16 Februarie - Revizia istoricului

WikiGlasul: /* Evenimente */

2025-02-16T23:50:14Z

Evenimente

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 16 februarie 2025 23:50
Linia 8:		Linia 8:
	* [[1935]] A fost adoptată Legea pentru înființarea Monetăriei Naționale		* [[1935]] A fost adoptată Legea pentru înființarea Monetăriei Naționale
	* [[1941]] Apărea ziarul Ardealul : Organ liber de luptă și afirmare românească al refugiaților și expulzaților din Ardeal. A apărut în București la 16 februarie 1941, sub conducerea Dr. [[Anton Ionel Mureșeanu]], secretar general al Asociației Refugiaților și Expulzaților Români din Ardealul de Nord (în jur de 500.000 de membri). Asociația a fost înființată pe lângă Comisariatul general al refugiaţilor. Bazele Asociației s-au pus la Arad, la începutul lunii octombrie 1940, urmând ca ele să se desăvârşească la Bucureşti în luna iunie 1941. Inițiativa apariției ziarului aparține lui Mureșeanu și a fost concretizată în decembrie 1940, de către un comitet restrâns, din care au făcut parte [[Iustin Ilieșiu]], [[Corneliu Coposu]], [[Dalea Virgil]] și [[Moldovan Petre]]. S-a hotărât lansarea unui manifest-program al viitoarei publicații, care-și asuma rolul de a lupta pentru reîntregirea Ardealului separat prin Dictatul de la Viena.		* [[1941]] Apărea ziarul Ardealul : Organ liber de luptă și afirmare românească al refugiaților și expulzaților din Ardeal. A apărut în București la 16 februarie 1941, sub conducerea Dr. [[Anton Ionel Mureșeanu]], secretar general al Asociației Refugiaților și Expulzaților Români din Ardealul de Nord (în jur de 500.000 de membri). Asociația a fost înființată pe lângă Comisariatul general al refugiaţilor. Bazele Asociației s-au pus la Arad, la începutul lunii octombrie 1940, urmând ca ele să se desăvârşească la Bucureşti în luna iunie 1941. Inițiativa apariției ziarului aparține lui Mureșeanu și a fost concretizată în decembrie 1940, de către un comitet restrâns, din care au făcut parte [[Iustin Ilieșiu]], [[Corneliu Coposu]], [[Dalea Virgil]] și [[Moldovan Petre]]. S-a hotărât lansarea unui manifest-program al viitoarei publicații, care-și asuma rolul de a lupta pentru reîntregirea Ardealului separat prin Dictatul de la Viena.
	* [[1955]] Atacul de la Berna din 14-16 februarie 1955: “La acea vreme voiam să cerem eliberarea unor deținuți politici din România”		*<div style="background-color: cyan; border-style: dashed;"> [[1955]] Atacul de la Berna din 14-16 februarie 1955: “La acea vreme voiam să cerem eliberarea unor deținuți politici din România”</div>
	* <div style="background-color: cyan; border-style: dashed;"> [[1968]] România a renunțat la organizarea administrativă tipic sovietică în regiuni și raioane și a reînființat unitatea administrativ-teritorială tradițională: județul; au fost organizate 39 de județe, plus municipiul București</div>		* <div style="background-color: cyan; border-style: dashed;"> [[1968]] România a renunțat la organizarea administrativă tipic sovietică în regiuni și raioane și a reînființat unitatea administrativ-teritorială tradițională: județul; au fost organizate 39 de județe, plus municipiul București</div>
	* [[2003]] la 16 februarie 2003 a avut loc, în Bucureşti, sesiunea de comunicări „2003 – Anul comemorativ Iuliu Maniu – Ion Mihalache”		* [[2003]] la 16 februarie 2003 a avut loc, în Bucureşti, sesiunea de comunicări „2003 – Anul comemorativ Iuliu Maniu – Ion Mihalache”

WikiGlasul: /* Evenimente */

2025-02-16T23:49:47Z

Evenimente

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 16 februarie 2025 23:49
Linia 8:		Linia 8:
	* [[1935]] A fost adoptată Legea pentru înființarea Monetăriei Naționale		* [[1935]] A fost adoptată Legea pentru înființarea Monetăriei Naționale
	* [[1941]] Apărea ziarul Ardealul : Organ liber de luptă și afirmare românească al refugiaților și expulzaților din Ardeal. A apărut în București la 16 februarie 1941, sub conducerea Dr. [[Anton Ionel Mureșeanu]], secretar general al Asociației Refugiaților și Expulzaților Români din Ardealul de Nord (în jur de 500.000 de membri). Asociația a fost înființată pe lângă Comisariatul general al refugiaţilor. Bazele Asociației s-au pus la Arad, la începutul lunii octombrie 1940, urmând ca ele să se desăvârşească la Bucureşti în luna iunie 1941. Inițiativa apariției ziarului aparține lui Mureșeanu și a fost concretizată în decembrie 1940, de către un comitet restrâns, din care au făcut parte [[Iustin Ilieșiu]], [[Corneliu Coposu]], [[Dalea Virgil]] și [[Moldovan Petre]]. S-a hotărât lansarea unui manifest-program al viitoarei publicații, care-și asuma rolul de a lupta pentru reîntregirea Ardealului separat prin Dictatul de la Viena.		* [[1941]] Apărea ziarul Ardealul : Organ liber de luptă și afirmare românească al refugiaților și expulzaților din Ardeal. A apărut în București la 16 februarie 1941, sub conducerea Dr. [[Anton Ionel Mureșeanu]], secretar general al Asociației Refugiaților și Expulzaților Români din Ardealul de Nord (în jur de 500.000 de membri). Asociația a fost înființată pe lângă Comisariatul general al refugiaţilor. Bazele Asociației s-au pus la Arad, la începutul lunii octombrie 1940, urmând ca ele să se desăvârşească la Bucureşti în luna iunie 1941. Inițiativa apariției ziarului aparține lui Mureșeanu și a fost concretizată în decembrie 1940, de către un comitet restrâns, din care au făcut parte [[Iustin Ilieșiu]], [[Corneliu Coposu]], [[Dalea Virgil]] și [[Moldovan Petre]]. S-a hotărât lansarea unui manifest-program al viitoarei publicații, care-și asuma rolul de a lupta pentru reîntregirea Ardealului separat prin Dictatul de la Viena.
			* [[1955]] Atacul de la Berna din 14-16 februarie 1955: “La acea vreme voiam să cerem eliberarea unor deținuți politici din România”
	* <div style="background-color: cyan; border-style: dashed;"> [[1968]] România a renunțat la organizarea administrativă tipic sovietică în regiuni și raioane și a reînființat unitatea administrativ-teritorială tradițională: județul; au fost organizate 39 de județe, plus municipiul București</div>		* <div style="background-color: cyan; border-style: dashed;"> [[1968]] România a renunțat la organizarea administrativă tipic sovietică în regiuni și raioane și a reînființat unitatea administrativ-teritorială tradițională: județul; au fost organizate 39 de județe, plus municipiul București</div>
	* [[2003]] la 16 februarie 2003 a avut loc, în Bucureşti, sesiunea de comunicări „2003 – Anul comemorativ Iuliu Maniu – Ion Mihalache”		* [[2003]] la 16 februarie 2003 a avut loc, în Bucureşti, sesiunea de comunicări „2003 – Anul comemorativ Iuliu Maniu – Ion Mihalache”

WikiGlasul: /* Link-uri */

2025-02-16T23:48:51Z

Link-uri

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 16 februarie 2025 23:48
Linia 36:		Linia 36:

	== Link-uri ==		== Link-uri ==
			* [https://glasul.info/2025/02/17/16-februarie-1905-cehul-silvaniei-salaj-alegere-de-deputat-cete-de-unguri-organizate-si-inarmate-de-autoritatile-maghiare-ataca-alegatorii-romani-care-vor-sa-si-voteze-candidatul/ - 16 Februarie 1905 – Cehul – Silvaniei, Sălaj. Alegere de deputat. Cete de unguri organizate şi înarmate de autorităţile maghiare atacă alegătorii români care vor să-şi voteze candidatul]
	* [https://glasul.info/2018/02/16/16-februarie-1933-un-eveniment-controversat-greva-de-la-atelierele-cfr-grivita/ - 16 februarie 1933, un eveniment controversat: Greva de la Atelierele CFR Grivița]		* [https://glasul.info/2018/02/16/16-februarie-1933-un-eveniment-controversat-greva-de-la-atelierele-cfr-grivita/ - 16 februarie 1933, un eveniment controversat: Greva de la Atelierele CFR Grivița]
	* [https://glasul.info/2019/02/16/atacul-de-la-berna-din-14-16-februarie-1955-la-acea-vreme-voiam-sa-cerem-eliberarea-unor-detinuti-politici-din-romania/ - Atacul de la Berna din 14-16 februarie 1955: “La acea vreme voiam să cerem eliberarea unor deținuți politici din România”]		* [https://glasul.info/2019/02/16/atacul-de-la-berna-din-14-16-februarie-1955-la-acea-vreme-voiam-sa-cerem-eliberarea-unor-detinuti-politici-din-romania/ - Atacul de la Berna din 14-16 februarie 1955: “La acea vreme voiam să cerem eliberarea unor deținuți politici din România”]
	* [https://glasul.info/2017/02/15/15-februarie-1968-romania-renunta-organizarea-administrativa-sovietica-regiuni-raioane-revine-judete/ - 16 februarie 1968 România renunța la organizarea administrativă sovietică în regiuni și raioane și revine la județe]		* [https://glasul.info/2017/02/15/15-februarie-1968-romania-renunta-organizarea-administrativa-sovietica-regiuni-raioane-revine-judete/ - 16 februarie 1968 România renunța la organizarea administrativă sovietică în regiuni și raioane și revine la județe]

WikiGlasul: /* Evenimente */

2025-02-16T23:48:16Z

Evenimente

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 16 februarie 2025 23:48
Linia 5:		Linia 5:
	*<div style="background-color: cyan; border-style: dashed;"> [[1905]] Cehul - Silvaniei, Sălaj. Alegere de deputat. Cete de unguri organizate şi înarmate de autorităţile maghiare atacă alegătorii români care vor să-şi voteze candidatul. Preşedintele comisiei de alegeri nu intervine. Sunt schilodiţi 30 de votanţi români. [[Gheorghe Pop de Băseşti]], preşedintele Partidului Naţional Român, la venerabila vârstă de 70 de ani, se alege cu capul spart. Culmea ironiei; preşedintele comisiei dispune arestarea tuturor alegătorilor români pentru producerea de tulburări, expulzându-i de la vot. / În Cehul Silvaniei (cott. Sălagiu) alegere de deputat. Cetele de bătăuşi unguri organizate de autorităţile ungureşti împotriva noastră, atacă necontenit cu parii pe alegătorii români, care vor să voteze cu candidatul nostru. Preşedintele alegerii nu vrea să intervie pentru ordine. Derbedeii unguri sub ochii jandarmilor, care râdeau, năvăliră asupra Românilor, schilăviră vreo 30 de inşi şi sparseră capul preşedintelui Partidului Naţional Român, [[Gheorghe Pop de Băseşti]], biet moşneag de 70 ani. Preşedintele alegerii zâmbi şi dispuse ca toţi alegătorii români să fie arestaţi. Prin aceasta îi împiedica şi de a mai merge să voteze</div>		*<div style="background-color: cyan; border-style: dashed;"> [[1905]] Cehul - Silvaniei, Sălaj. Alegere de deputat. Cete de unguri organizate şi înarmate de autorităţile maghiare atacă alegătorii români care vor să-şi voteze candidatul. Preşedintele comisiei de alegeri nu intervine. Sunt schilodiţi 30 de votanţi români. [[Gheorghe Pop de Băseşti]], preşedintele Partidului Naţional Român, la venerabila vârstă de 70 de ani, se alege cu capul spart. Culmea ironiei; preşedintele comisiei dispune arestarea tuturor alegătorilor români pentru producerea de tulburări, expulzându-i de la vot. / În Cehul Silvaniei (cott. Sălagiu) alegere de deputat. Cetele de bătăuşi unguri organizate de autorităţile ungureşti împotriva noastră, atacă necontenit cu parii pe alegătorii români, care vor să voteze cu candidatul nostru. Preşedintele alegerii nu vrea să intervie pentru ordine. Derbedeii unguri sub ochii jandarmilor, care râdeau, năvăliră asupra Românilor, schilăviră vreo 30 de inşi şi sparseră capul preşedintelui Partidului Naţional Român, [[Gheorghe Pop de Băseşti]], biet moşneag de 70 ani. Preşedintele alegerii zâmbi şi dispuse ca toţi alegătorii români să fie arestaţi. Prin aceasta îi împiedica şi de a mai merge să voteze</div>
	* [[1930]] Federația Română de Fotbal s-a afiliat la Federația Internațională a Asociațiilor de Fotbal (FIFA)		* [[1930]] Federația Română de Fotbal s-a afiliat la Federația Internațională a Asociațiilor de Fotbal (FIFA)
	* [[1933]] Greva de la Atelierele CFR Grivița; Pactul de reorganizare a Micii Înțelegeri		* <div style="background-color: cyan; border-style: dashed;"> [[1933]] Greva de la Atelierele CFR Grivița; Pactul de reorganizare a Micii Înțelegeri</div>
	* [[1935]] A fost adoptată Legea pentru înființarea Monetăriei Naționale		* [[1935]] A fost adoptată Legea pentru înființarea Monetăriei Naționale
	* [[1941]] Apărea ziarul Ardealul : Organ liber de luptă și afirmare românească al refugiaților și expulzaților din Ardeal. A apărut în București la 16 februarie 1941, sub conducerea Dr. [[Anton Ionel Mureșeanu]], secretar general al Asociației Refugiaților și Expulzaților Români din Ardealul de Nord (în jur de 500.000 de membri). Asociația a fost înființată pe lângă Comisariatul general al refugiaţilor. Bazele Asociației s-au pus la Arad, la începutul lunii octombrie 1940, urmând ca ele să se desăvârşească la Bucureşti în luna iunie 1941. Inițiativa apariției ziarului aparține lui Mureșeanu și a fost concretizată în decembrie 1940, de către un comitet restrâns, din care au făcut parte [[Iustin Ilieșiu]], [[Corneliu Coposu]], [[Dalea Virgil]] și [[Moldovan Petre]]. S-a hotărât lansarea unui manifest-program al viitoarei publicații, care-și asuma rolul de a lupta pentru reîntregirea Ardealului separat prin Dictatul de la Viena.		* [[1941]] Apărea ziarul Ardealul : Organ liber de luptă și afirmare românească al refugiaților și expulzaților din Ardeal. A apărut în București la 16 februarie 1941, sub conducerea Dr. [[Anton Ionel Mureșeanu]], secretar general al Asociației Refugiaților și Expulzaților Români din Ardealul de Nord (în jur de 500.000 de membri). Asociația a fost înființată pe lângă Comisariatul general al refugiaţilor. Bazele Asociației s-au pus la Arad, la începutul lunii octombrie 1940, urmând ca ele să se desăvârşească la Bucureşti în luna iunie 1941. Inițiativa apariției ziarului aparține lui Mureșeanu și a fost concretizată în decembrie 1940, de către un comitet restrâns, din care au făcut parte [[Iustin Ilieșiu]], [[Corneliu Coposu]], [[Dalea Virgil]] și [[Moldovan Petre]]. S-a hotărât lansarea unui manifest-program al viitoarei publicații, care-și asuma rolul de a lupta pentru reîntregirea Ardealului separat prin Dictatul de la Viena.
	* [[1968]] România a renunțat la organizarea administrativă tipic sovietică în regiuni și raioane și a reînființat unitatea administrativ-teritorială tradițională: județul; au fost organizate 39 de județe, plus municipiul București		* <div style="background-color: cyan; border-style: dashed;"> [[1968]] România a renunțat la organizarea administrativă tipic sovietică în regiuni și raioane și a reînființat unitatea administrativ-teritorială tradițională: județul; au fost organizate 39 de județe, plus municipiul București</div>
	* [[2003]] la 16 februarie 2003 a avut loc, în Bucureşti, sesiunea de comunicări „2003 – Anul comemorativ Iuliu Maniu – Ion Mihalache”		* [[2003]] la 16 februarie 2003 a avut loc, în Bucureşti, sesiunea de comunicări „2003 – Anul comemorativ Iuliu Maniu – Ion Mihalache”

WikiGlasul: /* Evenimente */

2025-02-16T23:47:36Z

Evenimente

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 16 februarie 2025 23:47
Linia 3:		Linia 3:
	* [[1699]] Prima diplomă leopoldină ce recunoaștea clerului greco-catolic aceleași privilegii de care se bucurau și preoții catolici / prima diplomă leopoldină legată de chestiuni confesionale din 16 februarie 1699, împăratul Leopold I a recunoscut clerului unit aceleași privilegii ca și cele ale clerului latin, iar cea de-a doua din 19 martie 1701, au recunoscut tuturor mirenilor - inclusiv țăranilor - care acceptă unirea cu Roma, că nu vor mai fi tratați ca simpli "tolerați", ci se vor bucura de toate drepturile civice. Această încercare imperială de subminare a privilegiilor nobililor, sașilor și secuilor nu a putut fi pusă în aplicare din cauză că românii nu se găseau la momentul respectiv în situația de a oferi o elită socială consistentă		* [[1699]] Prima diplomă leopoldină ce recunoaștea clerului greco-catolic aceleași privilegii de care se bucurau și preoții catolici / prima diplomă leopoldină legată de chestiuni confesionale din 16 februarie 1699, împăratul Leopold I a recunoscut clerului unit aceleași privilegii ca și cele ale clerului latin, iar cea de-a doua din 19 martie 1701, au recunoscut tuturor mirenilor - inclusiv țăranilor - care acceptă unirea cu Roma, că nu vor mai fi tratați ca simpli "tolerați", ci se vor bucura de toate drepturile civice. Această încercare imperială de subminare a privilegiilor nobililor, sașilor și secuilor nu a putut fi pusă în aplicare din cauză că românii nu se găseau la momentul respectiv în situația de a oferi o elită socială consistentă
	* [[1875]] Are loc prima ședință publică a Societății Studenților în Medicină.		* [[1875]] Are loc prima ședință publică a Societății Studenților în Medicină.
	* [[1905]] Cehul - Silvaniei, Sălaj. Alegere de deputat. Cete de unguri organizate şi înarmate de autorităţile maghiare atacă alegătorii români care vor să-şi voteze candidatul. Preşedintele comisiei de alegeri nu intervine. Sunt schilodiţi 30 de votanţi români. [[Gheorghe Pop de Băseşti]], preşedintele Partidului Naţional Român, la venerabila vârstă de 70 de ani, se alege cu capul spart. Culmea ironiei; preşedintele comisiei dispune arestarea tuturor alegătorilor români pentru producerea de tulburări, expulzându-i de la vot. / În Cehul Silvaniei (cott. Sălagiu) alegere de deputat. Cetele de bătăuşi unguri organizate de autorităţile ungureşti împotriva noastră, atacă necontenit cu parii pe alegătorii români, care vor să voteze cu candidatul nostru. Preşedintele alegerii nu vrea să intervie pentru ordine. Derbedeii unguri sub ochii jandarmilor, care râdeau, năvăliră asupra Românilor, schilăviră vreo 30 de inşi şi sparseră capul preşedintelui Partidului Naţional Român, [[Gheorghe Pop de Băseşti]], biet moşneag de 70 ani. Preşedintele alegerii zâmbi şi dispuse ca toţi alegătorii români să fie arestaţi. Prin aceasta îi împiedica şi de a mai merge să voteze		*<div style="background-color: cyan; border-style: dashed;"> [[1905]] Cehul - Silvaniei, Sălaj. Alegere de deputat. Cete de unguri organizate şi înarmate de autorităţile maghiare atacă alegătorii români care vor să-şi voteze candidatul. Preşedintele comisiei de alegeri nu intervine. Sunt schilodiţi 30 de votanţi români. [[Gheorghe Pop de Băseşti]], preşedintele Partidului Naţional Român, la venerabila vârstă de 70 de ani, se alege cu capul spart. Culmea ironiei; preşedintele comisiei dispune arestarea tuturor alegătorilor români pentru producerea de tulburări, expulzându-i de la vot. / În Cehul Silvaniei (cott. Sălagiu) alegere de deputat. Cetele de bătăuşi unguri organizate de autorităţile ungureşti împotriva noastră, atacă necontenit cu parii pe alegătorii români, care vor să voteze cu candidatul nostru. Preşedintele alegerii nu vrea să intervie pentru ordine. Derbedeii unguri sub ochii jandarmilor, care râdeau, năvăliră asupra Românilor, schilăviră vreo 30 de inşi şi sparseră capul preşedintelui Partidului Naţional Român, [[Gheorghe Pop de Băseşti]], biet moşneag de 70 ani. Preşedintele alegerii zâmbi şi dispuse ca toţi alegătorii români să fie arestaţi. Prin aceasta îi împiedica şi de a mai merge să voteze</div>
	* [[1930]] Federația Română de Fotbal s-a afiliat la Federația Internațională a Asociațiilor de Fotbal (FIFA)		* [[1930]] Federația Română de Fotbal s-a afiliat la Federația Internațională a Asociațiilor de Fotbal (FIFA)
	* [[1933]] Greva de la Atelierele CFR Grivița; Pactul de reorganizare a Micii Înțelegeri		* [[1933]] Greva de la Atelierele CFR Grivița; Pactul de reorganizare a Micii Înțelegeri

WikiGlasul: /* Evenimente */

2025-02-16T20:48:27Z

Evenimente

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 16 februarie 2025 20:48
Linia 3:		Linia 3:
	* [[1699]] Prima diplomă leopoldină ce recunoaștea clerului greco-catolic aceleași privilegii de care se bucurau și preoții catolici / prima diplomă leopoldină legată de chestiuni confesionale din 16 februarie 1699, împăratul Leopold I a recunoscut clerului unit aceleași privilegii ca și cele ale clerului latin, iar cea de-a doua din 19 martie 1701, au recunoscut tuturor mirenilor - inclusiv țăranilor - care acceptă unirea cu Roma, că nu vor mai fi tratați ca simpli "tolerați", ci se vor bucura de toate drepturile civice. Această încercare imperială de subminare a privilegiilor nobililor, sașilor și secuilor nu a putut fi pusă în aplicare din cauză că românii nu se găseau la momentul respectiv în situația de a oferi o elită socială consistentă		* [[1699]] Prima diplomă leopoldină ce recunoaștea clerului greco-catolic aceleași privilegii de care se bucurau și preoții catolici / prima diplomă leopoldină legată de chestiuni confesionale din 16 februarie 1699, împăratul Leopold I a recunoscut clerului unit aceleași privilegii ca și cele ale clerului latin, iar cea de-a doua din 19 martie 1701, au recunoscut tuturor mirenilor - inclusiv țăranilor - care acceptă unirea cu Roma, că nu vor mai fi tratați ca simpli "tolerați", ci se vor bucura de toate drepturile civice. Această încercare imperială de subminare a privilegiilor nobililor, sașilor și secuilor nu a putut fi pusă în aplicare din cauză că românii nu se găseau la momentul respectiv în situația de a oferi o elită socială consistentă
	* [[1875]] Are loc prima ședință publică a Societății Studenților în Medicină.		* [[1875]] Are loc prima ședință publică a Societății Studenților în Medicină.
	* [[1905]] Cehul - Silvaniei, Sălaj. Alegere de deputat. Cete de unguri organizate şi înarmate de autorităţile maghiare atacă alegătorii români care vor să-şi voteze candidatul. Preşedintele comisiei de alegeri nu intervine. Sunt schilodiţi 30 de votanţi români. [[Gheorghe Pop de Băseşti]], preşedintele Partidului Naţional Român, la venerabila vârstă de 80 de ani, se alege cu capul spart. Culmea ironiei; preşedintele comisiei dispune arestarea tuturor alegătorilor români pentru producerea de tulburări, expulzându-i de la vot. / În Cehul Silvaniei (cott. Sălagiu) alegere de deputat. Cetele de bătăuşi unguri organizate de autorităţile ungureşti împotriva noastră, atacă necontenit cu parii pe alegătorii români, care vor să voteze cu candidatul nostru. Preşedintele alegerii nu vrea să intervie pentru ordine. Derbedeii unguri sub ochii jandarmilor, care râdeau, năvăliră asupra Românilor, schilăviră vreo 30 de inşi şi sparseră capul preşedintelui Partidului Naţional Român, [[Gheorghe Pop de Băseşti]], biet moşneag de 70 ani. Preşedintele alegerii zâmbi şi dispuse ca toţi alegătorii români să fie arestaţi. Prin aceasta îi împiedica şi de a mai merge să voteze		* [[1905]] Cehul - Silvaniei, Sălaj. Alegere de deputat. Cete de unguri organizate şi înarmate de autorităţile maghiare atacă alegătorii români care vor să-şi voteze candidatul. Preşedintele comisiei de alegeri nu intervine. Sunt schilodiţi 30 de votanţi români. [[Gheorghe Pop de Băseşti]], preşedintele Partidului Naţional Român, la venerabila vârstă de 70 de ani, se alege cu capul spart. Culmea ironiei; preşedintele comisiei dispune arestarea tuturor alegătorilor români pentru producerea de tulburări, expulzându-i de la vot. / În Cehul Silvaniei (cott. Sălagiu) alegere de deputat. Cetele de bătăuşi unguri organizate de autorităţile ungureşti împotriva noastră, atacă necontenit cu parii pe alegătorii români, care vor să voteze cu candidatul nostru. Preşedintele alegerii nu vrea să intervie pentru ordine. Derbedeii unguri sub ochii jandarmilor, care râdeau, năvăliră asupra Românilor, schilăviră vreo 30 de inşi şi sparseră capul preşedintelui Partidului Naţional Român, [[Gheorghe Pop de Băseşti]], biet moşneag de 70 ani. Preşedintele alegerii zâmbi şi dispuse ca toţi alegătorii români să fie arestaţi. Prin aceasta îi împiedica şi de a mai merge să voteze
	* [[1930]] Federația Română de Fotbal s-a afiliat la Federația Internațională a Asociațiilor de Fotbal (FIFA)		* [[1930]] Federația Română de Fotbal s-a afiliat la Federația Internațională a Asociațiilor de Fotbal (FIFA)
	* [[1933]] Greva de la Atelierele CFR Grivița; Pactul de reorganizare a Micii Înțelegeri		* [[1933]] Greva de la Atelierele CFR Grivița; Pactul de reorganizare a Micii Înțelegeri

WikiGlasul: /* Evenimente */

2025-02-16T10:42:25Z

Evenimente

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 16 februarie 2025 10:42
Linia 3:		Linia 3:
	* [[1699]] Prima diplomă leopoldină ce recunoaștea clerului greco-catolic aceleași privilegii de care se bucurau și preoții catolici / prima diplomă leopoldină legată de chestiuni confesionale din 16 februarie 1699, împăratul Leopold I a recunoscut clerului unit aceleași privilegii ca și cele ale clerului latin, iar cea de-a doua din 19 martie 1701, au recunoscut tuturor mirenilor - inclusiv țăranilor - care acceptă unirea cu Roma, că nu vor mai fi tratați ca simpli "tolerați", ci se vor bucura de toate drepturile civice. Această încercare imperială de subminare a privilegiilor nobililor, sașilor și secuilor nu a putut fi pusă în aplicare din cauză că românii nu se găseau la momentul respectiv în situația de a oferi o elită socială consistentă		* [[1699]] Prima diplomă leopoldină ce recunoaștea clerului greco-catolic aceleași privilegii de care se bucurau și preoții catolici / prima diplomă leopoldină legată de chestiuni confesionale din 16 februarie 1699, împăratul Leopold I a recunoscut clerului unit aceleași privilegii ca și cele ale clerului latin, iar cea de-a doua din 19 martie 1701, au recunoscut tuturor mirenilor - inclusiv țăranilor - care acceptă unirea cu Roma, că nu vor mai fi tratați ca simpli "tolerați", ci se vor bucura de toate drepturile civice. Această încercare imperială de subminare a privilegiilor nobililor, sașilor și secuilor nu a putut fi pusă în aplicare din cauză că românii nu se găseau la momentul respectiv în situația de a oferi o elită socială consistentă
	* [[1875]] Are loc prima ședință publică a Societății Studenților în Medicină.		* [[1875]] Are loc prima ședință publică a Societății Studenților în Medicină.
	* [[1905]] Cehul - Silvaniei, Sălaj. Alegere de deputat. Cete de unguri organizate şi înarmate de autorităţile maghiare atacă alegătorii români care vor să-şi voteze candidatul. Preşedintele comisiei de alegeri nu intervine. Sunt schilodiţi 30 de votanţi români. Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Partidului Naţional Român, la venerabila vârstă de 80 de ani, se alege cu capul spart. Culmea ironiei; preşedintele comisiei dispune arestarea tuturor alegătorilor români pentru producerea de tulburări, expulzându-i de la vot. / În Cehul Silvaniei (cott. Sălagiu) alegere de deputat. Cetele de bătăuşi unguri organizate de autorităţile ungureşti împotriva noastră, atacă necontenit cu parii pe alegătorii români, care vor să voteze cu candidatul nostru. Preşedintele alegerii nu vrea să intervie pentru ordine. Derbedeii unguri sub ochii jandarmilor, care râdeau, năvăliră asupra Românilor, schilăviră vreo 30 de inşi şi sparseră capul preşedintelui Partidului Naţional Român, Gheorghe Pop de Băseşti, biet moşneag de 70 ani. Preşedintele alegerii zâmbi şi dispuse ca toţi alegătorii români să fie arestaţi. Prin aceasta îi împiedica şi de a mai merge să voteze		* [[1905]] Cehul - Silvaniei, Sălaj. Alegere de deputat. Cete de unguri organizate şi înarmate de autorităţile maghiare atacă alegătorii români care vor să-şi voteze candidatul. Preşedintele comisiei de alegeri nu intervine. Sunt schilodiţi 30 de votanţi români. [[Gheorghe Pop de Băseşti]], preşedintele Partidului Naţional Român, la venerabila vârstă de 80 de ani, se alege cu capul spart. Culmea ironiei; preşedintele comisiei dispune arestarea tuturor alegătorilor români pentru producerea de tulburări, expulzându-i de la vot. / În Cehul Silvaniei (cott. Sălagiu) alegere de deputat. Cetele de bătăuşi unguri organizate de autorităţile ungureşti împotriva noastră, atacă necontenit cu parii pe alegătorii români, care vor să voteze cu candidatul nostru. Preşedintele alegerii nu vrea să intervie pentru ordine. Derbedeii unguri sub ochii jandarmilor, care râdeau, năvăliră asupra Românilor, schilăviră vreo 30 de inşi şi sparseră capul preşedintelui Partidului Naţional Român, [[Gheorghe Pop de Băseşti]], biet moşneag de 70 ani. Preşedintele alegerii zâmbi şi dispuse ca toţi alegătorii români să fie arestaţi. Prin aceasta îi împiedica şi de a mai merge să voteze
	* [[1930]] Federația Română de Fotbal s-a afiliat la Federația Internațională a Asociațiilor de Fotbal (FIFA)		* [[1930]] Federația Română de Fotbal s-a afiliat la Federația Internațională a Asociațiilor de Fotbal (FIFA)
	* [[1933]] Greva de la Atelierele CFR Grivița; Pactul de reorganizare a Micii Înțelegeri		* [[1933]] Greva de la Atelierele CFR Grivița; Pactul de reorganizare a Micii Înțelegeri

WikiGlasul: /* Link-uri */

2025-02-16T10:41:48Z

Link-uri

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 16 februarie 2025 10:41
Linia 36:		Linia 36:

	== Link-uri ==		== Link-uri ==
			* [https://glasul.info/2018/02/16/16-februarie-1933-un-eveniment-controversat-greva-de-la-atelierele-cfr-grivita/ - 16 februarie 1933, un eveniment controversat: Greva de la Atelierele CFR Grivița]
			* [https://glasul.info/2019/02/16/atacul-de-la-berna-din-14-16-februarie-1955-la-acea-vreme-voiam-sa-cerem-eliberarea-unor-detinuti-politici-din-romania/ - Atacul de la Berna din 14-16 februarie 1955: “La acea vreme voiam să cerem eliberarea unor deținuți politici din România”]
			* [https://glasul.info/2017/02/15/15-februarie-1968-romania-renunta-organizarea-administrativa-sovietica-regiuni-raioane-revine-judete/ - 16 februarie 1968 România renunța la organizarea administrativă sovietică în regiuni și raioane și revine la județe]

WikiGlasul: /* Evenimente */

2024-11-12T10:46:00Z

Evenimente

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 12 noiembrie 2024 10:46
Linia 7:		Linia 7:
	* [[1933]] Greva de la Atelierele CFR Grivița; Pactul de reorganizare a Micii Înțelegeri		* [[1933]] Greva de la Atelierele CFR Grivița; Pactul de reorganizare a Micii Înțelegeri
	* [[1935]] A fost adoptată Legea pentru înființarea Monetăriei Naționale		* [[1935]] A fost adoptată Legea pentru înființarea Monetăriei Naționale
			* [[1941]] Apărea ziarul Ardealul : Organ liber de luptă și afirmare românească al refugiaților și expulzaților din Ardeal. A apărut în București la 16 februarie 1941, sub conducerea Dr. [[Anton Ionel Mureșeanu]], secretar general al Asociației Refugiaților și Expulzaților Români din Ardealul de Nord (în jur de 500.000 de membri). Asociația a fost înființată pe lângă Comisariatul general al refugiaţilor. Bazele Asociației s-au pus la Arad, la începutul lunii octombrie 1940, urmând ca ele să se desăvârşească la Bucureşti în luna iunie 1941. Inițiativa apariției ziarului aparține lui Mureșeanu și a fost concretizată în decembrie 1940, de către un comitet restrâns, din care au făcut parte [[Iustin Ilieșiu]], [[Corneliu Coposu]], [[Dalea Virgil]] și [[Moldovan Petre]]. S-a hotărât lansarea unui manifest-program al viitoarei publicații, care-și asuma rolul de a lupta pentru reîntregirea Ardealului separat prin Dictatul de la Viena.
	* [[1968]] România a renunțat la organizarea administrativă tipic sovietică în regiuni și raioane și a reînființat unitatea administrativ-teritorială tradițională: județul; au fost organizate 39 de județe, plus municipiul București		* [[1968]] România a renunțat la organizarea administrativă tipic sovietică în regiuni și raioane și a reînființat unitatea administrativ-teritorială tradițională: județul; au fost organizate 39 de județe, plus municipiul București
	* [[2003]] la 16 februarie 2003 a avut loc, în Bucureşti, sesiunea de comunicări „2003 – Anul comemorativ Iuliu Maniu – Ion Mihalache”		* [[2003]] la 16 februarie 2003 a avut loc, în Bucureşti, sesiunea de comunicări „2003 – Anul comemorativ Iuliu Maniu – Ion Mihalache”

WikiGlasul: /* Evenimente */

2023-07-27T12:49:04Z

Evenimente

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 27 iulie 2023 12:49
Linia 1:		Linia 1:
	== Evenimente ==		== Evenimente ==
			* [[1476]] Vlad Ţepeş îl însoţeşte pe regele Ungariei, Matei Corvin, în campania antiotomană din Bosnia.
	* [[1699]] Prima diplomă leopoldină ce recunoaștea clerului greco-catolic aceleași privilegii de care se bucurau și preoții catolici / prima diplomă leopoldină legată de chestiuni confesionale din 16 februarie 1699, împăratul Leopold I a recunoscut clerului unit aceleași privilegii ca și cele ale clerului latin, iar cea de-a doua din 19 martie 1701, au recunoscut tuturor mirenilor - inclusiv țăranilor - care acceptă unirea cu Roma, că nu vor mai fi tratați ca simpli "tolerați", ci se vor bucura de toate drepturile civice. Această încercare imperială de subminare a privilegiilor nobililor, sașilor și secuilor nu a putut fi pusă în aplicare din cauză că românii nu se găseau la momentul respectiv în situația de a oferi o elită socială consistentă		* [[1699]] Prima diplomă leopoldină ce recunoaștea clerului greco-catolic aceleași privilegii de care se bucurau și preoții catolici / prima diplomă leopoldină legată de chestiuni confesionale din 16 februarie 1699, împăratul Leopold I a recunoscut clerului unit aceleași privilegii ca și cele ale clerului latin, iar cea de-a doua din 19 martie 1701, au recunoscut tuturor mirenilor - inclusiv țăranilor - care acceptă unirea cu Roma, că nu vor mai fi tratați ca simpli "tolerați", ci se vor bucura de toate drepturile civice. Această încercare imperială de subminare a privilegiilor nobililor, sașilor și secuilor nu a putut fi pusă în aplicare din cauză că românii nu se găseau la momentul respectiv în situația de a oferi o elită socială consistentă
	* [[1875]] Are loc prima ședință publică a Societății Studenților în Medicină.		* [[1875]] Are loc prima ședință publică a Societății Studenților în Medicină.