, promotor cultural, unionist (n. 1805)
	* [[1931]] Sabba Ștefănescu, geolog și paleontolog român (n. 1857)		* [[1931]] Sabba Ștefănescu, geolog și paleontolog român (n. 1857)
			* [[1938]] Marcel Pauker, membru al partidului comunist, soțul Anei Pauker, executat în URSS în timpul Marii Epurări — a murit pe 16 august 1938.
	* [[1941]] Francis Turville-Petre, arheolog român (n. 1901)		* [[1941]] Francis Turville-Petre, arheolog român (n. 1901)
	* [[1956]] A murit la București pictorul român [[Theodor Pallady]]		* [[1956]] A murit la București pictorul român [[Theodor Pallady]]

WikiGlasul: /* Nasteri */

2025-08-16T16:29:11Z

Nasteri

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 16 august 2025 16:29
Linia 14:		Linia 14:
	* [[1823]] [[Alexandru Hurmuzachi]], publicist, om politic român, membru fondator al Societății Academice Române (d. 1871)		* [[1823]] [[Alexandru Hurmuzachi]], publicist, om politic român, membru fondator al Societății Academice Române (d. 1871)
	* [[1836]] Ioan Sabo, episcop romano-catolic (d. 1911)		* [[1836]] Ioan Sabo, episcop romano-catolic (d. 1911)
			* [[1841]] Alexandru Lahovari (născut 16 august 1841, unele surse indicând 1840), jurist și om politic, orator remarcabil, lider conservator.
			* [[1869]] Petre Elinescu (născut 16 august 1869), compozitor, flautist și profesor.
	* [[1876]] Ion Nistor, istoric si patriot roman din Bucovina (d. 1962)		* [[1876]] Ion Nistor, istoric si patriot roman din Bucovina (d. 1962)
			* [[1891]] Scarlat Lambrino (născut 16 august 1891), epigrafist și istoric al antichității greco-romane, stabilit în Portugalia, membru corespondent al Academiei Române (1934).
	* [[1920]] [[Virgil Ierunca]], critic literar și publicist român stabilit în Franța (d. 2006)		* [[1920]] [[Virgil Ierunca]], critic literar și publicist român stabilit în Franța (d. 2006)
	* [[1921]] Ovid S. Crohmălniceanu, prozator, critic și istoric literar român (d. 2000)		* [[1921]] Ovid S. Crohmălniceanu, prozator, critic și istoric literar român (d. 2000)

WikiGlasul: /* Nasteri */

2025-08-16T16:28:01Z

Nasteri

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 16 august 2025 16:28
Linia 11:		Linia 11:

	== Nasteri ==		== Nasteri ==
			* [[1816]] Florian Porcius (născut la 16 august 1816/28), botanist transilvănean, co-creator al terminologiei botanice românești, participant la delegația de la Viena din 1848; membru al Academiei Române din 1882.
	* [[1823]] [[Alexandru Hurmuzachi]], publicist, om politic român, membru fondator al Societății Academice Române (d. 1871)		* [[1823]] [[Alexandru Hurmuzachi]], publicist, om politic român, membru fondator al Societății Academice Române (d. 1871)
	* [[1836]] Ioan Sabo, episcop romano-catolic (d. 1911)		* [[1836]] Ioan Sabo, episcop romano-catolic (d. 1911)

WikiGlasul: /* Evenimente */

2025-08-16T16:27:31Z

Evenimente

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 16 august 2025 16:27
Linia 8:		Linia 8:
	<div style="background-color: cyan; border-style: dashed;">		<div style="background-color: cyan; border-style: dashed;">
	* [[1940]] Tratatul româno–maghiar de la Turnu Severin – 16–24 august 1940.Începerea tratativelor româno-maghiare de la Turnu Severin. Eșecul acestora, previzibil, a dus la Dictatul de la Viena din 30 august 1940. Început la 16 august 1940, tratativele între România și Ungaria au eșuat, iar refuzul delegației române a contribuit la impunerea Dictatului de la Viena din 30 august 1940, prin care Transilvania de Nord a fost cedată Ungariei.</div>		* [[1940]] Tratatul româno–maghiar de la Turnu Severin – 16–24 august 1940.Începerea tratativelor româno-maghiare de la Turnu Severin. Eșecul acestora, previzibil, a dus la Dictatul de la Viena din 30 august 1940. Început la 16 august 1940, tratativele între România și Ungaria au eșuat, iar refuzul delegației române a contribuit la impunerea Dictatului de la Viena din 30 august 1940, prin care Transilvania de Nord a fost cedată Ungariei.</div>
			* [[1947]] Reformă monetară – 16 august 1947.La această dată a fost promulgată Legea nr. 287 pentru reforma monetară în România, menită să contracareze inflația galopantă; efectual, prețurile de consum au crescut de peste 8.000 de ori, iar costul vieții — de peste 5.000 de ori.

	== Nasteri ==		== Nasteri ==

WikiGlasul la 16 august 2025 16:26

2025-08-16T16:26:53Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 16 august 2025 16:26
Linia 7:		Linia 7:
	* [[1909]] Doba - Satu Mare, Culmea ridicolului. Protopopul Mihail Ciurdariu tinut in colimator de autoritati, este pedepsit cu 1 zi temnita si 4 coroane amenda. Motivul: cainele nefiind legat l-a latrat pe ungurul Keresztes Laszlo care trecea pe ulita. Martorii dovedesc ca patrupedul n-a iesit din curte. Protopopul face apel. Judecatoria cercuala ii ridica pedeapsa la 5 zile temnita si 50 coroane amenda. Cu recomandarea sa-si dreseze dulaul spre a nu mai indrazni sa latre dupa unguri.</div>		* [[1909]] Doba - Satu Mare, Culmea ridicolului. Protopopul Mihail Ciurdariu tinut in colimator de autoritati, este pedepsit cu 1 zi temnita si 4 coroane amenda. Motivul: cainele nefiind legat l-a latrat pe ungurul Keresztes Laszlo care trecea pe ulita. Martorii dovedesc ca patrupedul n-a iesit din curte. Protopopul face apel. Judecatoria cercuala ii ridica pedeapsa la 5 zile temnita si 50 coroane amenda. Cu recomandarea sa-si dreseze dulaul spre a nu mai indrazni sa latre dupa unguri.</div>
	<div style="background-color: cyan; border-style: dashed;">		<div style="background-color: cyan; border-style: dashed;">
	* [[1940]] Începerea tratativelor româno-maghiare de la Turnu Severin. Eșecul acestora, previzibil, a dus la Dictatul de la Viena din 30 august 1940</div>		* [[1940]] Tratatul româno–maghiar de la Turnu Severin – 16–24 august 1940.Începerea tratativelor româno-maghiare de la Turnu Severin. Eșecul acestora, previzibil, a dus la Dictatul de la Viena din 30 august 1940. Început la 16 august 1940, tratativele între România și Ungaria au eșuat, iar refuzul delegației române a contribuit la impunerea Dictatului de la Viena din 30 august 1940, prin care Transilvania de Nord a fost cedată Ungariei.</div>

	== Nasteri ==		== Nasteri ==

WikiGlasul: /* Evenimente */

2025-08-16T16:26:08Z

Evenimente

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 16 august 2025 16:26
Linia 1:		Linia 1:
	== Evenimente ==		== Evenimente ==
	* [[1570]] Prin Tratatul de la Speyer principele [[Ioan Sigismund Zapolya]] îl recunoaște pe împăratul [[Maximilian al II-lea]] drept rege al Ungariei, iar acesta din urmă îl recunoaște pe Ioan Sigismund drept principe al Transilvaniei și al Partium-ului		* [[1570]] Tratatul de la Speyer – 16 august 1570. Prin Tratatul de la Speyer principele [[Ioan Sigismund Zapolya]] îl recunoaște pe împăratul [[Maximilian al II-lea]] drept rege al Ungariei, iar acesta din urmă îl recunoaște pe Ioan Sigismund drept principe al Transilvaniei și al Partium-ului. La data de 16 august 1570, Prințul Ioan Sigismund Zápolya (Zapolya) îl recunoaște pe Maximilian al II-lea drept rege al Ungariei, iar Maximilian îl recunoaște în schimb ca principe al Transilvaniei și al Partiumului — un moment definitoriu în istoria României, pentru formarea Principatului Transilvaniei.
	* [[1848]] Cheţani, 16 august 1848 — Tribunul [[Ioan Mărginean]] din Dătăţeni consemnează abuzurile făcute în vara anului 1848, pentru care, presupunem, ţăranii românii, în lunile noiembrie-decembrie 1848, s-au răzbunat și pe „cărţile nevinovate” ale stăpânilor de pământ „vinovaţi”: după desfiinţarea iobăgiei din 18 iunie 1848, contele [[Samuel Kemenyi]] din huncani le-a confiscat, foştilor săi iobagi din Cheţani, contractele încheiate între cele două părţi - dar nu peste mult timp, au fost chemate în sat „tisturile” şi cei care n-au putut să-şijustifice zilele de robotă aufost bătuţi „cu vergi”, jefuiţi de animale, arestaţi şi duşi în temniţa din Turda. Pedeapsa cea mai mare au primit-o cei care aufost la Adunarea de la Blaj		* [[1848]] Cheţani, 16 august 1848 — Tribunul [[Ioan Mărginean]] din Dătăţeni consemnează abuzurile făcute în vara anului 1848, pentru care, presupunem, ţăranii românii, în lunile noiembrie-decembrie 1848, s-au răzbunat și pe „cărţile nevinovate” ale stăpânilor de pământ „vinovaţi”: după desfiinţarea iobăgiei din 18 iunie 1848, contele [[Samuel Kemenyi]] din huncani le-a confiscat, foştilor săi iobagi din Cheţani, contractele încheiate între cele două părţi - dar nu peste mult timp, au fost chemate în sat „tisturile” şi cei care n-au putut să-şijustifice zilele de robotă aufost bătuţi „cu vergi”, jefuiţi de animale, arestaţi şi duşi în temniţa din Turda. Pedeapsa cea mai mare au primit-o cei care aufost la Adunarea de la Blaj
	<div style="background-color: cyan; border-style: dashed;">		<div style="background-color: cyan; border-style: dashed;">

WikiGlasul: /* Evenimente */

2025-08-16T10:17:46Z

Evenimente

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 16 august 2025 10:17
Linia 2:		Linia 2:
	* [[1570]] Prin Tratatul de la Speyer principele [[Ioan Sigismund Zapolya]] îl recunoaște pe împăratul [[Maximilian al II-lea]] drept rege al Ungariei, iar acesta din urmă îl recunoaște pe Ioan Sigismund drept principe al Transilvaniei și al Partium-ului		* [[1570]] Prin Tratatul de la Speyer principele [[Ioan Sigismund Zapolya]] îl recunoaște pe împăratul [[Maximilian al II-lea]] drept rege al Ungariei, iar acesta din urmă îl recunoaște pe Ioan Sigismund drept principe al Transilvaniei și al Partium-ului
	* [[1848]] Cheţani, 16 august 1848 — Tribunul [[Ioan Mărginean]] din Dătăţeni consemnează abuzurile făcute în vara anului 1848, pentru care, presupunem, ţăranii românii, în lunile noiembrie-decembrie 1848, s-au răzbunat și pe „cărţile nevinovate” ale stăpânilor de pământ „vinovaţi”: după desfiinţarea iobăgiei din 18 iunie 1848, contele [[Samuel Kemenyi]] din huncani le-a confiscat, foştilor săi iobagi din Cheţani, contractele încheiate între cele două părţi - dar nu peste mult timp, au fost chemate în sat „tisturile” şi cei care n-au putut să-şijustifice zilele de robotă aufost bătuţi „cu vergi”, jefuiţi de animale, arestaţi şi duşi în temniţa din Turda. Pedeapsa cea mai mare au primit-o cei care aufost la Adunarea de la Blaj		* [[1848]] Cheţani, 16 august 1848 — Tribunul [[Ioan Mărginean]] din Dătăţeni consemnează abuzurile făcute în vara anului 1848, pentru care, presupunem, ţăranii românii, în lunile noiembrie-decembrie 1848, s-au răzbunat și pe „cărţile nevinovate” ale stăpânilor de pământ „vinovaţi”: după desfiinţarea iobăgiei din 18 iunie 1848, contele [[Samuel Kemenyi]] din huncani le-a confiscat, foştilor săi iobagi din Cheţani, contractele încheiate între cele două părţi - dar nu peste mult timp, au fost chemate în sat „tisturile” şi cei care n-au putut să-şijustifice zilele de robotă aufost bătuţi „cu vergi”, jefuiţi de animale, arestaţi şi duşi în temniţa din Turda. Pedeapsa cea mai mare au primit-o cei care aufost la Adunarea de la Blaj
	* [[1896]] Procesul de agitație dela 16/28 Aug. 1896 (Tribunalul din Alba-Iulia). Acusat: Tânărul [[Aurel Ciato]], student în drept. Substratul acusei. În 28 Iunie 1895 absolvenții Liceului din Blaj au ținut o convenție de adio într-o sală a hotelului „Univers" de acolo. Fiind poftit și acuzatul a lua parte, a rostit cu acest prilegiu un discurs, care a fost ascultat de 2 jandarmi unguri care pândeau la ușă. Unul din jandarmi neștiind nimic românește, iar celalalt foarte puțin, au chemat pe un doctor ungur, care se afla în altă sală a hotelului, ca să asculte și el. Când tinerii s-au despărțit, jandarmii cu doi păzitori de noapte și cu un factor poștal, au ținut calea acuzatului în stradă ca să-l tragă la răspundere. Cu acest prilej acuzatul ar fi ofensat pe factorul poștal. Pe baza denunțării jandarmilor unguri că discursul ar fi fost agitatorie si a pus la cale procesul, atât pentru agitație cât și pentru ofensă adusă unui funcționar de stat, în decursul dezbaterii s-a constatat că jandarmii nu știu românește ca să poată înțelege ce a zis acuzatul, iar doctorul ungur și păzitorul de noapte în calitate de martori ai acuzării, au mărturisit că ei n-au înțeles nimic din ce s-a vorbit, dar au auzit cântându-se cântări naționale românești. De altă parte toți martorii apărării prezenți la întâmplare, au depus că acusatul n-a vorbit decât de „creștere națională" și de necesitatea de a avea „caractere firme" și nici decum n-a vorbit în sens agitatoric. Aceștia însă n-au fost luați în seamă da ni ce n’au fost ascultați, decât la instrucție, dar la desbaterea procesului n-au fost admiși, sub cuvent că „sunt amici și conaționali ai acuzatului". Astfel, numai pe baza denunțării jandarmilor, cari au ascultat după ușa închisă, și „în vederea situației din Blaj", acuzatul a fost condamnat la un an închisoare de stat și 400 florini amendă pentru agitație, iar pentru ofensarea factorului la 5 zile temniță ordinară și 50 florini amendă, precum și la purtarea cheltuielilor de judecată.		<div style="background-color: cyan; border-style: dashed;">
			* [[1896]] Procesul de agitație dela 16/28 Aug. 1896 (Tribunalul din Alba-Iulia). Acusat: Tânărul [[Aurel Ciato]], student în drept. Substratul acusei. În 28 Iunie 1895 absolvenții Liceului din Blaj au ținut o convenție de adio într-o sală a hotelului „Univers" de acolo. Fiind poftit și acuzatul a lua parte, a rostit cu acest prilegiu un discurs, care a fost ascultat de 2 jandarmi unguri care pândeau la ușă. Unul din jandarmi neștiind nimic românește, iar celalalt foarte puțin, au chemat pe un doctor ungur, care se afla în altă sală a hotelului, ca să asculte și el. Când tinerii s-au despărțit, jandarmii cu doi păzitori de noapte și cu un factor poștal, au ținut calea acuzatului în stradă ca să-l tragă la răspundere. Cu acest prilej acuzatul ar fi ofensat pe factorul poștal. Pe baza denunțării jandarmilor unguri că discursul ar fi fost agitatorie si a pus la cale procesul, atât pentru agitație cât și pentru ofensă adusă unui funcționar de stat, în decursul dezbaterii s-a constatat că jandarmii nu știu românește ca să poată înțelege ce a zis acuzatul, iar doctorul ungur și păzitorul de noapte în calitate de martori ai acuzării, au mărturisit că ei n-au înțeles nimic din ce s-a vorbit, dar au auzit cântându-se cântări naționale românești. De altă parte toți martorii apărării prezenți la întâmplare, au depus că acusatul n-a vorbit decât de „creștere națională" și de necesitatea de a avea „caractere firme" și nici decum n-a vorbit în sens agitatoric. Aceștia însă n-au fost luați în seamă da ni ce n’au fost ascultați, decât la instrucție, dar la desbaterea procesului n-au fost admiși, sub cuvent că „sunt amici și conaționali ai acuzatului". Astfel, numai pe baza denunțării jandarmilor, cari au ascultat după ușa închisă, și „în vederea situației din Blaj", acuzatul a fost condamnat la un an închisoare de stat și 400 florini amendă pentru agitație, iar pentru ofensarea factorului la 5 zile temniță ordinară și 50 florini amendă, precum și la purtarea cheltuielilor de judecată. </div>
	<div style="background-color: cyan; border-style: dashed;">		<div style="background-color: cyan; border-style: dashed;">
	* [[1909]] Doba - Satu Mare, Culmea ridicolului. Protopopul Mihail Ciurdariu tinut in colimator de autoritati, este pedepsit cu 1 zi temnita si 4 coroane amenda. Motivul: cainele nefiind legat l-a latrat pe ungurul Keresztes Laszlo care trecea pe ulita. Martorii dovedesc ca patrupedul n-a iesit din curte. Protopopul face apel. Judecatoria cercuala ii ridica pedeapsa la 5 zile temnita si 50 coroane amenda. Cu recomandarea sa-si dreseze dulaul spre a nu mai indrazni sa latre dupa unguri.</div>		* [[1909]] Doba - Satu Mare, Culmea ridicolului. Protopopul Mihail Ciurdariu tinut in colimator de autoritati, este pedepsit cu 1 zi temnita si 4 coroane amenda. Motivul: cainele nefiind legat l-a latrat pe ungurul Keresztes Laszlo care trecea pe ulita. Martorii dovedesc ca patrupedul n-a iesit din curte. Protopopul face apel. Judecatoria cercuala ii ridica pedeapsa la 5 zile temnita si 50 coroane amenda. Cu recomandarea sa-si dreseze dulaul spre a nu mai indrazni sa latre dupa unguri.</div>