Comuna Scorei - Revizia istoricului

WikiGlasul la 18 noiembrie 2024 03:24

2024-11-18T03:24:49Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 18 noiembrie 2024 03:24
Linia 1:		Linia 1:
	'''Comuna Scorei''' a fost o comună care făcea parte din fostul județ Făgăraș, Plasa Arpaşu de Jos.În istoriografia maghiară este întâlnit cu numele de Szkore sau Szkorej.		'''Comuna Scorei''' a fost o comună care făcea parte din fostul județ Făgăraș, Plasa Arpaşu de Jos.În istoriografia maghiară este întâlnit cu numele de Szkore sau Szkorej.
	* nume alternative - Szkorej, Szkoré, Skore, Skorey, Zkorei, Schore, Schora, Scoreiu, Standorf, Porumbacu de Jos		* nume alternative - Szkorej, Szkoré, Skore, Skorey, Zkorei, Schore, Schora, Kornberg, Schorren, Korberg Scoreiu, Standorf, Porumbacu de Jos
	== Istorie ==		== Istorie ==
	* Aşezarea este atestată de documente de pe vremea lui [[Mircea cel Bătrîn]], din anul 1391, iar între 1762—1851 a fost aşezare grănicerească.		* Aşezarea este atestată de documente de pe vremea lui [[Mircea cel Bătrîn]], din anul 1391, iar între 1762—1851 a fost aşezare grănicerească.

WikiGlasul la 18 noiembrie 2024 03:23

2024-11-18T03:23:09Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 18 noiembrie 2024 03:23
Linia 1:		Linia 1:
	'''Comuna Scorei''' a fost o comună care făcea parte din fostul județ Făgăraș, Plasa Arpaşu de Jos.În istoriografia maghiară este întâlnit cu numele de Szkore sau Szkorej.		'''Comuna Scorei''' a fost o comună care făcea parte din fostul județ Făgăraș, Plasa Arpaşu de Jos.În istoriografia maghiară este întâlnit cu numele de Szkore sau Szkorej.
	* nume alternative - Szkorej, Szkoré, Scoreiu, Standorf, Porumbacu de Jos		* nume alternative - Szkorej, Szkoré, Skore, Skorey, Zkorei, Schore, Schora, Scoreiu, Standorf, Porumbacu de Jos
	== Istorie ==		== Istorie ==
	* Aşezarea este atestată de documente de pe vremea lui [[Mircea cel Bătrîn]], din anul 1391, iar între 1762—1851 a fost aşezare grănicerească.		* Aşezarea este atestată de documente de pe vremea lui [[Mircea cel Bătrîn]], din anul 1391, iar între 1762—1851 a fost aşezare grănicerească.

WikiGlasul: /* Demografie */

2024-11-18T03:20:29Z

Demografie

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 18 noiembrie 2024 03:20
Linia 20:		Linia 20:
	== Demografie ==		== Demografie ==
	* [[1773]] la Scoreiu au fost recenzate 90 de familii, adică vreo 450 de persoane, la cererea episcopului Inocențiu Micu-Klein		* [[1773]] la Scoreiu au fost recenzate 90 de familii, adică vreo 450 de persoane, la cererea episcopului Inocențiu Micu-Klein
			* [[1910]] din cei 1.228 de locuitori ai săi, 33 erau maghiari, 12 germani și 1.182 români. Dintre aceștia, 42 erau romano-catolici, 504 greco-catolici și 678 greco-ortodocși răsăriteni, potrivit unui recescământ maghiar
	* [[1930]] După recensământul din 1930, populaţia comunei după etnie şi limbă maternă număra 1050 de persoane dintre care 1039 români și un ungur. Din cele 1050 de persoane, 605 erau de religie ortodoxă și 440 de religie greco-catolică		* [[1930]] După recensământul din 1930, populaţia comunei după etnie şi limbă maternă număra 1050 de persoane dintre care 1039 români și un ungur. Din cele 1050 de persoane, 605 erau de religie ortodoxă și 440 de religie greco-catolică
	[[Fișier:1930-Scorei-religie.jpg\|right\|thumb\|1930, Recensământul populației din județul Făgăraș, comuna Scorei]]		[[Fișier:1930-Scorei-religie.jpg\|right\|thumb\|1930, Recensământul populației din județul Făgăraș, comuna Scorei]]

WikiGlasul la 18 noiembrie 2024 03:17

2024-11-18T03:17:03Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 18 noiembrie 2024 03:17
Linia 1:		Linia 1:
	'''Comuna Scorei''' a fost o comună care făcea parte din fostul județ Făgăraș, Plasa Arpaşu de Jos.În istoriografia maghiară este întâlnit cu numele de Szkore sau Szkorej.		'''Comuna Scorei''' a fost o comună care făcea parte din fostul județ Făgăraș, Plasa Arpaşu de Jos.În istoriografia maghiară este întâlnit cu numele de Szkore sau Szkorej.
			* nume alternative - Szkorej, Szkoré, Scoreiu, Standorf, Porumbacu de Jos
	== Istorie ==		== Istorie ==
	* Aşezarea este atestată de documente de pe vremea lui [[Mircea cel Bătrîn]], din anul 1391, iar între 1762—1851 a fost aşezare grănicerească.		* Aşezarea este atestată de documente de pe vremea lui [[Mircea cel Bătrîn]], din anul 1391, iar între 1762—1851 a fost aşezare grănicerească.

WikiGlasul: /* Istorie */

2024-11-18T03:13:27Z

Istorie

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 18 noiembrie 2024 03:13
Linia 4:		Linia 4:
	* Aşezarea este atestată de documente de pe vremea lui [[Mircea cel Bătrîn]], din anul 1391, iar între 1762—1851 a fost aşezare grănicerească.		* Aşezarea este atestată de documente de pe vremea lui [[Mircea cel Bătrîn]], din anul 1391, iar între 1762—1851 a fost aşezare grănicerească.
	* În 1391 Mircea cel Bătrân, voievod al Țării Românești, întemeiază aici o mânăstire ortodoxă. În anul 1391 voievodul muntean [[Mircea cel Bătrân]] dăruiește lui Stanciul egumenul și fratelui său Călin, ocina Scoreiu, pe care o scutește de orice fel de dări. Pe actul de donație, în calitate de martori, semnează Vlad vornicul, Dragan ban, Jupân Algia, Groza Moldovan, Jupân Aga, Holdovics logofăt. Interesant este că s-au păstrat toponimele românești pomenite de Mirea cel Bătrân în hrisovul de donație începând cu Scoreiul cel Bătrân (pârâu) / "Szkoreul ceel betrin dictum", Tolfa, Unghiul cu Frasin, Piatra oarbă, Tunsul, Pârâul Sașilor s-au păstrat până în zilele noastre.		* În 1391 Mircea cel Bătrân, voievod al Țării Românești, întemeiază aici o mânăstire ortodoxă. În anul 1391 voievodul muntean [[Mircea cel Bătrân]] dăruiește lui Stanciul egumenul și fratelui său Călin, ocina Scoreiu, pe care o scutește de orice fel de dări. Pe actul de donație, în calitate de martori, semnează Vlad vornicul, Dragan ban, Jupân Algia, Groza Moldovan, Jupân Aga, Holdovics logofăt. Interesant este că s-au păstrat toponimele românești pomenite de Mirea cel Bătrân în hrisovul de donație începând cu Scoreiul cel Bătrân (pârâu) / "Szkoreul ceel betrin dictum", Tolfa, Unghiul cu Frasin, Piatra oarbă, Tunsul, Pârâul Sașilor s-au păstrat până în zilele noastre.
	* "Diploma de donaţiune dată de Ioan Mircea din graţia lui Dumnezeu Principe (Domn) şi Vaivod (Duce) a tot regatului Valachiei începând din munţi până la confiniele Tartariei, şi domn perpetuu preste tot pământul Făgăraşului. Acistă diplomă de donaţiune se dă lui Stanciul egumenul şi fratelui seu ~~C[lin~~, fideli nobili ai regatului Valachiei, iară obiectul de donaţiune este teritorul întreg al comunei numite Scoreiu, care există până în ziua de astăzi în districtul Făgăraşului. Cuprinsul acestei diplome de donaţiune l-a coroborat şi „prea iubitul seu fiiu Michail Vodă cu ceilalţi boieri. Descripţiunea miezuinelor cu termini tot româneşti aplicaţi aşa precum erau ei cunoscuţi în al 14-lea secol şi usitaţi la popor din înalta vechime ce duce şi mai departe, poate să intereseze şi pe filologii noştri."		* "Diploma de donaţiune dată de Ioan Mircea din graţia lui Dumnezeu Principe (Domn) şi Vaivod (Duce) a tot regatului Valachiei începând din munţi până la confiniele Tartariei, şi domn perpetuu preste tot pământul Făgăraşului. Acistă diplomă de donaţiune se dă lui Stanciul egumenul şi fratelui seu Călin, fideli nobili ai regatului Valachiei, iară obiectul de donaţiune este teritorul întreg al comunei numite Scoreiu, care există până în ziua de astăzi în districtul Făgăraşului. Cuprinsul acestei diplome de donaţiune l-a coroborat şi „prea iubitul seu fiiu Michail Vodă cu ceilalţi boieri. Descripţiunea miezuinelor cu termini tot româneşti aplicaţi aşa precum erau ei cunoscuţi în al 14-lea secol şi usitaţi la popor din înalta vechime ce duce şi mai departe, poate să intereseze şi pe filologii noştri."
	* [[1636]] Între 1 septembrie şi 31 decembrie 1636 a fost scris [[Gromovnicul]] de către popa Stânciul pentru un oarecare Brătilă din Sărata Oltului, mai târziu comună Scorei, judeţul Făgăraș /Sibiu.		* [[1636]] Între 1 septembrie şi 31 decembrie 1636 a fost scris [[Gromovnicul]] de către popa Stânciul pentru un oarecare Brătilă din Sărata Oltului, mai târziu comună Scorei, judeţul Făgăraș /Sibiu.
	* [[1637]] La Scorei sunt înscrişi în 1637, sub titlul de [[Boijerok]], popa Stanciul împreună cu tatăl său Streza; ei se trăgeau din ramura vechiului Stanciul, [[boier de Scorei]]		* [[1637]] La Scorei sunt înscrişi în 1637, sub titlul de [[Boijerok]], popa Stanciul împreună cu tatăl său Streza; ei se trăgeau din ramura vechiului Stanciul, [[boier de Scorei]]

WikiGlasul: /* Istorie */

2024-11-18T03:13:03Z

Istorie

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 18 noiembrie 2024 03:13
Linia 3:		Linia 3:
	== Istorie ==		== Istorie ==
	* Aşezarea este atestată de documente de pe vremea lui [[Mircea cel Bătrîn]], din anul 1391, iar între 1762—1851 a fost aşezare grănicerească.		* Aşezarea este atestată de documente de pe vremea lui [[Mircea cel Bătrîn]], din anul 1391, iar între 1762—1851 a fost aşezare grănicerească.
	* În 1391 Mircea cel Bătrân, voievod al Țării Românești, întemeiază aici o mânăstire ortodoxă. În anul 1391 voievodul muntean [[Mircea cel Bătrân]] dăruiește lui Stanciul egumenul și fratelui său Călin, ocina Scoreiu, pe care o scutește de orice fel de dări. Pe actul de donație, în calitate de martori, semnează Vlad vornicul, Dragan ban, Jupân Algia, Groza Moldovan, Jupân Aga, Holdovics logofăt		* În 1391 Mircea cel Bătrân, voievod al Țării Românești, întemeiază aici o mânăstire ortodoxă. În anul 1391 voievodul muntean [[Mircea cel Bătrân]] dăruiește lui Stanciul egumenul și fratelui său Călin, ocina Scoreiu, pe care o scutește de orice fel de dări. Pe actul de donație, în calitate de martori, semnează Vlad vornicul, Dragan ban, Jupân Algia, Groza Moldovan, Jupân Aga, Holdovics logofăt. Interesant este că s-au păstrat toponimele românești pomenite de Mirea cel Bătrân în hrisovul de donație începând cu Scoreiul cel Bătrân (pârâu) / "Szkoreul ceel betrin dictum", Tolfa, Unghiul cu Frasin, Piatra oarbă, Tunsul, Pârâul Sașilor s-au păstrat până în zilele noastre.
	* "Diploma de donaţiune dată de Ioan Mircea din graţia lui Dumnezeu Principe (Domn) şi Vaivod (Duce) a tot regatului Valachiei începând din munţi până la confiniele Tartariei, şi domn perpetuu preste tot pământul Făgăraşului. Acistă diplomă de donaţiune se dă lui Stanciul egumenul şi fratelui seu C[lin, fideli nobili ai regatului Valachiei, iară obiectul de donaţiune este teritorul întreg al comunei numite Scoreiu, care există până în ziua de astăzi în districtul Făgăraşului. Cuprinsul acestei diplome de donaţiune l-a coroborat şi „prea iubitul seu fiiu Michail Vodă cu ceilalţi boieri. Descripţiunea miezuinelor cu termini tot româneşti aplicaţi aşa precum erau ei cunoscuţi în al 14-lea secol şi usitaţi la popor din înalta vechime ce duce şi mai departe, poate să intereseze şi pe filologii noştri."		* "Diploma de donaţiune dată de Ioan Mircea din graţia lui Dumnezeu Principe (Domn) şi Vaivod (Duce) a tot regatului Valachiei începând din munţi până la confiniele Tartariei, şi domn perpetuu preste tot pământul Făgăraşului. Acistă diplomă de donaţiune se dă lui Stanciul egumenul şi fratelui seu C[lin, fideli nobili ai regatului Valachiei, iară obiectul de donaţiune este teritorul întreg al comunei numite Scoreiu, care există până în ziua de astăzi în districtul Făgăraşului. Cuprinsul acestei diplome de donaţiune l-a coroborat şi „prea iubitul seu fiiu Michail Vodă cu ceilalţi boieri. Descripţiunea miezuinelor cu termini tot româneşti aplicaţi aşa precum erau ei cunoscuţi în al 14-lea secol şi usitaţi la popor din înalta vechime ce duce şi mai departe, poate să intereseze şi pe filologii noştri."
	* [[1636]] Între 1 septembrie şi 31 decembrie 1636 a fost scris [[Gromovnicul]] de către popa Stânciul pentru un oarecare Brătilă din Sărata Oltului, mai târziu comună Scorei, judeţul Făgăraș /Sibiu.		* [[1636]] Între 1 septembrie şi 31 decembrie 1636 a fost scris [[Gromovnicul]] de către popa Stânciul pentru un oarecare Brătilă din Sărata Oltului, mai târziu comună Scorei, judeţul Făgăraș /Sibiu.

WikiGlasul: /* Personalități */

2024-11-18T03:08:54Z

Personalități

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 18 noiembrie 2024 03:08
Linia 24:		Linia 24:

	== Personalități ==		== Personalități ==
	* egumenul ~~Stanciul~~ de Scorei		* egumenul Stanciu de Scorei
	* Csungul de Scorei		* Csungul de Scorei
	* Călin de Scorei		* Călin de Scorei

WikiGlasul: /* Personalități */

2024-11-18T03:08:33Z

Personalități

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 18 noiembrie 2024 03:08
Linia 24:		Linia 24:

	== Personalități ==		== Personalități ==
	* egumenul ~~Stanciu~~ de Scorei		* egumenul Stanciul de Scorei
	* Csungul de Scorei		* Csungul de Scorei
	* Călin de Scorei		* Călin de Scorei

WikiGlasul: /* Personalități */

2024-11-18T03:08:16Z

Personalități

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 18 noiembrie 2024 03:08
Linia 24:		Linia 24:

	== Personalități ==		== Personalități ==
			* egumenul Stanciu de Scorei
			* Csungul de Scorei
			* Călin de Scorei
	* [[Ioan Georgescu]] (n. 1889 - d. 1968), canonic român unit (greco-catolic), om de cultură, profesor universitar, deținut politic în România comunistă		* [[Ioan Georgescu]] (n. 1889 - d. 1968), canonic român unit (greco-catolic), om de cultură, profesor universitar, deținut politic în România comunistă
	* [[Dionisie Marcu]] primar al comunei Scorei, în iunie 1911 se refugiază peste Carpați în România după o acțiune agresivă și represivă de prigonire a tricolorului românesc de către jandarmii unguri sosiți de la Turnu Roșu. Primarul Dionisie Marcu avea să revină în satul Scorei abia în 1918 după prăbușirea imperiului austro-ungar		* [[Dionisie Marcu]] primar al comunei Scorei, în iunie 1911 se refugiază peste Carpați în România după o acțiune agresivă și represivă de prigonire a tricolorului românesc de către jandarmii unguri sosiți de la Turnu Roșu. Primarul Dionisie Marcu avea să revină în satul Scorei abia în 1918 după prăbușirea imperiului austro-ungar

WikiGlasul: /* Istorie */

2024-11-18T03:07:14Z

Istorie

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 18 noiembrie 2024 03:07
Linia 3:		Linia 3:
	== Istorie ==		== Istorie ==
	* Aşezarea este atestată de documente de pe vremea lui [[Mircea cel Bătrîn]], din anul 1391, iar între 1762—1851 a fost aşezare grănicerească.		* Aşezarea este atestată de documente de pe vremea lui [[Mircea cel Bătrîn]], din anul 1391, iar între 1762—1851 a fost aşezare grănicerească.
	* În 1391 Mircea cel Bătrân, voievod al Țării Românești, întemeiază aici o mânăstire ortodoxă		* În 1391 Mircea cel Bătrân, voievod al Țării Românești, întemeiază aici o mânăstire ortodoxă. În anul 1391 voievodul muntean [[Mircea cel Bătrân]] dăruiește lui Stanciul egumenul și fratelui său Călin, ocina Scoreiu, pe care o scutește de orice fel de dări. Pe actul de donație, în calitate de martori, semnează Vlad vornicul, Dragan ban, Jupân Algia, Groza Moldovan, Jupân Aga, Holdovics logofăt
			* "Diploma de donaţiune dată de Ioan Mircea din graţia lui Dumnezeu Principe (Domn) şi Vaivod (Duce) a tot regatului Valachiei începând din munţi până la confiniele Tartariei, şi domn perpetuu preste tot pământul Făgăraşului. Acistă diplomă de donaţiune se dă lui Stanciul egumenul şi fratelui seu C[lin, fideli nobili ai regatului Valachiei, iară obiectul de donaţiune este teritorul întreg al comunei numite Scoreiu, care există până în ziua de astăzi în districtul Făgăraşului. Cuprinsul acestei diplome de donaţiune l-a coroborat şi „prea iubitul seu fiiu Michail Vodă cu ceilalţi boieri. Descripţiunea miezuinelor cu termini tot româneşti aplicaţi aşa precum erau ei cunoscuţi în al 14-lea secol şi usitaţi la popor din înalta vechime ce duce şi mai departe, poate să intereseze şi pe filologii noştri."
	* [[1636]] Între 1 septembrie şi 31 decembrie 1636 a fost scris [[Gromovnicul]] de către popa Stânciul pentru un oarecare Brătilă din Sărata Oltului, mai târziu comună Scorei, judeţul Făgăraș /Sibiu.		* [[1636]] Între 1 septembrie şi 31 decembrie 1636 a fost scris [[Gromovnicul]] de către popa Stânciul pentru un oarecare Brătilă din Sărata Oltului, mai târziu comună Scorei, judeţul Făgăraș /Sibiu.
	* [[1637]] La Scorei sunt înscrişi în 1637, sub titlul de [[Boijerok]], popa Stanciul împreună cu tatăl său Streza; ei se trăgeau din ramura vechiului Stanciul, [[boier de Scorei]]		* [[1637]] La Scorei sunt înscrişi în 1637, sub titlul de [[Boijerok]], popa Stanciul împreună cu tatăl său Streza; ei se trăgeau din ramura vechiului Stanciul, [[boier de Scorei]]