25 Mai - Revizia istoricului

WikiGlasul: /* Evenimente */

2024-05-26T04:57:25Z

Evenimente

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 26 mai 2024 04:57
Linia 5:		Linia 5:
	* [[1711]] La 25 mai 1711 regimentul sub conducerea lui G. Ivanenco şi-a încrucişat săbiile cu o partidă de tătari „şi pe mulţi din ei i-au adus în armata lui Şeremetev”. Dar în următoarea zi, „singuri volohii au plecat fiind impuşi sub protecţia regimentelor ruseşti, urmăriţi de către un număr cu mult mai mare de inamici”		* [[1711]] La 25 mai 1711 regimentul sub conducerea lui G. Ivanenco şi-a încrucişat săbiile cu o partidă de tătari „şi pe mulţi din ei i-au adus în armata lui Şeremetev”. Dar în următoarea zi, „singuri volohii au plecat fiind impuşi sub protecţia regimentelor ruseşti, urmăriţi de către un număr cu mult mai mare de inamici”
	* [[1827]] Românul [[Petrache Poenaru]] brevetează la Paris (brevet 3208,), primul toc rezervor din lume...cunoscut azi ca stilou		* [[1827]] Românul [[Petrache Poenaru]] brevetează la Paris (brevet 3208,), primul toc rezervor din lume...cunoscut azi ca stilou
	* [[1856]] [[Castanul Unirii]] și jurământul sacru de la 25 Mai 1856 de sub arborele declarat monument istoric		<div style="background-color: cyan; border-style: dashed;">
			* [[1856]] [[Castanul Unirii]] și jurământul sacru de la 25 Mai 1856 de sub arborele declarat monument istoric</div>
	* [[1856]] [[Vasile Alecsandri]], [[Costache Negri]], [[Mihail Kogălniceanu]], [[Costache Hurmuzachi]], [[Dimitrie Ralet]], [[Petre Mavrogheni]], părintele arhimandrit [[Neofit Scriban]], [[Costachi Rolla]] şi [[Emilian Florescu]] au întemeiat „[[Asociaţia de Luptă pentru Unire]]” ( locația, castanul Unirii din satul Vişan, jud Iași)		* [[1856]] [[Vasile Alecsandri]], [[Costache Negri]], [[Mihail Kogălniceanu]], [[Costache Hurmuzachi]], [[Dimitrie Ralet]], [[Petre Mavrogheni]], părintele arhimandrit [[Neofit Scriban]], [[Costachi Rolla]] şi [[Emilian Florescu]] au întemeiat „[[Asociaţia de Luptă pentru Unire]]” ( locația, castanul Unirii din satul Vişan, jud Iași)
	* [[1856]] Iniţial, Vasile Alecsandri şi-a intitulat poezia “25 mai 1856”, fapt ce atestă cu precizie şi data la care s-a ţinut acest important “sfat istoric”. Poezia a devenit “jurămâtul de credinţă” al unioniştilor ieşeni, din care îi menţionez întru cinstirea lor şi pe: Costachi Negri, Dimitrie Ralet, Constantin Hurmuzachi, Pr.arhim. Neofit Scriban, Petre Mavrogheni, Anastasie Panu, Costachi Rolla, Dimitrie Cozadini, Manolache Costache Epureanu, Dimitrie Cracti, Constantin Rosetti, Dimitrie A. Sturdza, Nicolae Şuţu, Ioan Emilian Florescu, Nicolae Creţulescu		* [[1856]] Iniţial, Vasile Alecsandri şi-a intitulat poezia “25 mai 1856”, fapt ce atestă cu precizie şi data la care s-a ţinut acest important “sfat istoric”. Poezia a devenit “jurămâtul de credinţă” al unioniştilor ieşeni, din care îi menţionez întru cinstirea lor şi pe: Costachi Negri, Dimitrie Ralet, Constantin Hurmuzachi, Pr.arhim. Neofit Scriban, Petre Mavrogheni, Anastasie Panu, Costachi Rolla, Dimitrie Cozadini, Manolache Costache Epureanu, Dimitrie Cracti, Constantin Rosetti, Dimitrie A. Sturdza, Nicolae Şuţu, Ioan Emilian Florescu, Nicolae Creţulescu
	* [[1871]] ”Primul Congres al Studenților Români” de la Putna unde [[Mihai Eminescu]] a rostit urmatorul discurs: "Noi susţinem că poporul românesc nu se va putea dezvolta ca popor românesc decît păstrînd, drept baze pentru dezvoltarea sa, tradiţiile sale istorice astfel cum ele s-au stabilit în curgerea vremilor…!Noi susţinem că e mai bine să înaintăm încet, dar păstrînd firea noastră românească, decît să mergem repede înainte, dezbrăcîndu-ne de dînsa prin străine legi şi străine obiceiuri…Noi am zis de la început că nu există compensaţii pentru Basarabia, precum nu există niciodată vro plată pentru o palmă măcar din pământul patriei. Acestea sunt lucruri sfinte, cari se pierd sau se câştigă prin împrejurări istorice, dar nici se vînd, nici se cumpără, nici se schimbă."		* [[1871]] ”Primul Congres al Studenților Români” de la Putna unde [[Mihai Eminescu]] a rostit urmatorul discurs: "Noi susţinem că poporul românesc nu se va putea dezvolta ca popor românesc decît păstrînd, drept baze pentru dezvoltarea sa, tradiţiile sale istorice astfel cum ele s-au stabilit în curgerea vremilor…!Noi susţinem că e mai bine să înaintăm încet, dar păstrînd firea noastră românească, decît să mergem repede înainte, dezbrăcîndu-ne de dînsa prin străine legi şi străine obiceiuri…Noi am zis de la început că nu există compensaţii pentru Basarabia, precum nu există niciodată vro plată pentru o palmă măcar din pământul patriei. Acestea sunt lucruri sfinte, cari se pierd sau se câştigă prin împrejurări istorice, dar nici se vînd, nici se cumpără, nici se schimbă."
	* [[1894]] AU FOST CONDAMNAŢI LA CLUJ MEMORANDIŞTII, condamnarea a 14 fruntași memorandiști. Memorandiștii au fost condamnați la 31 ani și două luni închisoare și la plata sumei de 2011 florini și 93 creițari cheltuieli de judecată		<div style="background-color: cyan; border-style: dashed;">
			* [[1894]] AU FOST CONDAMNAŢI LA CLUJ MEMORANDIŞTII, condamnarea a 14 fruntași memorandiști. Memorandiștii au fost condamnați la 31 ani și două luni închisoare și la plata sumei de 2011 florini și 93 creițari cheltuieli de judecată</div>
	* [[1917]] La Chișinău, in gubernia Basarabia, s-au desfășurat lucrările Congresului Învățătorilor moldoveni din Basarabia;(25-28 mai)		* [[1917]] La Chișinău, in gubernia Basarabia, s-au desfășurat lucrările Congresului Învățătorilor moldoveni din Basarabia;(25-28 mai)
	* [[1919]] Regele Ferdinand I a fost primit şi salutat in piaţa oraşului Carei de populaţiunea de aici cu mai multă dragoste şi bucurie,decât,poate, oriunde in ţinuturile eliberate		* [[1919]] Regele Ferdinand I a fost primit şi salutat in piaţa oraşului Carei de populaţiunea de aici cu mai multă dragoste şi bucurie,decât,poate, oriunde in ţinuturile eliberate

WikiGlasul: /* Evenimente */

2024-05-26T04:55:26Z

Evenimente

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 26 mai 2024 04:55
Linia 9:		Linia 9:
	* [[1856]] Iniţial, Vasile Alecsandri şi-a intitulat poezia “25 mai 1856”, fapt ce atestă cu precizie şi data la care s-a ţinut acest important “sfat istoric”. Poezia a devenit “jurămâtul de credinţă” al unioniştilor ieşeni, din care îi menţionez întru cinstirea lor şi pe: Costachi Negri, Dimitrie Ralet, Constantin Hurmuzachi, Pr.arhim. Neofit Scriban, Petre Mavrogheni, Anastasie Panu, Costachi Rolla, Dimitrie Cozadini, Manolache Costache Epureanu, Dimitrie Cracti, Constantin Rosetti, Dimitrie A. Sturdza, Nicolae Şuţu, Ioan Emilian Florescu, Nicolae Creţulescu		* [[1856]] Iniţial, Vasile Alecsandri şi-a intitulat poezia “25 mai 1856”, fapt ce atestă cu precizie şi data la care s-a ţinut acest important “sfat istoric”. Poezia a devenit “jurămâtul de credinţă” al unioniştilor ieşeni, din care îi menţionez întru cinstirea lor şi pe: Costachi Negri, Dimitrie Ralet, Constantin Hurmuzachi, Pr.arhim. Neofit Scriban, Petre Mavrogheni, Anastasie Panu, Costachi Rolla, Dimitrie Cozadini, Manolache Costache Epureanu, Dimitrie Cracti, Constantin Rosetti, Dimitrie A. Sturdza, Nicolae Şuţu, Ioan Emilian Florescu, Nicolae Creţulescu
	* [[1871]] ”Primul Congres al Studenților Români” de la Putna unde [[Mihai Eminescu]] a rostit urmatorul discurs: "Noi susţinem că poporul românesc nu se va putea dezvolta ca popor românesc decît păstrînd, drept baze pentru dezvoltarea sa, tradiţiile sale istorice astfel cum ele s-au stabilit în curgerea vremilor…!Noi susţinem că e mai bine să înaintăm încet, dar păstrînd firea noastră românească, decît să mergem repede înainte, dezbrăcîndu-ne de dînsa prin străine legi şi străine obiceiuri…Noi am zis de la început că nu există compensaţii pentru Basarabia, precum nu există niciodată vro plată pentru o palmă măcar din pământul patriei. Acestea sunt lucruri sfinte, cari se pierd sau se câştigă prin împrejurări istorice, dar nici se vînd, nici se cumpără, nici se schimbă."		* [[1871]] ”Primul Congres al Studenților Români” de la Putna unde [[Mihai Eminescu]] a rostit urmatorul discurs: "Noi susţinem că poporul românesc nu se va putea dezvolta ca popor românesc decît păstrînd, drept baze pentru dezvoltarea sa, tradiţiile sale istorice astfel cum ele s-au stabilit în curgerea vremilor…!Noi susţinem că e mai bine să înaintăm încet, dar păstrînd firea noastră românească, decît să mergem repede înainte, dezbrăcîndu-ne de dînsa prin străine legi şi străine obiceiuri…Noi am zis de la început că nu există compensaţii pentru Basarabia, precum nu există niciodată vro plată pentru o palmă măcar din pământul patriei. Acestea sunt lucruri sfinte, cari se pierd sau se câştigă prin împrejurări istorice, dar nici se vînd, nici se cumpără, nici se schimbă."
	* [[1894]] AU FOST CONDAMNAŢI LA CLUJ MEMORANDIŞTII, condamnarea a 14 fruntași memorandiști. Memorandiștii au fost condamnați la 31 ani și două luni închisoare și la plata sumei de 2011 florini și 93 creițari cheltuieli de judecată.		* [[1894]] AU FOST CONDAMNAŢI LA CLUJ MEMORANDIŞTII, condamnarea a 14 fruntași memorandiști. Memorandiștii au fost condamnați la 31 ani și două luni închisoare și la plata sumei de 2011 florini și 93 creițari cheltuieli de judecată
			* [[1917]] La Chișinău, in gubernia Basarabia, s-au desfășurat lucrările Congresului Învățătorilor moldoveni din Basarabia;(25-28 mai)
	* [[1919]] Regele Ferdinand I a fost primit şi salutat in piaţa oraşului Carei de populaţiunea de aici cu mai multă dragoste şi bucurie,decât,poate, oriunde in ţinuturile eliberate		* [[1919]] Regele Ferdinand I a fost primit şi salutat in piaţa oraşului Carei de populaţiunea de aici cu mai multă dragoste şi bucurie,decât,poate, oriunde in ţinuturile eliberate
	* [[1920]] Are loc inaugurarea Operei Naționale din Cluj, cu opera Aida, de Verdi, interpretată în limba română		* [[1920]] Are loc inaugurarea Operei Naționale din Cluj, cu opera Aida, de Verdi, interpretată în limba română

WikiGlasul la 24 mai 2024 23:47

2024-05-24T23:47:48Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 24 mai 2024 23:47
Linia 1:		Linia 1:


	== Evenimente ==		== Evenimente ==
	* [[1455]] orăşenii din [[Cetatea Albă]] nemulţumiţi de acţiunile piratereşti ale genovezilor din castelul Lerici de la gurile Niprului pun stăpânire pe această fortificaţie şi îi trimit captivi domnitorului [[Petru Aron]] pe conducătorii cetăţii		<div style="background-color: cyan; border-style: dashed;">
			* [[1455]] orăşenii din [[Cetatea Albă]] nemulţumiţi de acţiunile piratereşti ale genovezilor din castelul Lerici de la gurile Niprului pun stăpânire pe această fortificaţie şi îi trimit captivi domnitorului [[Petru Aron]] pe conducătorii cetăţii</div>
	* [[1606]] 16o6 (7114) Mai 25, Iasi. Ieremia Movila voevod reconfirmä inchinarea la m-rea Zograf dela Athos a m-rii sf. Nicolae din tarina Iasilor, cu toate satele ei.		* [[1606]] 16o6 (7114) Mai 25, Iasi. Ieremia Movila voevod reconfirmä inchinarea la m-rea Zograf dela Athos a m-rii sf. Nicolae din tarina Iasilor, cu toate satele ei.
	* [[1711]] La 25 mai 1711 regimentul sub conducerea lui G. Ivanenco şi-a încrucişat săbiile cu o partidă de tătari „şi pe mulţi din ei i-au adus în armata lui Şeremetev”. Dar în următoarea zi, „singuri volohii au plecat fiind impuşi sub protecţia regimentelor ruseşti, urmăriţi de către un număr cu mult mai mare de inamici”		* [[1711]] La 25 mai 1711 regimentul sub conducerea lui G. Ivanenco şi-a încrucişat săbiile cu o partidă de tătari „şi pe mulţi din ei i-au adus în armata lui Şeremetev”. Dar în următoarea zi, „singuri volohii au plecat fiind impuşi sub protecţia regimentelor ruseşti, urmăriţi de către un număr cu mult mai mare de inamici”
Linia 38:		Linia 37:

	== Link-uri ==		== Link-uri ==
	* [https://glasul.info/2015/03/02/transnistria-tara-noastra-de-dincolo-de-nistru/ - 25 Mai 1455 orăşenii din Cetatea Albă nemulţumiţi de acţiunile piratereşti ale genovezilor din castelul Lerici de la gurile Niprului pun stăpânire pe această fortificaţie şi îi trimit captivi domnitorului Petru Aron pe conducătorii cetăţii]		<div style="background-color: cyan; border-style: dashed;">
			* [https://glasul.info/2015/03/02/transnistria-tara-noastra-de-dincolo-de-nistru/ - 25 Mai 1455 orăşenii din Cetatea Albă nemulţumiţi de acţiunile piratereşti ale genovezilor din castelul Lerici de la gurile Niprului pun stăpânire pe această fortificaţie şi îi trimit captivi domnitorului Petru Aron pe conducătorii cetăţii]</div>
	* [https://glasul.info/2015/02/06/romanii-care-s-au-jertfit-pentru-gloria-rusiei-imperiale-in-armata-rusa/ - 25 mai 1711 regimentul sub conducerea lui G. Ivanenco şi-a încrucişat săbiile cu o partidă de tătari „şi pe mulţi din ei i-au adus în armata lui Şeremetev”. Dar în următoarea zi, „singuri volohii au plecat fiind impuşi sub protecţia regimentelor ruseşti, urmăriţi de către un număr cu mult mai mare de inamici”]		* [https://glasul.info/2015/02/06/romanii-care-s-au-jertfit-pentru-gloria-rusiei-imperiale-in-armata-rusa/ - 25 mai 1711 regimentul sub conducerea lui G. Ivanenco şi-a încrucişat săbiile cu o partidă de tătari „şi pe mulţi din ei i-au adus în armata lui Şeremetev”. Dar în următoarea zi, „singuri volohii au plecat fiind impuşi sub protecţia regimentelor ruseşti, urmăriţi de către un număr cu mult mai mare de inamici”]
	* [https://glasul.info/2020/05/22/castanul-unirii-si-juramantul-sacru-de-la-25-mai-1856-de-sub-arborele-declarat-monument-istoric/ - 25 Mai 1856 Castanul Unirii și jurământul sacru de la 25 Mai 1856 de sub arborele declarat monument istoric]		* [https://glasul.info/2020/05/22/castanul-unirii-si-juramantul-sacru-de-la-25-mai-1856-de-sub-arborele-declarat-monument-istoric/ - 25 Mai 1856 Castanul Unirii și jurământul sacru de la 25 Mai 1856 de sub arborele declarat monument istoric]

WikiGlasul: /* Evenimente */

2024-05-19T01:15:43Z

Evenimente

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 19 mai 2024 01:15
Linia 10:		Linia 10:
	* [[1856]] Iniţial, Vasile Alecsandri şi-a intitulat poezia “25 mai 1856”, fapt ce atestă cu precizie şi data la care s-a ţinut acest important “sfat istoric”. Poezia a devenit “jurămâtul de credinţă” al unioniştilor ieşeni, din care îi menţionez întru cinstirea lor şi pe: Costachi Negri, Dimitrie Ralet, Constantin Hurmuzachi, Pr.arhim. Neofit Scriban, Petre Mavrogheni, Anastasie Panu, Costachi Rolla, Dimitrie Cozadini, Manolache Costache Epureanu, Dimitrie Cracti, Constantin Rosetti, Dimitrie A. Sturdza, Nicolae Şuţu, Ioan Emilian Florescu, Nicolae Creţulescu		* [[1856]] Iniţial, Vasile Alecsandri şi-a intitulat poezia “25 mai 1856”, fapt ce atestă cu precizie şi data la care s-a ţinut acest important “sfat istoric”. Poezia a devenit “jurămâtul de credinţă” al unioniştilor ieşeni, din care îi menţionez întru cinstirea lor şi pe: Costachi Negri, Dimitrie Ralet, Constantin Hurmuzachi, Pr.arhim. Neofit Scriban, Petre Mavrogheni, Anastasie Panu, Costachi Rolla, Dimitrie Cozadini, Manolache Costache Epureanu, Dimitrie Cracti, Constantin Rosetti, Dimitrie A. Sturdza, Nicolae Şuţu, Ioan Emilian Florescu, Nicolae Creţulescu
	* [[1871]] ”Primul Congres al Studenților Români” de la Putna unde [[Mihai Eminescu]] a rostit urmatorul discurs: "Noi susţinem că poporul românesc nu se va putea dezvolta ca popor românesc decît păstrînd, drept baze pentru dezvoltarea sa, tradiţiile sale istorice astfel cum ele s-au stabilit în curgerea vremilor…!Noi susţinem că e mai bine să înaintăm încet, dar păstrînd firea noastră românească, decît să mergem repede înainte, dezbrăcîndu-ne de dînsa prin străine legi şi străine obiceiuri…Noi am zis de la început că nu există compensaţii pentru Basarabia, precum nu există niciodată vro plată pentru o palmă măcar din pământul patriei. Acestea sunt lucruri sfinte, cari se pierd sau se câştigă prin împrejurări istorice, dar nici se vînd, nici se cumpără, nici se schimbă."		* [[1871]] ”Primul Congres al Studenților Români” de la Putna unde [[Mihai Eminescu]] a rostit urmatorul discurs: "Noi susţinem că poporul românesc nu se va putea dezvolta ca popor românesc decît păstrînd, drept baze pentru dezvoltarea sa, tradiţiile sale istorice astfel cum ele s-au stabilit în curgerea vremilor…!Noi susţinem că e mai bine să înaintăm încet, dar păstrînd firea noastră românească, decît să mergem repede înainte, dezbrăcîndu-ne de dînsa prin străine legi şi străine obiceiuri…Noi am zis de la început că nu există compensaţii pentru Basarabia, precum nu există niciodată vro plată pentru o palmă măcar din pământul patriei. Acestea sunt lucruri sfinte, cari se pierd sau se câştigă prin împrejurări istorice, dar nici se vînd, nici se cumpără, nici se schimbă."
	* [[1894]] AU FOST CONDAMNAŢI LA CLUJ MEMORANDIŞTII		* [[1894]] AU FOST CONDAMNAŢI LA CLUJ MEMORANDIŞTII, condamnarea a 14 fruntași memorandiști. Memorandiștii au fost condamnați la 31 ani și două luni închisoare și la plata sumei de 2011 florini și 93 creițari cheltuieli de judecată.
	* [[1919]] Regele Ferdinand I a fost primit şi salutat in piaţa oraşului Carei de populaţiunea de aici cu mai multă dragoste şi bucurie,decât,poate, oriunde in ţinuturile eliberate		* [[1919]] Regele Ferdinand I a fost primit şi salutat in piaţa oraşului Carei de populaţiunea de aici cu mai multă dragoste şi bucurie,decât,poate, oriunde in ţinuturile eliberate
	* [[1920]] Are loc inaugurarea Operei Naționale din Cluj, cu opera Aida, de Verdi, interpretată în limba română		* [[1920]] Are loc inaugurarea Operei Naționale din Cluj, cu opera Aida, de Verdi, interpretată în limba română

WikiGlasul: /* Evenimente */

2024-05-10T17:12:24Z

Evenimente

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 10 mai 2024 17:12
Linia 9:		Linia 9:
	* [[1856]] [[Vasile Alecsandri]], [[Costache Negri]], [[Mihail Kogălniceanu]], [[Costache Hurmuzachi]], [[Dimitrie Ralet]], [[Petre Mavrogheni]], părintele arhimandrit [[Neofit Scriban]], [[Costachi Rolla]] şi [[Emilian Florescu]] au întemeiat „[[Asociaţia de Luptă pentru Unire]]” ( locația, castanul Unirii din satul Vişan, jud Iași)		* [[1856]] [[Vasile Alecsandri]], [[Costache Negri]], [[Mihail Kogălniceanu]], [[Costache Hurmuzachi]], [[Dimitrie Ralet]], [[Petre Mavrogheni]], părintele arhimandrit [[Neofit Scriban]], [[Costachi Rolla]] şi [[Emilian Florescu]] au întemeiat „[[Asociaţia de Luptă pentru Unire]]” ( locația, castanul Unirii din satul Vişan, jud Iași)
	* [[1856]] Iniţial, Vasile Alecsandri şi-a intitulat poezia “25 mai 1856”, fapt ce atestă cu precizie şi data la care s-a ţinut acest important “sfat istoric”. Poezia a devenit “jurămâtul de credinţă” al unioniştilor ieşeni, din care îi menţionez întru cinstirea lor şi pe: Costachi Negri, Dimitrie Ralet, Constantin Hurmuzachi, Pr.arhim. Neofit Scriban, Petre Mavrogheni, Anastasie Panu, Costachi Rolla, Dimitrie Cozadini, Manolache Costache Epureanu, Dimitrie Cracti, Constantin Rosetti, Dimitrie A. Sturdza, Nicolae Şuţu, Ioan Emilian Florescu, Nicolae Creţulescu		* [[1856]] Iniţial, Vasile Alecsandri şi-a intitulat poezia “25 mai 1856”, fapt ce atestă cu precizie şi data la care s-a ţinut acest important “sfat istoric”. Poezia a devenit “jurămâtul de credinţă” al unioniştilor ieşeni, din care îi menţionez întru cinstirea lor şi pe: Costachi Negri, Dimitrie Ralet, Constantin Hurmuzachi, Pr.arhim. Neofit Scriban, Petre Mavrogheni, Anastasie Panu, Costachi Rolla, Dimitrie Cozadini, Manolache Costache Epureanu, Dimitrie Cracti, Constantin Rosetti, Dimitrie A. Sturdza, Nicolae Şuţu, Ioan Emilian Florescu, Nicolae Creţulescu
	* [[1871]] ”Primul Congres al Studenților Români” de la Putna unde [[Mihai Eminescu]] a rostit urmatorul discurs: "Noi susţinem că poporul românesc nu se va putea dezvolta ca popor românesc decît păstrînd, drept baze pentru dezvoltarea sa, tradiţiile sale istorice astfel cum ele s-au stabilit în curgerea vremilor…!Noi susţinem că e mai bine să înaintăm încet, dar păstrînd firea noastră românească, decît să mergem repede înainte, dezbrăcîndu-ne de dînsa prin străine legi şi străine obiceiuri…Noi am zis de la început că nu există compensaţii pentru Basarabia, precum nu există niciodată vro plată pentru o palmă măcar din pământul patriei.		* [[1871]] ”Primul Congres al Studenților Români” de la Putna unde [[Mihai Eminescu]] a rostit urmatorul discurs: "Noi susţinem că poporul românesc nu se va putea dezvolta ca popor românesc decît păstrînd, drept baze pentru dezvoltarea sa, tradiţiile sale istorice astfel cum ele s-au stabilit în curgerea vremilor…!Noi susţinem că e mai bine să înaintăm încet, dar păstrînd firea noastră românească, decît să mergem repede înainte, dezbrăcîndu-ne de dînsa prin străine legi şi străine obiceiuri…Noi am zis de la început că nu există compensaţii pentru Basarabia, precum nu există niciodată vro plată pentru o palmă măcar din pământul patriei. Acestea sunt lucruri sfinte, cari se pierd sau se câştigă prin împrejurări istorice, dar nici se vînd, nici se cumpără, nici se schimbă."
	Acestea sunt lucruri sfinte, cari se pierd sau se câştigă prin împrejurări istorice, dar nici se vînd, nici se cumpără, nici se schimbă."
	* [[1894]] AU FOST CONDAMNAŢI LA CLUJ MEMORANDIŞTII		* [[1894]] AU FOST CONDAMNAŢI LA CLUJ MEMORANDIŞTII
	* [[1919]] Regele Ferdinand I a fost primit şi salutat in piaţa oraşului Carei de populaţiunea de aici cu mai multă dragoste şi bucurie,decât,poate, oriunde in ţinuturile eliberate		* [[1919]] Regele Ferdinand I a fost primit şi salutat in piaţa oraşului Carei de populaţiunea de aici cu mai multă dragoste şi bucurie,decât,poate, oriunde in ţinuturile eliberate

WikiGlasul: /* Evenimente */

2024-05-10T17:12:05Z

Evenimente

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 10 mai 2024 17:12
Linia 9:		Linia 9:
	* [[1856]] [[Vasile Alecsandri]], [[Costache Negri]], [[Mihail Kogălniceanu]], [[Costache Hurmuzachi]], [[Dimitrie Ralet]], [[Petre Mavrogheni]], părintele arhimandrit [[Neofit Scriban]], [[Costachi Rolla]] şi [[Emilian Florescu]] au întemeiat „[[Asociaţia de Luptă pentru Unire]]” ( locația, castanul Unirii din satul Vişan, jud Iași)		* [[1856]] [[Vasile Alecsandri]], [[Costache Negri]], [[Mihail Kogălniceanu]], [[Costache Hurmuzachi]], [[Dimitrie Ralet]], [[Petre Mavrogheni]], părintele arhimandrit [[Neofit Scriban]], [[Costachi Rolla]] şi [[Emilian Florescu]] au întemeiat „[[Asociaţia de Luptă pentru Unire]]” ( locația, castanul Unirii din satul Vişan, jud Iași)
	* [[1856]] Iniţial, Vasile Alecsandri şi-a intitulat poezia “25 mai 1856”, fapt ce atestă cu precizie şi data la care s-a ţinut acest important “sfat istoric”. Poezia a devenit “jurămâtul de credinţă” al unioniştilor ieşeni, din care îi menţionez întru cinstirea lor şi pe: Costachi Negri, Dimitrie Ralet, Constantin Hurmuzachi, Pr.arhim. Neofit Scriban, Petre Mavrogheni, Anastasie Panu, Costachi Rolla, Dimitrie Cozadini, Manolache Costache Epureanu, Dimitrie Cracti, Constantin Rosetti, Dimitrie A. Sturdza, Nicolae Şuţu, Ioan Emilian Florescu, Nicolae Creţulescu		* [[1856]] Iniţial, Vasile Alecsandri şi-a intitulat poezia “25 mai 1856”, fapt ce atestă cu precizie şi data la care s-a ţinut acest important “sfat istoric”. Poezia a devenit “jurămâtul de credinţă” al unioniştilor ieşeni, din care îi menţionez întru cinstirea lor şi pe: Costachi Negri, Dimitrie Ralet, Constantin Hurmuzachi, Pr.arhim. Neofit Scriban, Petre Mavrogheni, Anastasie Panu, Costachi Rolla, Dimitrie Cozadini, Manolache Costache Epureanu, Dimitrie Cracti, Constantin Rosetti, Dimitrie A. Sturdza, Nicolae Şuţu, Ioan Emilian Florescu, Nicolae Creţulescu
	* [[1871]] ”Primul Congres al Studenților Români” de la Putna unde [[Mihai Eminescu]] a rostit urmatorul discurs: "Noi susţinem că poporul românesc nu se va putea dezvolta ca popor românesc decît păstrînd, drept baze pentru dezvoltarea sa, tradiţiile sale istorice astfel cum ele s-au stabilit în curgerea vremilor…!		* [[1871]] ”Primul Congres al Studenților Români” de la Putna unde [[Mihai Eminescu]] a rostit urmatorul discurs: "Noi susţinem că poporul românesc nu se va putea dezvolta ca popor românesc decît păstrînd, drept baze pentru dezvoltarea sa, tradiţiile sale istorice astfel cum ele s-au stabilit în curgerea vremilor…!Noi susţinem că e mai bine să înaintăm încet, dar păstrînd firea noastră românească, decît să mergem repede înainte, dezbrăcîndu-ne de dînsa prin străine legi şi străine obiceiuri…Noi am zis de la început că nu există compensaţii pentru Basarabia, precum nu există niciodată vro plată pentru o palmă măcar din pământul patriei.
	Noi susţinem că e mai bine să înaintăm încet, dar păstrînd firea noastră românească, decît să mergem repede înainte, dezbrăcîndu-ne de dînsa prin străine legi şi străine obiceiuri…Noi am zis de la început că nu există compensaţii pentru Basarabia, precum nu există niciodată vro plată pentru o palmă măcar din pământul patriei.
	Acestea sunt lucruri sfinte, cari se pierd sau se câştigă prin împrejurări istorice, dar nici se vînd, nici se cumpără, nici se schimbă."		Acestea sunt lucruri sfinte, cari se pierd sau se câştigă prin împrejurări istorice, dar nici se vînd, nici se cumpără, nici se schimbă."
	* [[1894]] AU FOST CONDAMNAŢI LA CLUJ MEMORANDIŞTII		* [[1894]] AU FOST CONDAMNAŢI LA CLUJ MEMORANDIŞTII

WikiGlasul: /* Evenimente */

2024-05-10T17:11:42Z

Evenimente

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 10 mai 2024 17:11
Linia 10:		Linia 10:
	* [[1856]] Iniţial, Vasile Alecsandri şi-a intitulat poezia “25 mai 1856”, fapt ce atestă cu precizie şi data la care s-a ţinut acest important “sfat istoric”. Poezia a devenit “jurămâtul de credinţă” al unioniştilor ieşeni, din care îi menţionez întru cinstirea lor şi pe: Costachi Negri, Dimitrie Ralet, Constantin Hurmuzachi, Pr.arhim. Neofit Scriban, Petre Mavrogheni, Anastasie Panu, Costachi Rolla, Dimitrie Cozadini, Manolache Costache Epureanu, Dimitrie Cracti, Constantin Rosetti, Dimitrie A. Sturdza, Nicolae Şuţu, Ioan Emilian Florescu, Nicolae Creţulescu		* [[1856]] Iniţial, Vasile Alecsandri şi-a intitulat poezia “25 mai 1856”, fapt ce atestă cu precizie şi data la care s-a ţinut acest important “sfat istoric”. Poezia a devenit “jurămâtul de credinţă” al unioniştilor ieşeni, din care îi menţionez întru cinstirea lor şi pe: Costachi Negri, Dimitrie Ralet, Constantin Hurmuzachi, Pr.arhim. Neofit Scriban, Petre Mavrogheni, Anastasie Panu, Costachi Rolla, Dimitrie Cozadini, Manolache Costache Epureanu, Dimitrie Cracti, Constantin Rosetti, Dimitrie A. Sturdza, Nicolae Şuţu, Ioan Emilian Florescu, Nicolae Creţulescu
	* [[1871]] ”Primul Congres al Studenților Români” de la Putna unde [[Mihai Eminescu]] a rostit urmatorul discurs: "Noi susţinem că poporul românesc nu se va putea dezvolta ca popor românesc decît păstrînd, drept baze pentru dezvoltarea sa, tradiţiile sale istorice astfel cum ele s-au stabilit în curgerea vremilor…!		* [[1871]] ”Primul Congres al Studenților Români” de la Putna unde [[Mihai Eminescu]] a rostit urmatorul discurs: "Noi susţinem că poporul românesc nu se va putea dezvolta ca popor românesc decît păstrînd, drept baze pentru dezvoltarea sa, tradiţiile sale istorice astfel cum ele s-au stabilit în curgerea vremilor…!
	Noi susţinem că e mai bine să înaintăm încet, dar păstrînd firea noastră românească, decît să mergem repede înainte, dezbrăcîndu-ne de dînsa prin străine legi şi străine ~~obiceiuri…~~		Noi susţinem că e mai bine să înaintăm încet, dar păstrînd firea noastră românească, decît să mergem repede înainte, dezbrăcîndu-ne de dînsa prin străine legi şi străine obiceiuri…Noi am zis de la început că nu există compensaţii pentru Basarabia, precum nu există niciodată vro plată pentru o palmă măcar din pământul patriei.
	~~Noi~~ am zis de la început că nu există compensaţii pentru Basarabia, precum nu există niciodată vro plată pentru o palmă măcar din pământul patriei.
	Acestea sunt lucruri sfinte, cari se pierd sau se câştigă prin împrejurări istorice, dar nici se vînd, nici se cumpără, nici se schimbă."		Acestea sunt lucruri sfinte, cari se pierd sau se câştigă prin împrejurări istorice, dar nici se vînd, nici se cumpără, nici se schimbă."
	* [[1894]] AU FOST CONDAMNAŢI LA CLUJ MEMORANDIŞTII		* [[1894]] AU FOST CONDAMNAŢI LA CLUJ MEMORANDIŞTII
			* [[1919]] Regele Ferdinand I a fost primit şi salutat in piaţa oraşului Carei de populaţiunea de aici cu mai multă dragoste şi bucurie,decât,poate, oriunde in ţinuturile eliberate
	* [[1920]] Are loc inaugurarea Operei Naționale din Cluj, cu opera Aida, de Verdi, interpretată în limba română		* [[1920]] Are loc inaugurarea Operei Naționale din Cluj, cu opera Aida, de Verdi, interpretată în limba română
	* [[1935]] În baza unei conventii adoptate în 1935, Ministerul Învatamântului de la Belgrad a numit în scolile cu populatie majoritar româneasca învatatori “contractuali”, chemati din România. Primul grup a sosit la 25 mai 1935		* [[1935]] În baza unei conventii adoptate în 1935, Ministerul Învatamântului de la Belgrad a numit în scolile cu populatie majoritar româneasca învatatori “contractuali”, chemati din România. Primul grup a sosit la 25 mai 1935

WikiGlasul: /* Evenimente */

2024-05-06T00:37:17Z

Evenimente

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 6 mai 2024 00:37
Linia 3:		Linia 3:
	== Evenimente ==		== Evenimente ==
	* [[1455]] orăşenii din [[Cetatea Albă]] nemulţumiţi de acţiunile piratereşti ale genovezilor din castelul Lerici de la gurile Niprului pun stăpânire pe această fortificaţie şi îi trimit captivi domnitorului [[Petru Aron]] pe conducătorii cetăţii		* [[1455]] orăşenii din [[Cetatea Albă]] nemulţumiţi de acţiunile piratereşti ale genovezilor din castelul Lerici de la gurile Niprului pun stăpânire pe această fortificaţie şi îi trimit captivi domnitorului [[Petru Aron]] pe conducătorii cetăţii
	* [[1606] 16o6 (7114) Mai 25, Iasi. Ieremia Movila voevod reconfirmä inchinarea la m-rea Zograf dela Athos a m-rii sf. Nicolae din tarina Iasilor, cu toate satele ei.		* [[1606]] 16o6 (7114) Mai 25, Iasi. Ieremia Movila voevod reconfirmä inchinarea la m-rea Zograf dela Athos a m-rii sf. Nicolae din tarina Iasilor, cu toate satele ei.
	* [[1711]] La 25 mai 1711 regimentul sub conducerea lui G. Ivanenco şi-a încrucişat săbiile cu o partidă de tătari „şi pe mulţi din ei i-au adus în armata lui Şeremetev”. Dar în următoarea zi, „singuri volohii au plecat fiind impuşi sub protecţia regimentelor ruseşti, urmăriţi de către un număr cu mult mai mare de inamici”		* [[1711]] La 25 mai 1711 regimentul sub conducerea lui G. Ivanenco şi-a încrucişat săbiile cu o partidă de tătari „şi pe mulţi din ei i-au adus în armata lui Şeremetev”. Dar în următoarea zi, „singuri volohii au plecat fiind impuşi sub protecţia regimentelor ruseşti, urmăriţi de către un număr cu mult mai mare de inamici”
	* [[1827]] Românul [[Petrache Poenaru]] brevetează la Paris (brevet 3208,), primul toc rezervor din lume...cunoscut azi ca stilou		* [[1827]] Românul [[Petrache Poenaru]] brevetează la Paris (brevet 3208,), primul toc rezervor din lume...cunoscut azi ca stilou

WikiGlasul: /* Evenimente */

2024-05-06T00:37:03Z

Evenimente

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 6 mai 2024 00:37
Linia 3:		Linia 3:
	== Evenimente ==		== Evenimente ==
	* [[1455]] orăşenii din [[Cetatea Albă]] nemulţumiţi de acţiunile piratereşti ale genovezilor din castelul Lerici de la gurile Niprului pun stăpânire pe această fortificaţie şi îi trimit captivi domnitorului [[Petru Aron]] pe conducătorii cetăţii		* [[1455]] orăşenii din [[Cetatea Albă]] nemulţumiţi de acţiunile piratereşti ale genovezilor din castelul Lerici de la gurile Niprului pun stăpânire pe această fortificaţie şi îi trimit captivi domnitorului [[Petru Aron]] pe conducătorii cetăţii
			* [[1606] 16o6 (7114) Mai 25, Iasi. Ieremia Movila voevod reconfirmä inchinarea la m-rea Zograf dela Athos a m-rii sf. Nicolae din tarina Iasilor, cu toate satele ei.
	* [[1711]] La 25 mai 1711 regimentul sub conducerea lui G. Ivanenco şi-a încrucişat săbiile cu o partidă de tătari „şi pe mulţi din ei i-au adus în armata lui Şeremetev”. Dar în următoarea zi, „singuri volohii au plecat fiind impuşi sub protecţia regimentelor ruseşti, urmăriţi de către un număr cu mult mai mare de inamici”		* [[1711]] La 25 mai 1711 regimentul sub conducerea lui G. Ivanenco şi-a încrucişat săbiile cu o partidă de tătari „şi pe mulţi din ei i-au adus în armata lui Şeremetev”. Dar în următoarea zi, „singuri volohii au plecat fiind impuşi sub protecţia regimentelor ruseşti, urmăriţi de către un număr cu mult mai mare de inamici”
	* [[1827]] Românul [[Petrache Poenaru]] brevetează la Paris (brevet 3208,), primul toc rezervor din lume...cunoscut azi ca stilou		* [[1827]] Românul [[Petrache Poenaru]] brevetează la Paris (brevet 3208,), primul toc rezervor din lume...cunoscut azi ca stilou

WikiGlasul: /* Link-uri */

2021-05-25T09:08:26Z

Link-uri

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 25 mai 2021 09:08
Linia 45:		Linia 45:
	* [https://glasul.info/2019/09/10/cmr-valorile-traditionale-si-nationale-sunt-permanent-atacate-pentru-a-slabi-liantul-national-si-a-face-romania-mai-slaba/ - 25 Mai 1871 ”Primul Congres al Studenților Români” de la Putna unde Mihai Eminescu rostea un discurs nationalist]		* [https://glasul.info/2019/09/10/cmr-valorile-traditionale-si-nationale-sunt-permanent-atacate-pentru-a-slabi-liantul-national-si-a-face-romania-mai-slaba/ - 25 Mai 1871 ”Primul Congres al Studenților Români” de la Putna unde Mihai Eminescu rostea un discurs nationalist]
	* [https://glasul.info/2015/05/25/in-25-mai-1894-au-fost-condamnati-la-cluj-memorandistii/ - 25 MAi 1894 AU FOST CONDAMNAŢI LA CLUJ MEMORANDIŞTII]		* [https://glasul.info/2015/05/25/in-25-mai-1894-au-fost-condamnati-la-cluj-memorandistii/ - 25 MAi 1894 AU FOST CONDAMNAŢI LA CLUJ MEMORANDIŞTII]
	* [https://glasul.info/2015/02/17/soarta-romanilor-din-banatul-sarbesc-dupa-marea-unire-de-la-1918/ - 25 Mai 1935 ~~https://glasul~~.~~info/2015/02/17/soarta-romanilor-din-banatul-sarbesc-dupa-marea-unire-de-~~la~~-1918/~~]		* [https://glasul.info/2015/02/17/soarta-romanilor-din-banatul-sarbesc-dupa-marea-unire-de-la-1918/ - 25 Mai 1935 În baza unei conventii adoptate în 1935, Ministerul Învatamântului de la Belgrad a numit în scolile cu populatie majoritar româneasca învatatori “contractuali”, chemati din România. Primul grup a sosit la 25 mai 1935]
	* [https://glasul.info/2016/06/09/9-iunie-1944-cluj-ultimul-tren-cu-evrei-pe-care-armata-horthysta-il-trimitea-lagarele-naziste-ale-mortii/ - 25 Mai 1944 Ghetoul din Cluj a fost lichidat prin șase transporturi efectuate in trenuri ale morții spre lagarul de exterminare de la Auschwitz, intre 25 mai și 5 iunie 1944]		* [https://glasul.info/2016/06/09/9-iunie-1944-cluj-ultimul-tren-cu-evrei-pe-care-armata-horthysta-il-trimitea-lagarele-naziste-ale-mortii/ - 25 Mai 1944 Ghetoul din Cluj a fost lichidat prin șase transporturi efectuate in trenuri ale morții spre lagarul de exterminare de la Auschwitz, intre 25 mai și 5 iunie 1944]
	* [https://glasul.info/2015/11/06/tara-si-neamul-mai-presus-de-orice-iuliu-maniu-despre-tratatul-cu-ucraina/ - 25 Mai 1997 adunarea populara din Piata Avram Iancu de la Cluj-Napoca]		* [https://glasul.info/2015/11/06/tara-si-neamul-mai-presus-de-orice-iuliu-maniu-despre-tratatul-cu-ucraina/ - 25 Mai 1997 adunarea populara din Piata Avram Iancu de la Cluj-Napoca]