Masacrul de la Aleşd - Revizia istoricului

WikiGlasul la 20 septembrie 2023 01:47

2023-09-20T01:47:16Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 20 septembrie 2023 01:47
Linia 1:		Linia 1:
	Masacrul de la Aleşd, o localitate din judeţul Bihor a avut loc la data de [[24 aprilie]] 1904. Presa vremii a numit acest incident "Răscoala de la Aleșd"		Masacrul de la Aleşd, o localitate din judeţul Bihor a avut loc la data de [[24 aprilie]] 1904. Presa vremii a numit acest incident "Răscoala de la Aleșd"
	[[Fișier:Macelul-din-Alesd.jpg\|right\|thumb\|Măcelul din Aleșd]]		[[Fișier:Macelul-din-Alesd-Tribuna.jpg\|right\|thumb\|Măcelul din Aleșd, Tribuna, 26 aprilie 1904]]
	== Locul Masacrului de la Aleșd ==		== Locul Masacrului de la Aleșd ==
	* Piaţa din Aleşd- locul masacrului din 1904		* Piaţa din Aleşd- locul masacrului din 1904
Linia 36:		Linia 36:
	* Mudura, Gheorghe, Populația localităților de pe cursul superior al Crișului Repede la sfârșitul secolului al XVII-lea și în prima parte a secolului al XVIII-lea, în Aleșd 1904-1979, Oradea, 1979.		* Mudura, Gheorghe, Populația localităților de pe cursul superior al Crișului Repede la sfârșitul secolului al XVII-lea și în prima parte a secolului al XVIII-lea, în Aleșd 1904-1979, Oradea, 1979.
	* [[Gheorghe Cipăianu]], Ziare românești din Transilvania despre răscoala din Aleșd (24 aprilie 1904)		* [[Gheorghe Cipăianu]], Ziare românești din Transilvania despre răscoala din Aleșd (24 aprilie 1904)
			[[Fișier:Macelul-din-Alesd.jpg\|right\|thumb\|Măcelul din Aleșd]]
	== Link-uri ==		== Link-uri ==
	* [https://glasul.info/2023/09/20/24-aprilie-1904-a-avut-loc-masacrul-de-la-alesd-din-judetul-bihor-2/ -24 Aprilie 1904: A avut loc Masacrul de la Aleşd, din județul Bihor]		* [https://glasul.info/2023/09/20/24-aprilie-1904-a-avut-loc-masacrul-de-la-alesd-din-judetul-bihor-2/ -24 Aprilie 1904: A avut loc Masacrul de la Aleşd, din județul Bihor]
	* [https://glasul.info/2021/04/24/24-aprilie-1904-a-avut-loc-masacrul-de-la-alesd-din-judetul-bihor/ - 24 Aprilie 1904: A avut loc Masacrul de la Aleşd, din județul Bihor]		* [https://glasul.info/2021/04/24/24-aprilie-1904-a-avut-loc-masacrul-de-la-alesd-din-judetul-bihor/ - 24 Aprilie 1904: A avut loc Masacrul de la Aleşd, din județul Bihor]
	* [https://www.ebihoreanul.ro/stiri/macel-uitat-monumentul-dedicat-rascoalei-inabusite-in-sange-la-alesd-se-distruge-sub-ochii-autoritatilor-166269.html]		* [https://www.ebihoreanul.ro/stiri/macel-uitat-monumentul-dedicat-rascoalei-inabusite-in-sange-la-alesd-se-distruge-sub-ochii-autoritatilor-166269.html]

WikiGlasul la 20 septembrie 2023 01:43

2023-09-20T01:43:28Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 20 septembrie 2023 01:43
Linia 29:		Linia 29:
	* Măcelul din 24 aprilie 1904 în piața din centrul Aleșdului, după cum am spus, s-a soldat cu foarte mulți morți și răniți, cu mulți oameni arestați și condamnați, aspect care a determinat populația din regiune să renunțe la festivitățile încetățenite, cu secole în urmă, de a sărbători împreună din cântec, joc, voie bună, o zi dedicată Sfântului Gheorghe.		* Măcelul din 24 aprilie 1904 în piața din centrul Aleșdului, după cum am spus, s-a soldat cu foarte mulți morți și răniți, cu mulți oameni arestați și condamnați, aspect care a determinat populația din regiune să renunțe la festivitățile încetățenite, cu secole în urmă, de a sărbători împreună din cântec, joc, voie bună, o zi dedicată Sfântului Gheorghe.
	* "Versarea de sânge, adevărat măcel ce s-a făcut duminică, 24 aprilie 1904, în orăşelul Aleşd din comitatul Bihorului, este o dramă din cele mai dureroase, care te umple de fiori". Aşa a descris Gazeta Transilvaniei, din Braşov		* "Versarea de sânge, adevărat măcel ce s-a făcut duminică, 24 aprilie 1904, în orăşelul Aleşd din comitatul Bihorului, este o dramă din cele mai dureroase, care te umple de fiori". Aşa a descris Gazeta Transilvaniei, din Braşov
			[[Fișier:Rascoala-din-Alesd-1979-Tri.jpg\|right\|thumb\|Răscoala din Aleșd, Tribuna Sibiului, aprilie-iunie 1979]]
	== Bibliografie ==		== Bibliografie ==
	* Aleşd 1904-1979 : comunicări, studii, articole şi documente cu prilejul aniversării a 75 de ani de la răscoala ţăranilor de pe Valea Crişului Repede		* Aleşd 1904-1979 : comunicări, studii, articole şi documente cu prilejul aniversării a 75 de ani de la răscoala ţăranilor de pe Valea Crişului Repede

WikiGlasul la 20 septembrie 2023 01:37

2023-09-20T01:37:49Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 20 septembrie 2023 01:37
Linia 35:		Linia 35:
	* Ilea, Ana, Conscrierea veniturilor domeniului Aleșd din anul 1779, în Aleșd 1904-1979, Comitetul de Cultură și Educație Socialistă al Județului Bihor, Oradea, 1979.		* Ilea, Ana, Conscrierea veniturilor domeniului Aleșd din anul 1779, în Aleșd 1904-1979, Comitetul de Cultură și Educație Socialistă al Județului Bihor, Oradea, 1979.
	* Mudura, Gheorghe, Populația localităților de pe cursul superior al Crișului Repede la sfârșitul secolului al XVII-lea și în prima parte a secolului al XVIII-lea, în Aleșd 1904-1979, Oradea, 1979.		* Mudura, Gheorghe, Populația localităților de pe cursul superior al Crișului Repede la sfârșitul secolului al XVII-lea și în prima parte a secolului al XVIII-lea, în Aleșd 1904-1979, Oradea, 1979.
	* ~~G. CIPAIANU~~, Ziare românești din Transilvania despre răscoala din Aleșd (24 aprilie 1904)		* [[Gheorghe Cipăianu]], Ziare românești din Transilvania despre răscoala din Aleșd (24 aprilie 1904)

	== Link-uri ==		== Link-uri ==

WikiGlasul la 20 septembrie 2023 01:36

2023-09-20T01:36:57Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 20 septembrie 2023 01:36
Linia 23:		Linia 23:
	* 24 aprilie 1904 a izbucnit o răscoală la Aleșd, la care au participat 3-4 mii de români înarmați cu bâte. Autoritățile au adus un pluton de jandarmi precum și o companie de husari sub comanda căpitanului [[Nedeczky Ferenc]]. Jandarmii au deschis focul asupra răsculaților provocând un masacru. În acest masacru au fost uciși și doi locuitori din satul Tinăud, participanți la răscoală, Faur Ioan și Sabău Ioan, iar rănit grav și apoi infirm toată viața a fost Gheorghe Țap. De asemenea a fost arestat și Butuc Pavel.		* 24 aprilie 1904 a izbucnit o răscoală la Aleșd, la care au participat 3-4 mii de români înarmați cu bâte. Autoritățile au adus un pluton de jandarmi precum și o companie de husari sub comanda căpitanului [[Nedeczky Ferenc]]. Jandarmii au deschis focul asupra răsculaților provocând un masacru. În acest masacru au fost uciși și doi locuitori din satul Tinăud, participanți la răscoală, Faur Ioan și Sabău Ioan, iar rănit grav și apoi infirm toată viața a fost Gheorghe Țap. De asemenea a fost arestat și Butuc Pavel.
	* Participarea unui grup de circa 50 de ţărani din Hotar, Subpiatră şi Ţeţchea în data de 24 aprilie 1904, la incidetul sângeros, cunoscut sub numele de "Răscoala de la Aleşd" prin care s-a dorit răsturnarea cu forţa a "rânduielilor" existente. Incidentul s-a soldat cu 2 morţi şi punerea sub acuzare a altor 18 persoane, din grupul celor 50.		* Participarea unui grup de circa 50 de ţărani din Hotar, Subpiatră şi Ţeţchea în data de 24 aprilie 1904, la incidetul sângeros, cunoscut sub numele de "Răscoala de la Aleşd" prin care s-a dorit răsturnarea cu forţa a "rânduielilor" existente. Incidentul s-a soldat cu 2 morţi şi punerea sub acuzare a altor 18 persoane, din grupul celor 50.
			[[Fișier:Macelul-din-Alesd-Universul.jpg\|right\|thumb\|Măcelul de la Aleșd, ziarul Universul, aprilie 1904]]
	* Incidentul sângeros din 24 aprilie 1904, cunoscut sub numele de „răscoala de la Aleşd" a fost un rezultat al instigaţiei socialiştilor orădeni în satele de pe valea Crişului Repede. Intre victimele măcelului s-au aflat şi Nicolae las din Subpiatră, mort pe loc în urma rănilor primite şi Dumitru las, din acelaşi sat, transportat în stare gravă la spitalul din Oradea. De asemenea, între cei 18 învinuiţi de a fi provocat prin agitaţii declanşarea ostilităţilor s-au numărat şi: Dumitru Popa, de 48 de ani şi Gheorghe Bejan de 47 de ani, agricultori din Ţeţchea, Dumitru Păcurar, de 49 de ani şi Gavril las, agricultori din Subpiatră, Laurenţiu Nicoruţ .şi Dumitru Ciursaş, ambii din Hotar. La proces, în actu1 de acuzare, despre Gheorghe Bejan se afirmă că autorităţile din Ţeţchea confirmă că este un cunoscut instigator. Dumitru Păcurar este învinuit că s-a dus la Aleşd cu 20 de ţărani din Subpiatră înarmaţi cu bâte. In acelaşi proces situaţia lui Laurenţiu Nicoruţ este agravată şi ea de către administraţia din Hotar care declară în scris că este un instigator periculos. Agitaţiile, determinate de abuzurile moşierului local, de proasta repartizare a fondului funciar, au continuat până la izbucnirea primului război mondial, când un mare număr de bărbaţi au fost duşi ca soldaţi în armata austro-ungară, să 1upte pe fronturile din Galiţia sau din Ungaria. (Monografia istorica a comunei Țețchea)		* Incidentul sângeros din 24 aprilie 1904, cunoscut sub numele de „răscoala de la Aleşd" a fost un rezultat al instigaţiei socialiştilor orădeni în satele de pe valea Crişului Repede. Intre victimele măcelului s-au aflat şi Nicolae las din Subpiatră, mort pe loc în urma rănilor primite şi Dumitru las, din acelaşi sat, transportat în stare gravă la spitalul din Oradea. De asemenea, între cei 18 învinuiţi de a fi provocat prin agitaţii declanşarea ostilităţilor s-au numărat şi: Dumitru Popa, de 48 de ani şi Gheorghe Bejan de 47 de ani, agricultori din Ţeţchea, Dumitru Păcurar, de 49 de ani şi Gavril las, agricultori din Subpiatră, Laurenţiu Nicoruţ .şi Dumitru Ciursaş, ambii din Hotar. La proces, în actu1 de acuzare, despre Gheorghe Bejan se afirmă că autorităţile din Ţeţchea confirmă că este un cunoscut instigator. Dumitru Păcurar este învinuit că s-a dus la Aleşd cu 20 de ţărani din Subpiatră înarmaţi cu bâte. In acelaşi proces situaţia lui Laurenţiu Nicoruţ este agravată şi ea de către administraţia din Hotar care declară în scris că este un instigator periculos. Agitaţiile, determinate de abuzurile moşierului local, de proasta repartizare a fondului funciar, au continuat până la izbucnirea primului război mondial, când un mare număr de bărbaţi au fost duşi ca soldaţi în armata austro-ungară, să 1upte pe fronturile din Galiţia sau din Ungaria. (Monografia istorica a comunei Țețchea)
	* istoricul ALEXANDRU PORȚEANU: a adus la lumină adevărul despre așa zisa “răscoală de la Aleșd” (în fapt o provocare politică tragică)		* istoricul ALEXANDRU PORȚEANU: a adus la lumină adevărul despre așa zisa “răscoală de la Aleșd” (în fapt o provocare politică tragică)

WikiGlasul la 20 septembrie 2023 01:12

2023-09-20T01:12:38Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 20 septembrie 2023 01:12
Linia 15:		Linia 15:
	* Acațiu Egyed, Lupta țăranilor români și maghiari din Aleșdîn anul 1904,în Studii,VIII (1955), nr. 2,p. 33.		* Acațiu Egyed, Lupta țăranilor români și maghiari din Aleșdîn anul 1904,în Studii,VIII (1955), nr. 2,p. 33.
	* după răscoala de la Aleșd din 1904, când victimele fuseseră țărani români, se zvonise că 3.000 de români se apropie de Oradea pentru a o ataca. Militarii au ocupat principalele clădiri, s-au ridicat baricade în oraș.		* după răscoala de la Aleșd din 1904, când victimele fuseseră țărani români, se zvonise că 3.000 de români se apropie de Oradea pentru a o ataca. Militarii au ocupat principalele clădiri, s-au ridicat baricade în oraș.
			[[Fișier:Rascoala-din-Alesd-1979.jpg\|right\|thumb\|Răscoala din Aleșd]]
	== Represiunea ungară ==		== Represiunea ungară ==
	Autoritățile ungare din localitate au inițiat o acțiune brutală de represiune împotriva românilor: jandarmii unguri au primit ordin să tragă în plin în români.Au fost uciși pe loc 25 de români, iar alți 50 au fost răniţi, unii decedând ulterior în urma rănilor primite		Autoritățile ungare din localitate au inițiat o acțiune brutală de represiune împotriva românilor: jandarmii unguri au primit ordin să tragă în plin în români.Au fost uciși pe loc 25 de români, iar alți 50 au fost răniţi, unii decedând ulterior în urma rănilor primite

WikiGlasul la 20 septembrie 2023 01:11

2023-09-20T01:11:32Z

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 20 septembrie 2023 01:11
Linia 10:		Linia 10:
	* ZIARE ROMÂNEȘTI DIN TRANSILVANIADESPRE RĂSCOALA DIN ALEȘD, de [[Gheorghe Cipăianu]]		* ZIARE ROMÂNEȘTI DIN TRANSILVANIADESPRE RĂSCOALA DIN ALEȘD, de [[Gheorghe Cipăianu]]
	* Gazeta Transilvaniei, organ al P.N.R., este de altă părere. Comentînd atrocitățile din 24 aprilie, articolul „Măcelul de la Aleșd“ arată: „Iar guvernul care clocește zi și noapte la problema ideii de stat și la revizuirea legii școlilor, văzînd ororile ce s-au petrecut la Aleșd, nu vede oare că a sosit timpul să cerceteze cauzele nemulțumirii poporului și să ia măsuri în consecință, căci oricum s-ar învîrti lucrul, răspunderea principală asupra lui cade“.		* Gazeta Transilvaniei, organ al P.N.R., este de altă părere. Comentînd atrocitățile din 24 aprilie, articolul „Măcelul de la Aleșd“ arată: „Iar guvernul care clocește zi și noapte la problema ideii de stat și la revizuirea legii școlilor, văzînd ororile ce s-au petrecut la Aleșd, nu vede oare că a sosit timpul să cerceteze cauzele nemulțumirii poporului și să ia măsuri în consecință, căci oricum s-ar învîrti lucrul, răspunderea principală asupra lui cade“.
			[[Fișier:Rascoala-din-Alesd-Familia.jpg\|right\|thumb\|Răscoala din Aleșd]]
	* Tribuna, ziarul din Arad al P.N.R., afirmă că „Un măcel s-a provocat cum de mult nu s-a pomenit nici chiar în Ungaria, unde jandarmii nu glumesc cu arma“30. Poporul nu are vină, declară articolul „Vinovații de la Aleșd“.		* Tribuna, ziarul din Arad al P.N.R., afirmă că „Un măcel s-a provocat cum de mult nu s-a pomenit nici chiar în Ungaria, unde jandarmii nu glumesc cu arma“30. Poporul nu are vină, declară articolul „Vinovații de la Aleșd“.
	* „E înspăimîntător, arată Gazeta Transilvaniei. Jandarmeria ungurească pare să sufere de boala măcelurilor, care se repetă din răstimp în răstimp, ca toate bolile cronice. Și e o grozăvie că aceste măceluri cad ca un bici al lui Dumnezeu de cele mai multe ori peste ținuturile locuite de români, iar victimele ce le pricinuiesc sînt mai toți țărani de ai noștri necăjiți și oropsiți.. .“		* „E înspăimîntător, arată Gazeta Transilvaniei. Jandarmeria ungurească pare să sufere de boala măcelurilor, care se repetă din răstimp în răstimp, ca toate bolile cronice. Și e o grozăvie că aceste măceluri cad ca un bici al lui Dumnezeu de cele mai multe ori peste ținuturile locuite de români, iar victimele ce le pricinuiesc sînt mai toți țărani de ai noștri necăjiți și oropsiți.. .“

WikiGlasul: /* Ecouri in presa despre masacrul de la Aleșd */

2023-09-20T00:59:20Z

Ecouri in presa despre masacrul de la Aleșd

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 20 septembrie 2023 00:59
Linia 8:		Linia 8:
	[[Fișier:Rascoala-din-Alesd.jpg\|right\|thumb\|Răscoala din Aleșd]]		[[Fișier:Rascoala-din-Alesd.jpg\|right\|thumb\|Răscoala din Aleșd]]
	== Ecouri in presa despre masacrul de la Aleșd ==		== Ecouri in presa despre masacrul de la Aleșd ==
	* ZIARE ROMÂNEȘTI DIN TRANSILVANIADESPRE RĂSCOALA DIN ALEȘD, de [[Gheorghe ~~CIPĂIANU~~]]		* ZIARE ROMÂNEȘTI DIN TRANSILVANIADESPRE RĂSCOALA DIN ALEȘD, de [[Gheorghe Cipăianu]]
	* Gazeta Transilvaniei, organ al P.N.R., este de altă părere. Comentînd atrocitățile din 24 aprilie, articolul „Măcelul de la Aleșd“ arată: „Iar guvernul care clocește zi și noapte la problema ideii de stat și la revizuirea legii școlilor, văzînd ororile ce s-au petrecut la Aleșd, nu vede oare că a sosit timpul să cerceteze cauzele nemulțumirii poporului și să ia măsuri în consecință, căci oricum s-ar învîrti lucrul, răspunderea principală asupra lui cade“.		* Gazeta Transilvaniei, organ al P.N.R., este de altă părere. Comentînd atrocitățile din 24 aprilie, articolul „Măcelul de la Aleșd“ arată: „Iar guvernul care clocește zi și noapte la problema ideii de stat și la revizuirea legii școlilor, văzînd ororile ce s-au petrecut la Aleșd, nu vede oare că a sosit timpul să cerceteze cauzele nemulțumirii poporului și să ia măsuri în consecință, căci oricum s-ar învîrti lucrul, răspunderea principală asupra lui cade“.
	* Tribuna, ziarul din Arad al P.N.R., afirmă că „Un măcel s-a provocat cum de mult nu s-a pomenit nici chiar în Ungaria, unde jandarmii nu glumesc cu arma“30. Poporul nu are vină, declară articolul „Vinovații de la Aleșd“.		* Tribuna, ziarul din Arad al P.N.R., afirmă că „Un măcel s-a provocat cum de mult nu s-a pomenit nici chiar în Ungaria, unde jandarmii nu glumesc cu arma“30. Poporul nu are vină, declară articolul „Vinovații de la Aleșd“.

WikiGlasul: /* Ecouri in presa despre masacrul de la Aleșd */

2023-09-20T00:58:04Z

Ecouri in presa despre masacrul de la Aleșd

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 20 septembrie 2023 00:58
Linia 8:		Linia 8:
	[[Fișier:Rascoala-din-Alesd.jpg\|right\|thumb\|Răscoala din Aleșd]]		[[Fișier:Rascoala-din-Alesd.jpg\|right\|thumb\|Răscoala din Aleșd]]
	== Ecouri in presa despre masacrul de la Aleșd ==		== Ecouri in presa despre masacrul de la Aleșd ==
	* ZIARE ROMÂNEȘTI DIN TRANSILVANIADESPRE RĂSCOALA DIN ALEȘD, de ~~GH. CIPRIANU~~		* ZIARE ROMÂNEȘTI DIN TRANSILVANIADESPRE RĂSCOALA DIN ALEȘD, de [[Gheorghe CIPĂIANU]]
	* Gazeta Transilvaniei, organ al P.N.R., este de altă părere. Comentînd atrocitățile din 24 aprilie, articolul „Măcelul de la Aleșd“ arată: „Iar guvernul care clocește zi și noapte la problema ideii de stat și la revizuirea legii școlilor, văzînd ororile ce s-au petrecut la Aleșd, nu vede oare că a sosit timpul să cerceteze cauzele nemulțumirii poporului și să ia măsuri în consecință, căci oricum s-ar învîrti lucrul, răspunderea principală asupra lui cade“.		* Gazeta Transilvaniei, organ al P.N.R., este de altă părere. Comentînd atrocitățile din 24 aprilie, articolul „Măcelul de la Aleșd“ arată: „Iar guvernul care clocește zi și noapte la problema ideii de stat și la revizuirea legii școlilor, văzînd ororile ce s-au petrecut la Aleșd, nu vede oare că a sosit timpul să cerceteze cauzele nemulțumirii poporului și să ia măsuri în consecință, căci oricum s-ar învîrti lucrul, răspunderea principală asupra lui cade“.
	* Tribuna, ziarul din Arad al P.N.R., afirmă că „Un măcel s-a provocat cum de mult nu s-a pomenit nici chiar în Ungaria, unde jandarmii nu glumesc cu arma“30. Poporul nu are vină, declară articolul „Vinovații de la Aleșd“.		* Tribuna, ziarul din Arad al P.N.R., afirmă că „Un măcel s-a provocat cum de mult nu s-a pomenit nici chiar în Ungaria, unde jandarmii nu glumesc cu arma“30. Poporul nu are vină, declară articolul „Vinovații de la Aleșd“.

WikiGlasul: /* Ecouri in presa despre masacrul de la Aleșd */

2023-09-20T00:57:08Z

Ecouri in presa despre masacrul de la Aleșd

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 20 septembrie 2023 00:57
Linia 9:		Linia 9:
	== Ecouri in presa despre masacrul de la Aleșd ==		== Ecouri in presa despre masacrul de la Aleșd ==
	* ZIARE ROMÂNEȘTI DIN TRANSILVANIADESPRE RĂSCOALA DIN ALEȘD, de GH. CIPRIANU		* ZIARE ROMÂNEȘTI DIN TRANSILVANIADESPRE RĂSCOALA DIN ALEȘD, de GH. CIPRIANU
			* Gazeta Transilvaniei, organ al P.N.R., este de altă părere. Comentînd atrocitățile din 24 aprilie, articolul „Măcelul de la Aleșd“ arată: „Iar guvernul care clocește zi și noapte la problema ideii de stat și la revizuirea legii școlilor, văzînd ororile ce s-au petrecut la Aleșd, nu vede oare că a sosit timpul să cerceteze cauzele nemulțumirii poporului și să ia măsuri în consecință, căci oricum s-ar învîrti lucrul, răspunderea principală asupra lui cade“.
			* Tribuna, ziarul din Arad al P.N.R., afirmă că „Un măcel s-a provocat cum de mult nu s-a pomenit nici chiar în Ungaria, unde jandarmii nu glumesc cu arma“30. Poporul nu are vină, declară articolul „Vinovații de la Aleșd“.
			* „E înspăimîntător, arată Gazeta Transilvaniei. Jandarmeria ungurească pare să sufere de boala măcelurilor, care se repetă din răstimp în răstimp, ca toate bolile cronice. Și e o grozăvie că aceste măceluri cad ca un bici al lui Dumnezeu de cele mai multe ori peste ținuturile locuite de români, iar victimele ce le pricinuiesc sînt mai toți țărani de ai noștri necăjiți și oropsiți.. .“
	* Acațiu Egyed, Lupta țăranilor români și maghiari din Aleșdîn anul 1904,în Studii,VIII (1955), nr. 2,p. 33.		* Acațiu Egyed, Lupta țăranilor români și maghiari din Aleșdîn anul 1904,în Studii,VIII (1955), nr. 2,p. 33.
	* după răscoala de la Aleșd din 1904, când victimele fuseseră țărani români, se zvonise că 3.000 de români se apropie de Oradea pentru a o ataca. Militarii au ocupat principalele clădiri, s-au ridicat baricade în oraș.		* după răscoala de la Aleșd din 1904, când victimele fuseseră țărani români, se zvonise că 3.000 de români se apropie de Oradea pentru a o ataca. Militarii au ocupat principalele clădiri, s-au ridicat baricade în oraș.

WikiGlasul: /* Bibliografie */

2023-09-20T00:53:33Z

Bibliografie

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 20 septembrie 2023 00:53
Linia 30:		Linia 30:
	* Ilea, Ana, Conscrierea veniturilor domeniului Aleșd din anul 1779, în Aleșd 1904-1979, Comitetul de Cultură și Educație Socialistă al Județului Bihor, Oradea, 1979.		* Ilea, Ana, Conscrierea veniturilor domeniului Aleșd din anul 1779, în Aleșd 1904-1979, Comitetul de Cultură și Educație Socialistă al Județului Bihor, Oradea, 1979.
	* Mudura, Gheorghe, Populația localităților de pe cursul superior al Crișului Repede la sfârșitul secolului al XVII-lea și în prima parte a secolului al XVIII-lea, în Aleșd 1904-1979, Oradea, 1979.		* Mudura, Gheorghe, Populația localităților de pe cursul superior al Crișului Repede la sfârșitul secolului al XVII-lea și în prima parte a secolului al XVIII-lea, în Aleșd 1904-1979, Oradea, 1979.
	* G. ~~CIPRIANU~~, Ziare românești din Transilvania despre răscoala din Aleșd (24 aprilie 1904)		* G. CIPAIANU, Ziare românești din Transilvania despre răscoala din Aleșd (24 aprilie 1904)

	== Link-uri ==		== Link-uri ==