21 Ianuarie - Revizia istoricului

WikiGlasul: /* Evenimente */

2025-01-21T09:19:05Z

Evenimente

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 21 ianuarie 2025 09:19
Linia 5:		Linia 5:
	* [[1870]] Sibiu. Scrisoarea adresată de protopopul I. Stanciu lui [[Ioan Raţiu]], prin care îşi exprimă părerea că este necesară constituirea unui centru în jurul căruia să se strângă întreaga mişcare naţională a românilor.		* [[1870]] Sibiu. Scrisoarea adresată de protopopul I. Stanciu lui [[Ioan Raţiu]], prin care îşi exprimă părerea că este necesară constituirea unui centru în jurul căruia să se strângă întreaga mişcare naţională a românilor.
	* [[1892]] În zilele de 8-9 ianuarie / 20-21 ianuarie 1892, fruntaşii Partidului Naţional Român s-au întrunit într-o conferinţă extraordinară la Sibiu, alegînd ca preşedinte al partidului pe dr. [[Ioan Raţiu]]. S-a hotărît totodată elaborarea unui “Memorandum” al românilor, adresat împăratului de la Viena		* [[1892]] În zilele de 8-9 ianuarie / 20-21 ianuarie 1892, fruntaşii Partidului Naţional Român s-au întrunit într-o conferinţă extraordinară la Sibiu, alegînd ca preşedinte al partidului pe dr. [[Ioan Raţiu]]. S-a hotărît totodată elaborarea unui “Memorandum” al românilor, adresat împăratului de la Viena
	* [[1895]] Procesul pentru purtarea Tricolorului român dela 21 Ianuarie (2 Febr.) 1895. (La judecătoria criminală din Seghedin). Acuzate: Dna [[Emilia Rațiu]] și dșoara [[Dorina Rațiu]]. Substratul acusei. Că ar fi purtat tricolorul român, împreună cu mai multe alte Românce, la 27 Mai 1894, cu prilejul sosirii dela Cluj la Sibiu a condamnaților în procesul Memorandului. Acusatele depun că nice nu se aflau în Sibiu în ziua menționată, dar se afla acolo dșoara [[Felicia Rațiu]], care recunoaște că a purtat o cocardă în tricolor românesc. Dosarul s-a închis fără sentență și procesul nu s-a urmărit mai departe. In conversație privată judecătorul respectiv a mărturisit apărătorului Dr. [[Ștefan Cicio Pop]] din Arad,că toată afacerea este o nebunie și el nu știe după care paragraf din lege să claseze. (Vezi Tribuna de la 24 Ian. 1895, Nr. 19). / Este vorba de fiicele lui [[Ioan Rațiu]] (n. 19 august 1828, Turda – d. 4 decembrie 1902, Sibiu)		*<div style="background-color: cyan; border-style: dashed;"> [[1895]] Procesul pentru purtarea Tricolorului român dela 21 Ianuarie (2 Febr.) 1895. (La judecătoria criminală din Seghedin). Acuzate: Dna [[Emilia Rațiu]] și dșoara [[Dorina Rațiu]]. Substratul acusei. Că ar fi purtat tricolorul român, împreună cu mai multe alte Românce, la 27 Mai 1894, cu prilejul sosirii dela Cluj la Sibiu a condamnaților în procesul Memorandului. Acusatele depun că nice nu se aflau în Sibiu în ziua menționată, dar se afla acolo dșoara [[Felicia Rațiu]], care recunoaște că a purtat o cocardă în tricolor românesc. Dosarul s-a închis fără sentență și procesul nu s-a urmărit mai departe. In conversație privată judecătorul respectiv a mărturisit apărătorului Dr. [[Ștefan Cicio Pop]] din Arad,că toată afacerea este o nebunie și el nu știe după care paragraf din lege să claseze. (Vezi Tribuna de la 24 Ian. 1895, Nr. 19). / Este vorba de fiicele lui [[Ioan Rațiu]] (n. 19 august 1828, Turda – d. 4 decembrie 1902, Sibiu)</div>
	* [[1941]] Are loc Rebeliunea legionară. După reprimarea ei, generalul Ion Antonescu impune o dictatură militară. Ia sfârșit Statul Național-Legionar, declarat pe 14 septembrie 1940		* [[1941]] Are loc Rebeliunea legionară. După reprimarea ei, generalul Ion Antonescu impune o dictatură militară. Ia sfârșit Statul Național-Legionar, declarat pe 14 septembrie 1940
	* [[1964]] Eugène Ionesco (născut [[Eugen Ionescu]]), dramaturg francez de origine română, este ales membru al Academiei Franceze		* [[1964]] Eugène Ionesco (născut [[Eugen Ionescu]]), dramaturg francez de origine română, este ales membru al Academiei Franceze

WikiGlasul: /* Evenimente */

2025-01-21T08:42:58Z

Evenimente

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 21 ianuarie 2025 08:42
Linia 5:		Linia 5:
	* [[1870]] Sibiu. Scrisoarea adresată de protopopul I. Stanciu lui [[Ioan Raţiu]], prin care îşi exprimă părerea că este necesară constituirea unui centru în jurul căruia să se strângă întreaga mişcare naţională a românilor.		* [[1870]] Sibiu. Scrisoarea adresată de protopopul I. Stanciu lui [[Ioan Raţiu]], prin care îşi exprimă părerea că este necesară constituirea unui centru în jurul căruia să se strângă întreaga mişcare naţională a românilor.
	* [[1892]] În zilele de 8-9 ianuarie / 20-21 ianuarie 1892, fruntaşii Partidului Naţional Român s-au întrunit într-o conferinţă extraordinară la Sibiu, alegînd ca preşedinte al partidului pe dr. [[Ioan Raţiu]]. S-a hotărît totodată elaborarea unui “Memorandum” al românilor, adresat împăratului de la Viena		* [[1892]] În zilele de 8-9 ianuarie / 20-21 ianuarie 1892, fruntaşii Partidului Naţional Român s-au întrunit într-o conferinţă extraordinară la Sibiu, alegînd ca preşedinte al partidului pe dr. [[Ioan Raţiu]]. S-a hotărît totodată elaborarea unui “Memorandum” al românilor, adresat împăratului de la Viena
	* [[1895]] Procesul pentru purtarea Tricolorului român dela 21 Ianuarie (2 Febr.) 1895. (La judecătoria criminală din Seghedin). Acuzate: Dna [[Emilia Rațiu]] și dșoara [[Dorina Rațiu]]. Substratul acusei. Că ar fi purtat tricolorul român, împreună cu mai multe alte Românce, la 27 Mai 1894, cu prilejul sosirii dela Cluj la Sibiu a condamnaților în procesul Memorandului. Acusatele depun că nice nu se aflau în Sibiu în ziua menționată, dar se afla acolo dșoara [[Felicia Rațiu]], care recunoaște că a purtat o cocardă în tricolor românesc. Dosarul s-a închis fără sentență și procesul nu s-a urmărit mai departe. In conversație privată judecătorul respectiv a mărturisit apărătorului Dr. [[Ștefan Cicio Pop]] din Arad,că toată afacerea este o nebunie și el nu știe după care paragraf din lege să claseze. (Vezi Tribuna de la 24 Ian. 1895, Nr. 19). / Este vorba de fiicele lui Ioan Rațiu (n. 19 august 1828, Turda – d. 4 decembrie 1902, Sibiu)		* [[1895]] Procesul pentru purtarea Tricolorului român dela 21 Ianuarie (2 Febr.) 1895. (La judecătoria criminală din Seghedin). Acuzate: Dna [[Emilia Rațiu]] și dșoara [[Dorina Rațiu]]. Substratul acusei. Că ar fi purtat tricolorul român, împreună cu mai multe alte Românce, la 27 Mai 1894, cu prilejul sosirii dela Cluj la Sibiu a condamnaților în procesul Memorandului. Acusatele depun că nice nu se aflau în Sibiu în ziua menționată, dar se afla acolo dșoara [[Felicia Rațiu]], care recunoaște că a purtat o cocardă în tricolor românesc. Dosarul s-a închis fără sentență și procesul nu s-a urmărit mai departe. In conversație privată judecătorul respectiv a mărturisit apărătorului Dr. [[Ștefan Cicio Pop]] din Arad,că toată afacerea este o nebunie și el nu știe după care paragraf din lege să claseze. (Vezi Tribuna de la 24 Ian. 1895, Nr. 19). / Este vorba de fiicele lui [[Ioan Rațiu]] (n. 19 august 1828, Turda – d. 4 decembrie 1902, Sibiu)
	* [[1941]] Are loc Rebeliunea legionară. După reprimarea ei, generalul Ion Antonescu impune o dictatură militară. Ia sfârșit Statul Național-Legionar, declarat pe 14 septembrie 1940		* [[1941]] Are loc Rebeliunea legionară. După reprimarea ei, generalul Ion Antonescu impune o dictatură militară. Ia sfârșit Statul Național-Legionar, declarat pe 14 septembrie 1940
	* [[1964]] Eugène Ionesco (născut [[Eugen Ionescu]]), dramaturg francez de origine română, este ales membru al Academiei Franceze		* [[1964]] Eugène Ionesco (născut [[Eugen Ionescu]]), dramaturg francez de origine română, este ales membru al Academiei Franceze

WikiGlasul: /* Evenimente */

2025-01-21T07:17:18Z

Evenimente

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 21 ianuarie 2025 07:17
Linia 1:		Linia 1:
	== Evenimente ==		== Evenimente ==
	* [[1648]] La Alba Iulia apare prima traducere integrală în limba română a Noului Testament, cunoscut sub numele de „Noul Testament de la Bălgrad”. Ediția este coordonată de mitropolitul [[Simion Ștefan]]		* [[1648]] La Alba Iulia apare prima traducere integrală în limba română a Noului Testament, cunoscut sub numele de „Noul Testament de la Bălgrad”. Ediția este coordonată de mitropolitul [[Simion Ștefan]]
			* [[1821]] Pe 21 Ianuarie [[Tudor Vladimirescu]] ajunge la Târgu-Jiu
	* [[1849]] Inamicul se retrage din satul Salciua din cauza atacului dat de [[Simion Balint]] la Trascau.		* [[1849]] Inamicul se retrage din satul Salciua din cauza atacului dat de [[Simion Balint]] la Trascau.
	* [[1870]] Sibiu. Scrisoarea adresată de protopopul I. Stanciu lui [[Ioan Raţiu]], prin care îşi exprimă părerea că este necesară constituirea unui centru în jurul căruia să se strângă întreaga mişcare naţională a românilor.		* [[1870]] Sibiu. Scrisoarea adresată de protopopul I. Stanciu lui [[Ioan Raţiu]], prin care îşi exprimă părerea că este necesară constituirea unui centru în jurul căruia să se strângă întreaga mişcare naţională a românilor.

WikiGlasul: /* Evenimente */

2025-01-21T07:02:25Z

Evenimente

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 21 ianuarie 2025 07:02
Linia 1:		Linia 1:
	== Evenimente ==		== Evenimente ==
	* [[1648]] La Alba Iulia apare prima traducere integrală în limba română a Noului Testament, cunoscut sub numele de „Noul Testament de la Bălgrad”. Ediția este coordonată de mitropolitul Simion Ștefan		* [[1648]] La Alba Iulia apare prima traducere integrală în limba română a Noului Testament, cunoscut sub numele de „Noul Testament de la Bălgrad”. Ediția este coordonată de mitropolitul [[Simion Ștefan]]
	* [[1849]] Inamicul se retrage din satul Salciua din cauza atacului dat de Simion Balint la Trascau.		* [[1849]] Inamicul se retrage din satul Salciua din cauza atacului dat de [[Simion Balint]] la Trascau.
	* [[1870]] Sibiu. Scrisoarea adresată de protopopul I. Stanciu lui Ioan Raţiu, prin care îşi exprimă părerea că este necesară constituirea unui centru în jurul căruia să se strângă întreaga mişcare naţională a românilor.		* [[1870]] Sibiu. Scrisoarea adresată de protopopul I. Stanciu lui [[Ioan Raţiu]], prin care îşi exprimă părerea că este necesară constituirea unui centru în jurul căruia să se strângă întreaga mişcare naţională a românilor.
	* [[1892]] În zilele de 8-9 ianuarie / 20-21 ianuarie 1892, fruntaşii Partidului Naţional Român s-au întrunit într-o conferinţă extraordinară la Sibiu, alegînd ca preşedinte al partidului pe dr. Ioan Raţiu. S-a hotărît totodată elaborarea unui “Memorandum” al românilor, adresat împăratului de la Viena		* [[1892]] În zilele de 8-9 ianuarie / 20-21 ianuarie 1892, fruntaşii Partidului Naţional Român s-au întrunit într-o conferinţă extraordinară la Sibiu, alegînd ca preşedinte al partidului pe dr. [[Ioan Raţiu]]. S-a hotărît totodată elaborarea unui “Memorandum” al românilor, adresat împăratului de la Viena
	* [[1895]] Procesul pentru purtarea Tricolorului român dela 21 Ianuarie (2 Febr.) 1895. (La judecătoria criminală din Seghedin). Acuzate: Dna Emilia Rațiu și dșoara Dorina Rațiu. Substratul acusei. Că ar fi purtat tricolorul român, împreună cu mai multe alte Românce, la 27 Mai 1894, cu prilejul sosirii dela Cluj la Sibiu a condamnaților în procesul Memorandului. Acusatele depun că nice nu se aflau în Sibiu în ziua menționată, dar se afla acolo dșoara Felicia Rațiu, care recunoaște că a purtat o cocardă în tricolor românesc. Dosarul s-a închis fără sentență și procesul nu s-a urmărit mai departe. In conversație privată judecătorul respectiv a mărturisit apărătorului Dr. Ștefan Cicio Pop din Arad,că toată afacerea este o nebunie și el nu știe după care paragraf din lege să claseze. (Vezi Tribuna de la 24 Ian. 1895, Nr. 19). / Este vorba de fiicele lui Ioan Rațiu (n. 19 august 1828, Turda – d. 4 decembrie 1902, Sibiu)		* [[1895]] Procesul pentru purtarea Tricolorului român dela 21 Ianuarie (2 Febr.) 1895. (La judecătoria criminală din Seghedin). Acuzate: Dna [[Emilia Rațiu]] și dșoara [[Dorina Rațiu]]. Substratul acusei. Că ar fi purtat tricolorul român, împreună cu mai multe alte Românce, la 27 Mai 1894, cu prilejul sosirii dela Cluj la Sibiu a condamnaților în procesul Memorandului. Acusatele depun că nice nu se aflau în Sibiu în ziua menționată, dar se afla acolo dșoara [[Felicia Rațiu]], care recunoaște că a purtat o cocardă în tricolor românesc. Dosarul s-a închis fără sentență și procesul nu s-a urmărit mai departe. In conversație privată judecătorul respectiv a mărturisit apărătorului Dr. [[Ștefan Cicio Pop]] din Arad,că toată afacerea este o nebunie și el nu știe după care paragraf din lege să claseze. (Vezi Tribuna de la 24 Ian. 1895, Nr. 19). / Este vorba de fiicele lui Ioan Rațiu (n. 19 august 1828, Turda – d. 4 decembrie 1902, Sibiu)
	* [[1941]] Are loc Rebeliunea legionară. După reprimarea ei, generalul Ion Antonescu impune o dictatură militară. Ia sfârșit Statul Național-Legionar, declarat pe 14 septembrie 1940		* [[1941]] Are loc Rebeliunea legionară. După reprimarea ei, generalul Ion Antonescu impune o dictatură militară. Ia sfârșit Statul Național-Legionar, declarat pe 14 septembrie 1940
	* [[1964]] Eugène Ionesco (născut Eugen Ionescu), dramaturg francez de origine română, este ales membru al Academiei Franceze		* [[1964]] Eugène Ionesco (născut [[Eugen Ionescu]]), dramaturg francez de origine română, este ales membru al Academiei Franceze
	* [[1972]] La București s-a deschis reprezentanța Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD)		* [[1972]] La București s-a deschis reprezentanța Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD)
	* [[1991]] S-a deschis, la București, Oficiul Fondului pentru Copii al Organizației Națiunilor Unite (UNICEF)		* [[1991]] S-a deschis, la București, Oficiul Fondului pentru Copii al Organizației Națiunilor Unite (UNICEF)

WikiGlasul: /* Nasteri */

2025-01-21T05:03:33Z

Nasteri

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 21 ianuarie 2025 05:03
Linia 17:		Linia 17:
	* [[1805]] Aaron Florian, istoric român, participant la Revoluția Română din 1848 în Țara Românească (d. 1887)		* [[1805]] Aaron Florian, istoric român, participant la Revoluția Română din 1848 în Țara Românească (d. 1887)
	* [[1821]] Vincențiu Babeș, publicist și politician român, membru fondator al Societății Academice Române (d. 1907)		* [[1821]] Vincențiu Babeș, publicist și politician român, membru fondator al Societății Academice Române (d. 1907)
	* [[1852]] Vasile Lucaciu, preot greco-catolic, teolog, politician și memorandist român, militant pentru drepturile românilor din Transilvania (d. 1922)		* [[1852]] [[Vasile Lucaciu]], preot greco-catolic, teolog, politician și memorandist român, militant pentru drepturile românilor din Transilvania (d. 1922)
	* [[1885]] George Vâlsan, geograf român, membru titular al Academiei Române (d. 1935)		* [[1885]] George Vâlsan, geograf român, membru titular al Academiei Române (d. 1935)
	* [[1900]] Victor Papacostea, istoric român de origine aromână, specialist în istoria comparată a țărilor balcanice (d. 1962)		* [[1900]] Victor Papacostea, istoric român de origine aromână, specialist în istoria comparată a țărilor balcanice (d. 1962)

WikiGlasul la 21 ianuarie 2025 04:16

2025-01-21T04:16:16Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 21 ianuarie 2025 04:16
Linia 47:		Linia 47:
	* [https://glasul.info/2016/02/27/logofete-macovei/ - 21 Ianuarie 2015 - Tribunalul București a dispus, prin sentința civila, sa acorde personalitate juridica Partidului Lista Naționala]		* [https://glasul.info/2016/02/27/logofete-macovei/ - 21 Ianuarie 2015 - Tribunalul București a dispus, prin sentința civila, sa acorde personalitate juridica Partidului Lista Naționala]
	* [https://glasul.info/2018/01/27/moment-istoric-infiintat-federatia-romanilor-serbia/ - 21 Ianuarie 2018 - in localitatea Petrovac na Mlavi de pe Valea Timocului sarbesc, a avut loc un moment istoric: intr-o regiune cu o insemnata densitate de etnici români, a fost infiintata Federația Românilor din Serbia]		* [https://glasul.info/2018/01/27/moment-istoric-infiintat-federatia-romanilor-serbia/ - 21 Ianuarie 2018 - in localitatea Petrovac na Mlavi de pe Valea Timocului sarbesc, a avut loc un moment istoric: intr-o regiune cu o insemnata densitate de etnici români, a fost infiintata Federația Românilor din Serbia]

	~~<pic src="https://glasul.info/continut/uploads/2025/01/Monica-Giurgiu-Kovacs.jpg" width=30% align=text caption="Aceasta este Mina Cavnic" />~~

WikiGlasul la 21 ianuarie 2025 04:15

2025-01-21T04:15:35Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 21 ianuarie 2025 04:15
Linia 47:		Linia 47:
	* [https://glasul.info/2016/02/27/logofete-macovei/ - 21 Ianuarie 2015 - Tribunalul București a dispus, prin sentința civila, sa acorde personalitate juridica Partidului Lista Naționala]		* [https://glasul.info/2016/02/27/logofete-macovei/ - 21 Ianuarie 2015 - Tribunalul București a dispus, prin sentința civila, sa acorde personalitate juridica Partidului Lista Naționala]
	* [https://glasul.info/2018/01/27/moment-istoric-infiintat-federatia-romanilor-serbia/ - 21 Ianuarie 2018 - in localitatea Petrovac na Mlavi de pe Valea Timocului sarbesc, a avut loc un moment istoric: intr-o regiune cu o insemnata densitate de etnici români, a fost infiintata Federația Românilor din Serbia]		* [https://glasul.info/2018/01/27/moment-istoric-infiintat-federatia-romanilor-serbia/ - 21 Ianuarie 2018 - in localitatea Petrovac na Mlavi de pe Valea Timocului sarbesc, a avut loc un moment istoric: intr-o regiune cu o insemnata densitate de etnici români, a fost infiintata Federația Românilor din Serbia]

			<pic src="https://glasul.info/continut/uploads/2025/01/Monica-Giurgiu-Kovacs.jpg" width=30% align=text caption="Aceasta este Mina Cavnic" />

WikiGlasul: /* Evenimente */

2025-01-18T23:17:00Z

Evenimente

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 18 ianuarie 2025 23:17
Linia 1:		Linia 1:
	== Evenimente ==		== Evenimente ==
	* [[1648]] La Alba Iulia apare prima traducere integrală în limba română a Noului Testament, cunoscut sub numele de „Noul Testament de la Bălgrad”. Ediția este coordonată de mitropolitul Simion Ștefan		* [[1648]] La Alba Iulia apare prima traducere integrală în limba română a Noului Testament, cunoscut sub numele de „Noul Testament de la Bălgrad”. Ediția este coordonată de mitropolitul Simion Ștefan
			* [[1849]] Inamicul se retrage din satul Salciua din cauza atacului dat de Simion Balint la Trascau.
	* [[1870]] Sibiu. Scrisoarea adresată de protopopul I. Stanciu lui Ioan Raţiu, prin care îşi exprimă părerea că este necesară constituirea unui centru în jurul căruia să se strângă întreaga mişcare naţională a românilor.		* [[1870]] Sibiu. Scrisoarea adresată de protopopul I. Stanciu lui Ioan Raţiu, prin care îşi exprimă părerea că este necesară constituirea unui centru în jurul căruia să se strângă întreaga mişcare naţională a românilor.
	* [[1892]] În zilele de 8-9 ianuarie / 20-21 ianuarie 1892, fruntaşii Partidului Naţional Român s-au întrunit într-o conferinţă extraordinară la Sibiu, alegînd ca preşedinte al partidului pe dr. Ioan Raţiu. S-a hotărît totodată elaborarea unui “Memorandum” al românilor, adresat împăratului de la Viena		* [[1892]] În zilele de 8-9 ianuarie / 20-21 ianuarie 1892, fruntaşii Partidului Naţional Român s-au întrunit într-o conferinţă extraordinară la Sibiu, alegînd ca preşedinte al partidului pe dr. Ioan Raţiu. S-a hotărît totodată elaborarea unui “Memorandum” al românilor, adresat împăratului de la Viena

WikiGlasul: /* Evenimente */

2024-04-30T23:42:46Z

Evenimente

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 30 aprilie 2024 23:42
Linia 1:		Linia 1:
	== Evenimente ==		== Evenimente ==
	* [[1648]] La Alba Iulia apare prima traducere integrală în limba română a Noului Testament, cunoscut sub numele de „Noul Testament de la Bălgrad”. Ediția este coordonată de mitropolitul Simion Ștefan		* [[1648]] La Alba Iulia apare prima traducere integrală în limba română a Noului Testament, cunoscut sub numele de „Noul Testament de la Bălgrad”. Ediția este coordonată de mitropolitul Simion Ștefan
	* [[1870]] Sibiu. Scrisoarea adresată de protopopul I. Stanciu lui Ioan Raţiu, prin care îşi exprimă părerea că este necesară ~~consti�tuirea~~ unui centru în jurul căruia să se strângă întreaga mişcare naţională a românilor.		* [[1870]] Sibiu. Scrisoarea adresată de protopopul I. Stanciu lui Ioan Raţiu, prin care îşi exprimă părerea că este necesară constituirea unui centru în jurul căruia să se strângă întreaga mişcare naţională a românilor.
	* [[1892]] În zilele de 8-9 ianuarie / 20-21 ianuarie 1892, fruntaşii Partidului Naţional Român s-au întrunit într-o conferinţă extraordinară la Sibiu, alegînd ca preşedinte al partidului pe dr. Ioan Raţiu. S-a hotărît totodată elaborarea unui “Memorandum” al românilor, adresat împăratului de la Viena		* [[1892]] În zilele de 8-9 ianuarie / 20-21 ianuarie 1892, fruntaşii Partidului Naţional Român s-au întrunit într-o conferinţă extraordinară la Sibiu, alegînd ca preşedinte al partidului pe dr. Ioan Raţiu. S-a hotărît totodată elaborarea unui “Memorandum” al românilor, adresat împăratului de la Viena
	* [[1895]] Procesul pentru purtarea Tricolorului român dela 21 Ianuarie (2 Febr.) 1895. (La judecătoria criminală din Seghedin). Acuzate: Dna Emilia Rațiu și dșoara Dorina Rațiu. Substratul acusei. Că ar fi purtat tricolorul român, împreună cu mai multe alte Românce, la 27 Mai 1894, cu prilejul sosirii dela Cluj la Sibiu a condamnaților în procesul Memorandului. Acusatele depun că nice nu se aflau în Sibiu în ziua menționată, dar se afla acolo dșoara Felicia Rațiu, care recunoaște că a purtat o cocardă în tricolor românesc. Dosarul s-a închis fără sentență și procesul nu s-a urmărit mai departe. In conversație privată judecătorul respectiv a mărturisit apărătorului Dr. Ștefan Cicio Pop din Arad,că toată afacerea este o nebunie și el nu știe după care paragraf din lege să claseze. (Vezi Tribuna de la 24 Ian. 1895, Nr. 19). / Este vorba de fiicele lui Ioan Rațiu (n. 19 august 1828, Turda – d. 4 decembrie 1902, Sibiu)		* [[1895]] Procesul pentru purtarea Tricolorului român dela 21 Ianuarie (2 Febr.) 1895. (La judecătoria criminală din Seghedin). Acuzate: Dna Emilia Rațiu și dșoara Dorina Rațiu. Substratul acusei. Că ar fi purtat tricolorul român, împreună cu mai multe alte Românce, la 27 Mai 1894, cu prilejul sosirii dela Cluj la Sibiu a condamnaților în procesul Memorandului. Acusatele depun că nice nu se aflau în Sibiu în ziua menționată, dar se afla acolo dșoara Felicia Rațiu, care recunoaște că a purtat o cocardă în tricolor românesc. Dosarul s-a închis fără sentență și procesul nu s-a urmărit mai departe. In conversație privată judecătorul respectiv a mărturisit apărătorului Dr. Ștefan Cicio Pop din Arad,că toată afacerea este o nebunie și el nu știe după care paragraf din lege să claseze. (Vezi Tribuna de la 24 Ian. 1895, Nr. 19). / Este vorba de fiicele lui Ioan Rațiu (n. 19 august 1828, Turda – d. 4 decembrie 1902, Sibiu)

WikiGlasul: /* Evenimente */

2024-04-30T23:42:35Z

Evenimente

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 30 aprilie 2024 23:42
Linia 1:		Linia 1:
	== Evenimente ==		== Evenimente ==
	* [[1648]] La Alba Iulia apare prima traducere integrală în limba română a Noului Testament, cunoscut sub numele de „Noul Testament de la Bălgrad”. Ediția este coordonată de mitropolitul Simion Ștefan		* [[1648]] La Alba Iulia apare prima traducere integrală în limba română a Noului Testament, cunoscut sub numele de „Noul Testament de la Bălgrad”. Ediția este coordonată de mitropolitul Simion Ștefan
			* [[1870]] Sibiu. Scrisoarea adresată de protopopul I. Stanciu lui Ioan Raţiu, prin care îşi exprimă părerea că este necesară consti�tuirea unui centru în jurul căruia să se strângă întreaga mişcare naţională a românilor.
	* [[1892]] În zilele de 8-9 ianuarie / 20-21 ianuarie 1892, fruntaşii Partidului Naţional Român s-au întrunit într-o conferinţă extraordinară la Sibiu, alegînd ca preşedinte al partidului pe dr. Ioan Raţiu. S-a hotărît totodată elaborarea unui “Memorandum” al românilor, adresat împăratului de la Viena		* [[1892]] În zilele de 8-9 ianuarie / 20-21 ianuarie 1892, fruntaşii Partidului Naţional Român s-au întrunit într-o conferinţă extraordinară la Sibiu, alegînd ca preşedinte al partidului pe dr. Ioan Raţiu. S-a hotărît totodată elaborarea unui “Memorandum” al românilor, adresat împăratului de la Viena
	* [[1895]] Procesul pentru purtarea Tricolorului român dela 21 Ianuarie (2 Febr.) 1895. (La judecătoria criminală din Seghedin). Acuzate: Dna Emilia Rațiu și dșoara Dorina Rațiu. Substratul acusei. Că ar fi purtat tricolorul român, împreună cu mai multe alte Românce, la 27 Mai 1894, cu prilejul sosirii dela Cluj la Sibiu a condamnaților în procesul Memorandului. Acusatele depun că nice nu se aflau în Sibiu în ziua menționată, dar se afla acolo dșoara Felicia Rațiu, care recunoaște că a purtat o cocardă în tricolor românesc. Dosarul s-a închis fără sentență și procesul nu s-a urmărit mai departe. In conversație privată judecătorul respectiv a mărturisit apărătorului Dr. Ștefan Cicio Pop din Arad,că toată afacerea este o nebunie și el nu știe după care paragraf din lege să claseze. (Vezi Tribuna de la 24 Ian. 1895, Nr. 19). / Este vorba de fiicele lui Ioan Rațiu (n. 19 august 1828, Turda – d. 4 decembrie 1902, Sibiu)		* [[1895]] Procesul pentru purtarea Tricolorului român dela 21 Ianuarie (2 Febr.) 1895. (La judecătoria criminală din Seghedin). Acuzate: Dna Emilia Rațiu și dșoara Dorina Rațiu. Substratul acusei. Că ar fi purtat tricolorul român, împreună cu mai multe alte Românce, la 27 Mai 1894, cu prilejul sosirii dela Cluj la Sibiu a condamnaților în procesul Memorandului. Acusatele depun că nice nu se aflau în Sibiu în ziua menționată, dar se afla acolo dșoara Felicia Rațiu, care recunoaște că a purtat o cocardă în tricolor românesc. Dosarul s-a închis fără sentență și procesul nu s-a urmărit mai departe. In conversație privată judecătorul respectiv a mărturisit apărătorului Dr. Ștefan Cicio Pop din Arad,că toată afacerea este o nebunie și el nu știe după care paragraf din lege să claseze. (Vezi Tribuna de la 24 Ian. 1895, Nr. 19). / Este vorba de fiicele lui Ioan Rațiu (n. 19 august 1828, Turda – d. 4 decembrie 1902, Sibiu)