28 Mai - Revizia istoricului

WikiGlasul: /* Evenimente */

2025-08-12T08:02:40Z

Evenimente

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 12 august 2025 08:02
Linia 7:		Linia 7:
	* [[1871]] 28 martie-28 mai 1871: Comuna din Paris. Insurecție a locuitorilor Parisului împotriva guvernului		* [[1871]] 28 martie-28 mai 1871: Comuna din Paris. Insurecție a locuitorilor Parisului împotriva guvernului
	<div style="background-color: cyan; border-style: dashed;">		<div style="background-color: cyan; border-style: dashed;">
	* [[1892]] Memorandumul Transilvaniei a fost o petiție prezentată în 28 mai 1892 de liderii românilor din Transilvania împăratului Austro-Ungariei [[Franz Josef]] prin care erau solicitate pentru populația română drepturi etnice egale cu ale populației maghiare, precum și încetarea persecuțiilor și a încercărilor de maghiarizare</div>		* [[1892]] Memorandumul Transilvaniei a fost o petiție prezentată în 28 mai 1892 de liderii românilor din Transilvania împăratului Austro-Ungariei [[Franz Josef]] prin care erau solicitate pentru populația română drepturi etnice egale cu ale populației maghiare, precum și încetarea persecuțiilor și a încercărilor de maghiarizare. 28 mai 1892 — Depunerea Memorandumului românilor din Transilvania (urmat de proces în 1893–1894).Loc: Budapesta / Cluj (context Transilvania). Fruntaşii români au redactat şi înaintat Memorandumul (28 mai 1892) pentru revendicări de drepturi etnice; autorităţile maghiare au urmărit penal liderii: procesul „memorandiştilor” s-a desfăşurat în 1894 (judecare la Cluj între 25 aprilie – 7 mai 1894) şi a condus la condamnări — exemplu de represiune juridică împotriva elitei româneşti.</div>
	* [[1892]] La 28 mai / 9 iunie 1892, o delegaţie compusă din 300 de intelectuali, negustori, meseriaşi şi muncitori, în frunte cu liderii PNR, a sosit la Viena pentru a prezenta împăratului “Memorandumul” semnat de dr. [[Ioan Raţiu]] (preşedinte), [[Gheorghe Pop de Băseşti]] şi [[Eugen Brote]] (vicepreşedinţi), dr. [[Vasile Lucaciu]] (secretar general), [[Iuliu Coroianu]] (referent), [[Septimiu Albini]] (secretar)		* [[1892]] La 28 mai / 9 iunie 1892, o delegaţie compusă din 300 de intelectuali, negustori, meseriaşi şi muncitori, în frunte cu liderii PNR, a sosit la Viena pentru a prezenta împăratului “Memorandumul” semnat de dr. [[Ioan Raţiu]] (preşedinte), [[Gheorghe Pop de Băseşti]] şi [[Eugen Brote]] (vicepreşedinţi), dr. [[Vasile Lucaciu]] (secretar general), [[Iuliu Coroianu]] (referent), [[Septimiu Albini]] (secretar)
	* [[1902]] Blaj. Ministrul [[Wlassics Iuliu]] deschide ancheta impotriva profesorilor. Motivul. La "maial" in paduricea de la Veza studentii de la facultatea de teologie si elevii liceului au cantat Desteapta-te romane. / Ministrul [[Iuliu Wlassics]], deschide anchetă împotriva profesorilor de la Blaj, pentru că la „maial” în păduricea de la Veza, studenţii de la facultatea teologică şi elevii de liceu au îndrăznit să cânte „Deşteaptă-te, române!”. Totodată sunt daţi pe mâna judecătoriei, trei elevi din clasa VII, fiindcă au purtat la butonieră steguleţe tricolore (28 mai 1902) Trei elevi de clasa VIII-a sunt trimisi in judecata. Motivul: la butoniera au purtat stegulete tricolore.		* [[1902]] Blaj. Ministrul [[Wlassics Iuliu]] deschide ancheta impotriva profesorilor. Motivul. La "maial" in paduricea de la Veza studentii de la facultatea de teologie si elevii liceului au cantat Desteapta-te romane. / Ministrul [[Iuliu Wlassics]], deschide anchetă împotriva profesorilor de la Blaj, pentru că la „maial” în păduricea de la Veza, studenţii de la facultatea teologică şi elevii de liceu au îndrăznit să cânte „Deşteaptă-te, române!”. Totodată sunt daţi pe mâna judecătoriei, trei elevi din clasa VII, fiindcă au purtat la butonieră steguleţe tricolore (28 mai 1902) Trei elevi de clasa VIII-a sunt trimisi in judecata. Motivul: la butoniera au purtat stegulete tricolore.

WikiGlasul la 28 mai 2025 00:26

2025-05-28T00:26:15Z

WikiGlasul: /* Evenimente */

2024-08-21T17:13:53Z

Evenimente

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 21 august 2024 17:13
Linia 11:		Linia 11:
	* [[1892]] Memorandumul Transilvaniei a fost o petiție prezentată în 28 mai 1892 de liderii românilor din Transilvania împăratului Austro-Ungariei Franz Josef prin care erau solicitate pentru populația română drepturi etnice egale cu ale populației maghiare, precum și încetarea persecuțiilor și a încercărilor de maghiarizare</div>		* [[1892]] Memorandumul Transilvaniei a fost o petiție prezentată în 28 mai 1892 de liderii românilor din Transilvania împăratului Austro-Ungariei Franz Josef prin care erau solicitate pentru populația română drepturi etnice egale cu ale populației maghiare, precum și încetarea persecuțiilor și a încercărilor de maghiarizare</div>
	* [[1892]] La 28 mai / 9 iunie 1892, o delegaţie compusă din 300 de intelectuali, negustori, meseriaşi şi muncitori, în frunte cu liderii PNR, a sosit la Viena pentru a prezenta împăratului “Memorandumul” semnat de dr. Ioan Raţiu (preşedinte), Gheorghe Pop de Băseşti şi Eugen Brote (vicepreşedinţi), dr. Vasile Lucaciu (secretar general), Iuliu Coroianu (referent), Septimiu Albini (secretar)		* [[1892]] La 28 mai / 9 iunie 1892, o delegaţie compusă din 300 de intelectuali, negustori, meseriaşi şi muncitori, în frunte cu liderii PNR, a sosit la Viena pentru a prezenta împăratului “Memorandumul” semnat de dr. Ioan Raţiu (preşedinte), Gheorghe Pop de Băseşti şi Eugen Brote (vicepreşedinţi), dr. Vasile Lucaciu (secretar general), Iuliu Coroianu (referent), Septimiu Albini (secretar)
	* [[1902]] Blaj. Ministrul Wlassics Iuliu deschide ancheta impotriva profesorilor. Motivul. La "maial" in paduricea de la Veza studentii de la facultatea de teologie si elevii liceului au cantat Desteapta-te romane. Trei elevi de clasa VIII-a sunt trimisi in judecata. Motivul: la butoniera au purtat stegulete tricolore.		* [[1902]] Blaj. Ministrul Wlassics Iuliu deschide ancheta impotriva profesorilor. Motivul. La "maial" in paduricea de la Veza studentii de la facultatea de teologie si elevii liceului au cantat Desteapta-te romane. / Ministrul Iuliu Wlassics, deschide anchetă împotriva profesorilor de la Blaj, pentru că la „maial” în păduricea de la Veza, studenţii de la facultatea teologică şi elevii de liceu au îndrăznit să cânte „Deşteaptă-te, române!”. Totodată sunt daţi pe mâna judecătoriei, trei elevi din clasa VII, fiindcă au purtat la butonieră steguleţe tricolore (28 mai 1902) Trei elevi de clasa VIII-a sunt trimisi in judecata. Motivul: la butoniera au purtat stegulete tricolore.
	* [[1917]] Cuvantarea rostita de Alexei Mateevici la primul Congres al invatatorilor moldoveni din Basarabia, care a avut loc la 25-28 mai 1917: "N-avem doua limbi si doua literaturi, ci numai una, aceeasi cu cea de peste Prut. Aceasta se stie din capul locului, ca sa nu mai vorbim degeaba. (…) Noi trebuie sa ajungem de la limba noastra proasta de astazi numaidecat la limba literara româneasca»"		* [[1917]] Cuvantarea rostita de Alexei Mateevici la primul Congres al invatatorilor moldoveni din Basarabia, care a avut loc la 25-28 mai 1917: "N-avem doua limbi si doua literaturi, ci numai una, aceeasi cu cea de peste Prut. Aceasta se stie din capul locului, ca sa nu mai vorbim degeaba. (…) Noi trebuie sa ajungem de la limba noastra proasta de astazi numaidecat la limba literara româneasca»"
	* [[1940]] La 28 mai, a doua zi dupa capitularea Belgiei, primul ministru roman, Gheorghe Tatarescu, l- a convocat la Presedentia Consiliului de Ministrii pe Fabricius, si, in prezenta lui Grigore Gafencu si a lui Ernest Udareanu, maresalul Palatului regal, i- a adus la cunostinta ca guvernuul roman dorea sa largeasca “cadrul colaborarii prietenesti cu guvernul Reichului”		* [[1940]] La 28 mai, a doua zi dupa capitularea Belgiei, primul ministru roman, Gheorghe Tatarescu, l- a convocat la Presedentia Consiliului de Ministrii pe Fabricius, si, in prezenta lui Grigore Gafencu si a lui Ernest Udareanu, maresalul Palatului regal, i- a adus la cunostinta ca guvernuul roman dorea sa largeasca “cadrul colaborarii prietenesti cu guvernul Reichului”

WikiGlasul: /* Decese */

2024-05-31T05:11:50Z

Decese

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 31 mai 2024 05:11
Linia 39:		Linia 39:
	* [[1963]] [[Ion Agârbiceanu]], scriitor român, membru al Academiei Române (n. 1882)		* [[1963]] [[Ion Agârbiceanu]], scriitor român, membru al Academiei Române (n. 1882)
	* [[1970]] [[Iuliu Hossu]], episcop, deținut politic, cardinal (n. 1885)		* [[1970]] [[Iuliu Hossu]], episcop, deținut politic, cardinal (n. 1885)
			* [[1974]] [[Alexandru Codarcea]] (12 ianuarie 1900, Vârșeț, Serbia - 28 mai 1974, București), geolog român, membru titular al Academiei Române din anul 1955;
	* [[1985]] [[Șerban Țițeica]], fizician român, vicepreședinte al Academiei Române (n. 1908)		* [[1985]] [[Șerban Țițeica]], fizician român, vicepreședinte al Academiei Române (n. 1908)
	* [[1988]] [[Arthur Kreindler]], medic neurolog român (n. 1900)		* [[1988]] [[Arthur Kreindler]], medic neurolog român (n. 1900)

WikiGlasul: /* Link-uri */

2024-05-28T16:20:28Z

Link-uri

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 28 mai 2024 16:20
Linia 51:		Linia 51:
	* [https://glasul.info/2015/02/04/basarabia-pamant-romanesc/ - 28 Mai 1812 prin Tratatul de la Bucureşti din 28 mai 1812, prin care se încheie războiul ruso-turc din 1806-1812, Moldova pierde Basarabia]		* [https://glasul.info/2015/02/04/basarabia-pamant-romanesc/ - 28 Mai 1812 prin Tratatul de la Bucureşti din 28 mai 1812, prin care se încheie războiul ruso-turc din 1806-1812, Moldova pierde Basarabia]
	* [https://glasul.info/2020/05/21/la-21-mai-1821-tudor-vladimirescu-este-prins-prin-tradare-si-predat-eteristilor/ - 28 Mai 1821 Tudor Vladimirescu a fost ucis de șefii eteriștilor la Târgoviște, în noaptea de 27 spre 28 mai 1821, învinuit probabil de colaborare cu otomanii împotriva eteriștilor]		* [https://glasul.info/2020/05/21/la-21-mai-1821-tudor-vladimirescu-este-prins-prin-tradare-si-predat-eteristilor/ - 28 Mai 1821 Tudor Vladimirescu a fost ucis de șefii eteriștilor la Târgoviște, în noaptea de 27 spre 28 mai 1821, învinuit probabil de colaborare cu otomanii împotriva eteriștilor]
	* [https://glasul.info/2020/05/16/16-mai-1864-iasul-deplangea-savarsirea-din-viata-a-celui-mai-stralucit-profesor-al-univeritatii-simion-barnutiu/ - 28 Mai 1864 Iașul deplângea “săvârșirea din viață a celui mai strălucit profesor al Universității”, Simion Bărnuțiu]		<div style="background-color: cyan; border-style: dashed;">
			* [https://glasul.info/2020/05/16/16-mai-1864-iasul-deplangea-savarsirea-din-viata-a-celui-mai-stralucit-profesor-al-univeritatii-simion-barnutiu/ - 28 Mai 1864 Iașul deplângea “săvârșirea din viață a celui mai strălucit profesor al Universității”, Simion Bărnuțiu]</div>
	<div style="background-color: cyan; border-style: dashed;">		<div style="background-color: cyan; border-style: dashed;">
	* [https://glasul.info/2024/05/28/28-mai-1892-memorandumul-transilvaniei-o-petitie-a-liderilor-romanilor-din-transilvania-prin-care-erau-solicitate-drepturi-etnice-egale-cu-ale-populatiei-maghiare/ - 28 mai 1892 – Memorandumul Transilvaniei, o petiție a liderilor românilor din Transilvania prin care erau solicitate drepturi etnice egale cu ale populației maghiare]</div>		* [https://glasul.info/2024/05/28/28-mai-1892-memorandumul-transilvaniei-o-petitie-a-liderilor-romanilor-din-transilvania-prin-care-erau-solicitate-drepturi-etnice-egale-cu-ale-populatiei-maghiare/ - 28 mai 1892 – Memorandumul Transilvaniei, o petiție a liderilor românilor din Transilvania prin care erau solicitate drepturi etnice egale cu ale populației maghiare]</div>
	* [https://glasul.info/2015/05/25/in-25-mai-1894-au-fost-condamnati-la-cluj-memorandistii/ - 28 Mai 1892 La 28 mai / 9 iunie 1892, o delegaţie compusă din 300 de intelectuali, negustori, meseriaşi şi muncitori, în frunte cu liderii PNR, a sosit la Viena pentru a prezenta împăratului “Memorandumul”]		<div style="background-color: cyan; border-style: dashed;">
	* [https://glasul.info/2021/05/27/marius-pascan-chiar-intr-atat-ii-urati-pe-romani-udmr-mai-extirpa-la-targu-mures-un-reper-identitar-romanesc/ - 28 Mai 1892 Memorandumul Transilvaniei a fost o petiție prezentată în 28 mai 1892 de liderii românilor din Transilvania împăratului Austro-Ungariei Franz Josef prin care erau solicitate pentru populația română drepturi etnice egale cu ale populației maghiare, precum și încetarea persecuțiilor și a încercărilor de maghiarizare]		* [https://glasul.info/2015/05/25/in-25-mai-1894-au-fost-condamnati-la-cluj-memorandistii/ - 28 Mai 1892 La 28 mai / 9 iunie 1892, o delegaţie compusă din 300 de intelectuali, negustori, meseriaşi şi muncitori, în frunte cu liderii PNR, a sosit la Viena pentru a prezenta împăratului “Memorandumul”]</div>
			<div style="background-color: cyan; border-style: dashed;">
			* [https://glasul.info/2021/05/27/marius-pascan-chiar-intr-atat-ii-urati-pe-romani-udmr-mai-extirpa-la-targu-mures-un-reper-identitar-romanesc/ - 28 Mai 1892 Memorandumul Transilvaniei a fost o petiție prezentată în 28 mai 1892 de liderii românilor din Transilvania împăratului Austro-Ungariei Franz Josef prin care erau solicitate pentru populația română drepturi etnice egale cu ale populației maghiare, precum și încetarea persecuțiilor și a încercărilor de maghiarizare]</div>
	* [https://glasul.info/2015/01/16/despre-diversiunea-moldovenist-si-despre-propagandistii-tradatori-de-neam-autointitulati-patrioti-moldovani-care-incearca-sa-demonstreze-existenta-unui-na/ - 28 Mai 1917 Cuvantarea rostita de Alexei Mateevici la primul Congres al invatatorilor moldoveni din Basarabia, care a avut loc la 25-28 mai 1917: "N-avem doua limbi si doua literaturi, ci numai una]		* [https://glasul.info/2015/01/16/despre-diversiunea-moldovenist-si-despre-propagandistii-tradatori-de-neam-autointitulati-patrioti-moldovani-care-incearca-sa-demonstreze-existenta-unui-na/ - 28 Mai 1917 Cuvantarea rostita de Alexei Mateevici la primul Congres al invatatorilor moldoveni din Basarabia, care a avut loc la 25-28 mai 1917: "N-avem doua limbi si doua literaturi, ci numai una]
	* [https://glasul.info/2015/02/08/dictatul-fascist-de-la-viena-din-august-1940-un-atentat-odios-impotriva-independentei-si-suveranitatii-nationale-a-integritatii-hotarelor-romaniei/ - 28 Mai 1940 La 28 mai, a doua zi dupa capitularea Belgiei, primul ministru roman, Gheorghe Tatarescu, l- a convocat la Presedentia Consiliului de Ministrii pe Fabricius si i-a adus la cunostinta ca guvernuul roman dorea sa largeasca “cadrul colaborarii prietenesti cu guvernul Reichului”]		* [https://glasul.info/2015/02/08/dictatul-fascist-de-la-viena-din-august-1940-un-atentat-odios-impotriva-independentei-si-suveranitatii-nationale-a-integritatii-hotarelor-romaniei/ - 28 Mai 1940 La 28 mai, a doua zi dupa capitularea Belgiei, primul ministru roman, Gheorghe Tatarescu, l- a convocat la Presedentia Consiliului de Ministrii pe Fabricius si i-a adus la cunostinta ca guvernuul roman dorea sa largeasca “cadrul colaborarii prietenesti cu guvernul Reichului”]

WikiGlasul: /* Link-uri */

2024-05-28T15:47:41Z

Link-uri

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 28 mai 2024 15:47
Linia 52:		Linia 52:
	* [https://glasul.info/2020/05/21/la-21-mai-1821-tudor-vladimirescu-este-prins-prin-tradare-si-predat-eteristilor/ - 28 Mai 1821 Tudor Vladimirescu a fost ucis de șefii eteriștilor la Târgoviște, în noaptea de 27 spre 28 mai 1821, învinuit probabil de colaborare cu otomanii împotriva eteriștilor]		* [https://glasul.info/2020/05/21/la-21-mai-1821-tudor-vladimirescu-este-prins-prin-tradare-si-predat-eteristilor/ - 28 Mai 1821 Tudor Vladimirescu a fost ucis de șefii eteriștilor la Târgoviște, în noaptea de 27 spre 28 mai 1821, învinuit probabil de colaborare cu otomanii împotriva eteriștilor]
	* [https://glasul.info/2020/05/16/16-mai-1864-iasul-deplangea-savarsirea-din-viata-a-celui-mai-stralucit-profesor-al-univeritatii-simion-barnutiu/ - 28 Mai 1864 Iașul deplângea “săvârșirea din viață a celui mai strălucit profesor al Universității”, Simion Bărnuțiu]		* [https://glasul.info/2020/05/16/16-mai-1864-iasul-deplangea-savarsirea-din-viata-a-celui-mai-stralucit-profesor-al-univeritatii-simion-barnutiu/ - 28 Mai 1864 Iașul deplângea “săvârșirea din viață a celui mai strălucit profesor al Universității”, Simion Bărnuțiu]
			<div style="background-color: cyan; border-style: dashed;">
			* [https://glasul.info/2024/05/28/28-mai-1892-memorandumul-transilvaniei-o-petitie-a-liderilor-romanilor-din-transilvania-prin-care-erau-solicitate-drepturi-etnice-egale-cu-ale-populatiei-maghiare/ - 28 mai 1892 – Memorandumul Transilvaniei, o petiție a liderilor românilor din Transilvania prin care erau solicitate drepturi etnice egale cu ale populației maghiare]</div>
	* [https://glasul.info/2015/05/25/in-25-mai-1894-au-fost-condamnati-la-cluj-memorandistii/ - 28 Mai 1892 La 28 mai / 9 iunie 1892, o delegaţie compusă din 300 de intelectuali, negustori, meseriaşi şi muncitori, în frunte cu liderii PNR, a sosit la Viena pentru a prezenta împăratului “Memorandumul”]		* [https://glasul.info/2015/05/25/in-25-mai-1894-au-fost-condamnati-la-cluj-memorandistii/ - 28 Mai 1892 La 28 mai / 9 iunie 1892, o delegaţie compusă din 300 de intelectuali, negustori, meseriaşi şi muncitori, în frunte cu liderii PNR, a sosit la Viena pentru a prezenta împăratului “Memorandumul”]
	* [https://glasul.info/2021/05/27/marius-pascan-chiar-intr-atat-ii-urati-pe-romani-udmr-mai-extirpa-la-targu-mures-un-reper-identitar-romanesc/ - 28 Mai 1892 Memorandumul Transilvaniei a fost o petiție prezentată în 28 mai 1892 de liderii românilor din Transilvania împăratului Austro-Ungariei Franz Josef prin care erau solicitate pentru populația română drepturi etnice egale cu ale populației maghiare, precum și încetarea persecuțiilor și a încercărilor de maghiarizare]		* [https://glasul.info/2021/05/27/marius-pascan-chiar-intr-atat-ii-urati-pe-romani-udmr-mai-extirpa-la-targu-mures-un-reper-identitar-romanesc/ - 28 Mai 1892 Memorandumul Transilvaniei a fost o petiție prezentată în 28 mai 1892 de liderii românilor din Transilvania împăratului Austro-Ungariei Franz Josef prin care erau solicitate pentru populația română drepturi etnice egale cu ale populației maghiare, precum și încetarea persecuțiilor și a încercărilor de maghiarizare]

WikiGlasul: /* Evenimente */

2024-05-28T15:46:21Z

Evenimente

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 28 mai 2024 15:46
Linia 8:		Linia 8:
	* [[1821]] [[Tudor Vladimirescu]] a fost ucis de șefii eteriștilor la Târgoviște, în noaptea de 27 spre 28 mai, învinuit probabil de colaborare cu otomanii împotriva eteriștilor		* [[1821]] [[Tudor Vladimirescu]] a fost ucis de șefii eteriștilor la Târgoviște, în noaptea de 27 spre 28 mai, învinuit probabil de colaborare cu otomanii împotriva eteriștilor
	* [[1871]] 28 martie-28 mai 1871: Comuna din Paris. Insurecție a locuitorilor Parisului împotriva guvernului		* [[1871]] 28 martie-28 mai 1871: Comuna din Paris. Insurecție a locuitorilor Parisului împotriva guvernului
	* [[1892]] Memorandumul Transilvaniei a fost o petiție prezentată în 28 mai 1892 de liderii românilor din Transilvania împăratului Austro-Ungariei Franz Josef prin care erau solicitate pentru populația română drepturi etnice egale cu ale populației maghiare, precum și încetarea persecuțiilor și a încercărilor de maghiarizare		<div style="background-color: cyan; border-style: dashed;">
			* [[1892]] Memorandumul Transilvaniei a fost o petiție prezentată în 28 mai 1892 de liderii românilor din Transilvania împăratului Austro-Ungariei Franz Josef prin care erau solicitate pentru populația română drepturi etnice egale cu ale populației maghiare, precum și încetarea persecuțiilor și a încercărilor de maghiarizare</div>
	* [[1892]] La 28 mai / 9 iunie 1892, o delegaţie compusă din 300 de intelectuali, negustori, meseriaşi şi muncitori, în frunte cu liderii PNR, a sosit la Viena pentru a prezenta împăratului “Memorandumul” semnat de dr. Ioan Raţiu (preşedinte), Gheorghe Pop de Băseşti şi Eugen Brote (vicepreşedinţi), dr. Vasile Lucaciu (secretar general), Iuliu Coroianu (referent), Septimiu Albini (secretar)		* [[1892]] La 28 mai / 9 iunie 1892, o delegaţie compusă din 300 de intelectuali, negustori, meseriaşi şi muncitori, în frunte cu liderii PNR, a sosit la Viena pentru a prezenta împăratului “Memorandumul” semnat de dr. Ioan Raţiu (preşedinte), Gheorghe Pop de Băseşti şi Eugen Brote (vicepreşedinţi), dr. Vasile Lucaciu (secretar general), Iuliu Coroianu (referent), Septimiu Albini (secretar)
	* [[1902]] Blaj. Ministrul Wlassics Iuliu deschide ancheta impotriva profesorilor. Motivul. La "maial" in paduricea de la Veza studentii de la facultatea de teologie si elevii liceului au cantat Desteapta-te romane. Trei elevi de clasa VIII-a sunt trimisi in judecata. Motivul: la butoniera au purtat stegulete tricolore.		* [[1902]] Blaj. Ministrul Wlassics Iuliu deschide ancheta impotriva profesorilor. Motivul. La "maial" in paduricea de la Veza studentii de la facultatea de teologie si elevii liceului au cantat Desteapta-te romane. Trei elevi de clasa VIII-a sunt trimisi in judecata. Motivul: la butoniera au purtat stegulete tricolore.

WikiGlasul: /* Evenimente */

2024-05-28T06:11:27Z

Evenimente

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 28 mai 2024 06:11
Linia 7:		Linia 7:
	* [[1812]] [[Tratatul de la București]] încheie Războiul Ruso-Turc (1806–1812) cu o creștere teritorială a Rusiei. Principatul Moldovei pierde Basarabia		* [[1812]] [[Tratatul de la București]] încheie Războiul Ruso-Turc (1806–1812) cu o creștere teritorială a Rusiei. Principatul Moldovei pierde Basarabia
	* [[1821]] [[Tudor Vladimirescu]] a fost ucis de șefii eteriștilor la Târgoviște, în noaptea de 27 spre 28 mai, învinuit probabil de colaborare cu otomanii împotriva eteriștilor		* [[1821]] [[Tudor Vladimirescu]] a fost ucis de șefii eteriștilor la Târgoviște, în noaptea de 27 spre 28 mai, învinuit probabil de colaborare cu otomanii împotriva eteriștilor
			* [[1871]] 28 martie-28 mai 1871: Comuna din Paris. Insurecție a locuitorilor Parisului împotriva guvernului
	* [[1892]] Memorandumul Transilvaniei a fost o petiție prezentată în 28 mai 1892 de liderii românilor din Transilvania împăratului Austro-Ungariei Franz Josef prin care erau solicitate pentru populația română drepturi etnice egale cu ale populației maghiare, precum și încetarea persecuțiilor și a încercărilor de maghiarizare		* [[1892]] Memorandumul Transilvaniei a fost o petiție prezentată în 28 mai 1892 de liderii românilor din Transilvania împăratului Austro-Ungariei Franz Josef prin care erau solicitate pentru populația română drepturi etnice egale cu ale populației maghiare, precum și încetarea persecuțiilor și a încercărilor de maghiarizare
	* [[1892]] La 28 mai / 9 iunie 1892, o delegaţie compusă din 300 de intelectuali, negustori, meseriaşi şi muncitori, în frunte cu liderii PNR, a sosit la Viena pentru a prezenta împăratului “Memorandumul” semnat de dr. Ioan Raţiu (preşedinte), Gheorghe Pop de Băseşti şi Eugen Brote (vicepreşedinţi), dr. Vasile Lucaciu (secretar general), Iuliu Coroianu (referent), Septimiu Albini (secretar)		* [[1892]] La 28 mai / 9 iunie 1892, o delegaţie compusă din 300 de intelectuali, negustori, meseriaşi şi muncitori, în frunte cu liderii PNR, a sosit la Viena pentru a prezenta împăratului “Memorandumul” semnat de dr. Ioan Raţiu (preşedinte), Gheorghe Pop de Băseşti şi Eugen Brote (vicepreşedinţi), dr. Vasile Lucaciu (secretar general), Iuliu Coroianu (referent), Septimiu Albini (secretar)

WikiGlasul: /* Nasteri */

2024-05-28T06:06:05Z

Nasteri

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 28 mai 2024 06:06
Linia 26:		Linia 26:
	== Nasteri ==		== Nasteri ==
	* [[1913]] [[George Macovescu]], publicist, prozator, diplomat și politician român (d. 2002)		* [[1913]] [[George Macovescu]], publicist, prozator, diplomat și politician român (d. 2002)
			* [[1905]] Ștefan "Rici" Auer (maghiară: István Avar) (n. 28 mai 1905 Arad) a fost un fotbalist român de etnie maghiară
	* [[1955]] [[Nicolae Robu]], inginer, profesor universitar și politician român, rector al Universității „Politehnica” din Timișoara, primar al Timișoarei (2012-2020)		* [[1955]] [[Nicolae Robu]], inginer, profesor universitar și politician român, rector al Universității „Politehnica” din Timișoara, primar al Timișoarei (2012-2020)
	* [[1956]] [[George Volceanov]], anglist și traducător român		* [[1956]] [[George Volceanov]], anglist și traducător român

WikiGlasul: /* Decese */

2024-05-28T05:19:27Z

Decese

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 28 mai 2024 05:19
Linia 32:		Linia 32:
	== Decese ==		== Decese ==
	* [[1864]] [[Simion Bărnuțiu]], politician român (n. 1808)		* [[1864]] [[Simion Bărnuțiu]], politician român (n. 1808)
	* [[1942]] [[Grigore Turcuman]] Gulag, Penza, Rusia) a fost un om politic român basarabean, membru al Sfatului Țării din Basarabia în anii 1917-1918.		* [[1942]] [[Grigore Turcuman]] (Gulag, Penza, Rusia) a fost un om politic român basarabean, membru al Sfatului Țării din Basarabia în anii 1917-1918.
	* [[1945]] [[Valeriu Maximilian]], pictor și grafician român (n. 1895)		* [[1945]] [[Valeriu Maximilian]], pictor și grafician român (n. 1895)
	* [[1963]] [[Ion Agârbiceanu]], scriitor român, membru al Academiei Române (n. 1882)		* [[1963]] [[Ion Agârbiceanu]], scriitor român, membru al Academiei Române (n. 1882)

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 28 mai 2025 00:26
Linia 1:		Linia 1:


	== Evenimente ==		== Evenimente ==
	* [[1470]] ~~Stefan~~ cel Mare daruieste Manastirii Putna o vie de noua falci la Cotnari, langa Harlau		* [[1470]] [[Ștefan cel Mare]] daruieste Manastirii Putna o vie de noua falci la Cotnari, langa Harlau
	* [[1488]] a inceput constructia bisericii „Sf. Gheorghe” de la [[Voroneț]], ctitoria lui [[Ștefan cel Mare]]		* [[1488]] a inceput constructia bisericii „Sf. Gheorghe” de la [[Voroneț]], ctitoria lui [[Ștefan cel Mare]]
	* [[1711]] Concomitent cu prezenţa în tabăra rusă a ostaşilor moldoveni din armata domnească, la cortul lui B. Şeremetev, lângă Raşcov, pe Nistru, la 28 mai, au sosit trimişii lui D. Cantemir, căpitanul Procopii şi aga Dimitrie		* [[1711]] Concomitent cu prezenţa în tabăra rusă a ostaşilor moldoveni din armata domnească, la cortul lui B. Şeremetev, lângă Raşcov, pe Nistru, la 28 mai, au sosit trimişii lui D. Cantemir, căpitanul Procopii şi aga Dimitrie
Linia 9:		Linia 7:
	* [[1871]] 28 martie-28 mai 1871: Comuna din Paris. Insurecție a locuitorilor Parisului împotriva guvernului		* [[1871]] 28 martie-28 mai 1871: Comuna din Paris. Insurecție a locuitorilor Parisului împotriva guvernului
	<div style="background-color: cyan; border-style: dashed;">		<div style="background-color: cyan; border-style: dashed;">
	* [[1892]] Memorandumul Transilvaniei a fost o petiție prezentată în 28 mai 1892 de liderii românilor din Transilvania împăratului Austro-Ungariei Franz Josef prin care erau solicitate pentru populația română drepturi etnice egale cu ale populației maghiare, precum și încetarea persecuțiilor și a încercărilor de maghiarizare</div>		* [[1892]] Memorandumul Transilvaniei a fost o petiție prezentată în 28 mai 1892 de liderii românilor din Transilvania împăratului Austro-Ungariei [[Franz Josef]] prin care erau solicitate pentru populația română drepturi etnice egale cu ale populației maghiare, precum și încetarea persecuțiilor și a încercărilor de maghiarizare</div>
	* [[1892]] La 28 mai / 9 iunie 1892, o delegaţie compusă din 300 de intelectuali, negustori, meseriaşi şi muncitori, în frunte cu liderii PNR, a sosit la Viena pentru a prezenta împăratului “Memorandumul” semnat de dr. Ioan Raţiu (preşedinte), Gheorghe Pop de Băseşti şi Eugen Brote (vicepreşedinţi), dr. Vasile Lucaciu (secretar general), Iuliu Coroianu (referent), Septimiu Albini (secretar)		* [[1892]] La 28 mai / 9 iunie 1892, o delegaţie compusă din 300 de intelectuali, negustori, meseriaşi şi muncitori, în frunte cu liderii PNR, a sosit la Viena pentru a prezenta împăratului “Memorandumul” semnat de dr. [[Ioan Raţiu]] (preşedinte), [[Gheorghe Pop de Băseşti]] şi [[Eugen Brote]] (vicepreşedinţi), dr. [[Vasile Lucaciu]] (secretar general), [[Iuliu Coroianu]] (referent), [[Septimiu Albini]] (secretar)
	* [[1902]] Blaj. Ministrul Wlassics Iuliu deschide ancheta impotriva profesorilor. Motivul. La "maial" in paduricea de la Veza studentii de la facultatea de teologie si elevii liceului au cantat Desteapta-te romane. / Ministrul Iuliu Wlassics, deschide anchetă împotriva profesorilor de la Blaj, pentru că la „maial” în păduricea de la Veza, studenţii de la facultatea teologică şi elevii de liceu au îndrăznit să cânte „Deşteaptă-te, române!”. Totodată sunt daţi pe mâna judecătoriei, trei elevi din clasa VII, fiindcă au purtat la butonieră steguleţe tricolore (28 mai 1902) Trei elevi de clasa VIII-a sunt trimisi in judecata. Motivul: la butoniera au purtat stegulete tricolore.		* [[1902]] Blaj. Ministrul [[Wlassics Iuliu]] deschide ancheta impotriva profesorilor. Motivul. La "maial" in paduricea de la Veza studentii de la facultatea de teologie si elevii liceului au cantat Desteapta-te romane. / Ministrul [[Iuliu Wlassics]], deschide anchetă împotriva profesorilor de la Blaj, pentru că la „maial” în păduricea de la Veza, studenţii de la facultatea teologică şi elevii de liceu au îndrăznit să cânte „Deşteaptă-te, române!”. Totodată sunt daţi pe mâna judecătoriei, trei elevi din clasa VII, fiindcă au purtat la butonieră steguleţe tricolore (28 mai 1902) Trei elevi de clasa VIII-a sunt trimisi in judecata. Motivul: la butoniera au purtat stegulete tricolore.
	* [[1917]] Cuvantarea rostita de Alexei Mateevici la primul Congres al invatatorilor moldoveni din Basarabia, care a avut loc la 25-28 mai 1917: "N-avem doua limbi si doua literaturi, ci numai una, aceeasi cu cea de peste Prut. Aceasta se stie din capul locului, ca sa nu mai vorbim degeaba. (…) Noi trebuie sa ajungem de la limba noastra proasta de astazi numaidecat la limba literara româneasca»"		* [[1917]] Cuvantarea rostita de Alexei Mateevici la primul Congres al invatatorilor moldoveni din Basarabia, care a avut loc la 25-28 mai 1917: "N-avem doua limbi si doua literaturi, ci numai una, aceeasi cu cea de peste Prut. Aceasta se stie din capul locului, ca sa nu mai vorbim degeaba. (…) Noi trebuie sa ajungem de la limba noastra proasta de astazi numaidecat la limba literara româneasca»"
	* [[1940]] La 28 mai, a doua zi dupa capitularea Belgiei, primul ministru roman, Gheorghe Tatarescu, l- a convocat la Presedentia Consiliului de Ministrii pe Fabricius, si, in prezenta lui Grigore Gafencu si a lui Ernest Udareanu, maresalul Palatului regal, i- a adus la cunostinta ca guvernuul roman dorea sa largeasca “cadrul colaborarii prietenesti cu guvernul Reichului”		* [[1940]] La 28 mai, a doua zi dupa capitularea Belgiei, primul ministru roman, Gheorghe Tatarescu, l- a convocat la Presedentia Consiliului de Ministrii pe Fabricius, si, in prezenta lui Grigore Gafencu si a lui Ernest Udareanu, maresalul Palatului regal, i- a adus la cunostinta ca guvernuul roman dorea sa largeasca “cadrul colaborarii prietenesti cu guvernul Reichului”
	* [[1945]] Discursul de receptie de la Academia Romana a lui [[~~NICOLAE COLAN~~]]: “Se stie ca, pe urma atat de indelungatelor si atat de crancenelor vitregii prin care au trecut fratii nostri din regiunea sacuizata, o buna parte din ei si-au pierdut limba, fara sa-si piarda totusi constiinta lor nationala. Faptul – vecin cu minunea – s-a petrecut prin puterea credintei ortodoxe, la care acesti frati au continuat sa tina ca la cel mai sfant bun al sufletului lor dosadit.”		* [[1945]] Discursul de receptie de la Academia Romana a lui [[Nicolae Colan]]: “Se stie ca, pe urma atat de indelungatelor si atat de crancenelor vitregii prin care au trecut fratii nostri din regiunea sacuizata, o buna parte din ei si-au pierdut limba, fara sa-si piarda totusi constiinta lor nationala. Faptul – vecin cu minunea – s-a petrecut prin puterea credintei ortodoxe, la care acesti frati au continuat sa tina ca la cel mai sfant bun al sufletului lor dosadit.”
	* [[1948]] Printr-un decret al guvernului [[Petru Groza]], Regelui Mihai și membrilor familiei regale li s-a retras cetățenia română		* [[1948]] Printr-un decret al guvernului [[Petru Groza]], Regelui Mihai și membrilor familiei regale li s-a retras cetățenia română
	* [[1968]] A fost rejudecat „[[Procesul Pătrășcanu]]”; Tribunalul Suprem i-a achitat pe toți membrii „lotului Pătrășcanu”, iar [[Lucrețiu Pătrășcanu]] a fost declarat erou național		* [[1968]] A fost rejudecat „[[Procesul Pătrășcanu]]”; Tribunalul Suprem i-a achitat pe toți membrii „lotului Pătrășcanu”, iar [[Lucrețiu Pătrășcanu]] a fost declarat erou național