<?xml version="1.0"?>
<feed xmlns="http://www.w3.org/2005/Atom" xml:lang="ro">
	<id>https://glasul.info/wiki/index.php?action=history&amp;feed=atom&amp;title=Roland_Schuller</id>
	<title>Roland Schuller - Revizia istoricului</title>
	<link rel="self" type="application/atom+xml" href="https://glasul.info/wiki/index.php?action=history&amp;feed=atom&amp;title=Roland_Schuller"/>
	<link rel="alternate" type="text/html" href="https://glasul.info/wiki/index.php?title=Roland_Schuller&amp;action=history"/>
	<updated>2026-04-27T11:30:25Z</updated>
	<subtitle>Istoricul versiunilor pentru această pagină din wiki</subtitle>
	<generator>MediaWiki 1.38.2</generator>
	<entry>
		<id>https://glasul.info/wiki/index.php?title=Roland_Schuller&amp;diff=13475&amp;oldid=prev</id>
		<title>WikiGlasul: /* Dualismul austro-ungar */</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://glasul.info/wiki/index.php?title=Roland_Schuller&amp;diff=13475&amp;oldid=prev"/>
		<updated>2025-02-17T09:32:52Z</updated>

		<summary type="html">&lt;p&gt;&lt;span dir=&quot;auto&quot;&gt;&lt;span class=&quot;autocomment&quot;&gt;Dualismul austro-ungar&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;
&lt;table style=&quot;background-color: #fff; color: #202122;&quot; data-mw=&quot;interface&quot;&gt;
				&lt;col class=&quot;diff-marker&quot; /&gt;
				&lt;col class=&quot;diff-content&quot; /&gt;
				&lt;col class=&quot;diff-marker&quot; /&gt;
				&lt;col class=&quot;diff-content&quot; /&gt;
				&lt;tr class=&quot;diff-title&quot; lang=&quot;ro&quot;&gt;
				&lt;td colspan=&quot;2&quot; style=&quot;background-color: #fff; color: #202122; text-align: center;&quot;&gt;← Versiunea anterioară&lt;/td&gt;
				&lt;td colspan=&quot;2&quot; style=&quot;background-color: #fff; color: #202122; text-align: center;&quot;&gt;Versiunea de la data 17 februarie 2025 09:32&lt;/td&gt;
				&lt;/tr&gt;&lt;tr&gt;&lt;td colspan=&quot;2&quot; class=&quot;diff-lineno&quot; id=&quot;mw-diff-left-l13&quot;&gt;Linia 13:&lt;/td&gt;
&lt;td colspan=&quot;2&quot; class=&quot;diff-lineno&quot;&gt;Linia 13:&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td class=&quot;diff-marker&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;&quot;&gt;&lt;div&gt;* Astazi însa, daca vrem sa facem legi pentru viitor din greselile trecutului, ar însemna sa punem temeliile unei noi societati nedrepte.&lt;/div&gt;&lt;/td&gt;&lt;td class=&quot;diff-marker&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;&quot;&gt;&lt;div&gt;* Astazi însa, daca vrem sa facem legi pentru viitor din greselile trecutului, ar însemna sa punem temeliile unei noi societati nedrepte.&lt;/div&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td class=&quot;diff-marker&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;&quot;&gt;&lt;div&gt;* Despre aceasta nedreptate si tot ce ar ascunde ea, am încercat sa analizam în numele si în respectul adevarului, realitatea istorica a unei scurte perioade (pana la 1870), cand prin abuz, Transilvania a devenit o provincie a tanarului stat national maghiar.&lt;/div&gt;&lt;/td&gt;&lt;td class=&quot;diff-marker&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;&quot;&gt;&lt;div&gt;* Despre aceasta nedreptate si tot ce ar ascunde ea, am încercat sa analizam în numele si în respectul adevarului, realitatea istorica a unei scurte perioade (pana la 1870), cand prin abuz, Transilvania a devenit o provincie a tanarului stat national maghiar.&lt;/div&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td class=&quot;diff-marker&quot; data-marker=&quot;−&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;&quot;&gt;&lt;div&gt;* Pentru a justifica pretentia de autodeterminare în Transilvania, anumiti pseudo-istorici afirma ca aceasta provincie istorica a apartinut Ungariei un mileniu&lt;del style=&quot;font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;.&lt;/del&gt;&lt;/div&gt;&lt;/td&gt;&lt;td class=&quot;diff-marker&quot; data-marker=&quot;+&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;&quot;&gt;&lt;div&gt;* &lt;ins style=&quot;font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;&amp;#039;&amp;#039;&amp;#039;&lt;/ins&gt;Pentru a justifica pretentia de autodeterminare în Transilvania, anumiti pseudo-istorici afirma ca aceasta provincie istorica a apartinut Ungariei un mileniu&lt;ins style=&quot;font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;&amp;#039;&amp;#039;&amp;#039;&lt;/ins&gt;&lt;/div&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td class=&quot;diff-marker&quot; data-marker=&quot;−&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;&quot;&gt;&lt;div&gt;* Iata prin urmare, cum mileniul „apartenentei” Transilvaniei la Ungaria - apartenenta despre care istoricul maghiar A.Szilagy, în lucrarea sa aparuta la Budapesta „Die Geschichte Siebenburgens” spune: „cunoscuti istoriografi maghiari au subliniat ca Transilvania NU S-A SUDAT NICIODATA cu regatul maghiar” - reprezinta 369 de ani din care peste 300 ca voievodat si principat autonom (între 1200-1526 desi vasala regelui ungur, Transilvania dispunea de o evidenta autonomie)&lt;/div&gt;&lt;/td&gt;&lt;td class=&quot;diff-marker&quot; data-marker=&quot;+&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;&quot;&gt;&lt;div&gt;* Iata prin urmare, cum mileniul „apartenentei” Transilvaniei la Ungaria - apartenenta despre care istoricul maghiar A.Szilagy, în lucrarea sa aparuta la Budapesta „Die Geschichte Siebenburgens” spune: &lt;ins style=&quot;font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;&amp;#039;&amp;#039;&amp;#039; &lt;/ins&gt;„cunoscuti istoriografi maghiari au subliniat ca Transilvania NU S-A SUDAT NICIODATA cu regatul maghiar”&lt;ins style=&quot;font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;&amp;#039;&amp;#039;&amp;#039; &lt;/ins&gt;- reprezinta 369 de ani din care peste 300 ca voievodat si principat autonom (între 1200-1526 desi vasala regelui ungur, Transilvania dispunea de o evidenta autonomie)&lt;/div&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td class=&quot;diff-marker&quot; data-marker=&quot;−&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;&quot;&gt;&lt;div&gt;* În cele din urma raman doar 51 de ani (1867-1918) - ceea ce înseamna 5% de adevar, din afirmatia mult trambitata în toate ocaziile în lumina neadevarului, cu privire la drepturile istorice ale Ungariei asupra Transilvaniei.&lt;/div&gt;&lt;/td&gt;&lt;td class=&quot;diff-marker&quot; data-marker=&quot;+&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;&quot;&gt;&lt;div&gt;* &lt;ins style=&quot;font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;&amp;#039;&amp;#039;&amp;#039;&lt;/ins&gt;În cele din urma raman doar 51 de ani (1867-1918) - ceea ce înseamna 5% de adevar&lt;ins style=&quot;font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;&amp;#039;&amp;#039;&amp;#039;&lt;/ins&gt;, din afirmatia mult trambitata în toate ocaziile în lumina neadevarului, cu privire la drepturile istorice ale Ungariei asupra Transilvaniei.&lt;/div&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td class=&quot;diff-marker&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;&quot;&gt;&lt;div&gt;* Regretabil este faptul ca acesti apologeti contemporani fac abstractie de o serie de adevaruri incontestabile, exprimate în trasaturile constitutive ale natiunii majoritare, ale romanilor transilvaneni: comunitate de limba si cultura, psihica si spirituala, comunitate de teritoriu si economica, solidaritatea în lupta de emancipare sociala si nationala, ca urmare a transformarii constiintei de neam în constiinta nationala.&lt;/div&gt;&lt;/td&gt;&lt;td class=&quot;diff-marker&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;&quot;&gt;&lt;div&gt;* Regretabil este faptul ca acesti apologeti contemporani fac abstractie de o serie de adevaruri incontestabile, exprimate în trasaturile constitutive ale natiunii majoritare, ale romanilor transilvaneni: comunitate de limba si cultura, psihica si spirituala, comunitate de teritoriu si economica, solidaritatea în lupta de emancipare sociala si nationala, ca urmare a transformarii constiintei de neam în constiinta nationala.&lt;/div&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td class=&quot;diff-marker&quot; data-marker=&quot;−&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;&quot;&gt;&lt;div&gt;* Credem apoi ca lucrarea a reusit sa evidentieze în suficienta masura consecintele nefaste ale pactului dualist dintre clasele politice austriece si maghiare, cand Transilvania a fost încorporata la Ungaria, prin ignorarea vointei populatiei celei mai vechi, din aceste tinuturi istorice.  &lt;/div&gt;&lt;/td&gt;&lt;td class=&quot;diff-marker&quot; data-marker=&quot;+&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;&quot;&gt;&lt;div&gt;* Credem apoi ca lucrarea a reusit sa evidentieze în suficienta masura &lt;ins style=&quot;font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;&amp;#039;&amp;#039;&amp;#039;&lt;/ins&gt;consecintele nefaste ale pactului dualist&lt;ins style=&quot;font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;&amp;#039;&amp;#039;&amp;#039; &lt;/ins&gt;dintre clasele politice austriece si maghiare, cand Transilvania a fost încorporata la Ungaria, prin ignorarea vointei populatiei celei mai vechi, din aceste tinuturi istorice.  &lt;/div&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td class=&quot;diff-marker&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;&quot;&gt;&lt;div&gt;* Politica de stat promovata de cercurile politice maghiare de-a lungul perioadei dualiste, a fost considerata de actul de acuzare împotriva nedreptatilor (Memorandul n.n.) ca fiind potrivnica „cu aspiratiile politice traditionale ale poporului roman si cu interesele lui de existenta nationala, opusa de altfel si cu cerintele organizatiunilor constitutional ale statelor moderne”.&lt;/div&gt;&lt;/td&gt;&lt;td class=&quot;diff-marker&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;&quot;&gt;&lt;div&gt;* Politica de stat promovata de cercurile politice maghiare de-a lungul perioadei dualiste, a fost considerata de actul de acuzare împotriva nedreptatilor (Memorandul n.n.) ca fiind potrivnica „cu aspiratiile politice traditionale ale poporului roman si cu interesele lui de existenta nationala, opusa de altfel si cu cerintele organizatiunilor constitutional ale statelor moderne”.&lt;/div&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td class=&quot;diff-marker&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;&quot;&gt;&lt;div&gt;* Astfel, problema romanilor, ca si a altor popoare din Austro-Ungaria, a devenit o problema europeana ce trebuia sa-si gaseasca rezolvarea în 1918, cand, pe justitie si moralitate a fost fondata o „Romanie unita si libera”.&lt;/div&gt;&lt;/td&gt;&lt;td class=&quot;diff-marker&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;&quot;&gt;&lt;div&gt;* Astfel, problema romanilor, ca si a altor popoare din Austro-Ungaria, a devenit o problema europeana ce trebuia sa-si gaseasca rezolvarea în 1918, cand, pe justitie si moralitate a fost fondata o „Romanie unita si libera”.&lt;/div&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;/table&gt;</summary>
		<author><name>WikiGlasul</name></author>
	</entry>
	<entry>
		<id>https://glasul.info/wiki/index.php?title=Roland_Schuller&amp;diff=13474&amp;oldid=prev</id>
		<title>WikiGlasul: /* Dualismul austro-ungar */</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://glasul.info/wiki/index.php?title=Roland_Schuller&amp;diff=13474&amp;oldid=prev"/>
		<updated>2025-02-17T09:30:57Z</updated>

		<summary type="html">&lt;p&gt;&lt;span dir=&quot;auto&quot;&gt;&lt;span class=&quot;autocomment&quot;&gt;Dualismul austro-ungar&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;
&lt;table style=&quot;background-color: #fff; color: #202122;&quot; data-mw=&quot;interface&quot;&gt;
				&lt;col class=&quot;diff-marker&quot; /&gt;
				&lt;col class=&quot;diff-content&quot; /&gt;
				&lt;col class=&quot;diff-marker&quot; /&gt;
				&lt;col class=&quot;diff-content&quot; /&gt;
				&lt;tr class=&quot;diff-title&quot; lang=&quot;ro&quot;&gt;
				&lt;td colspan=&quot;2&quot; style=&quot;background-color: #fff; color: #202122; text-align: center;&quot;&gt;← Versiunea anterioară&lt;/td&gt;
				&lt;td colspan=&quot;2&quot; style=&quot;background-color: #fff; color: #202122; text-align: center;&quot;&gt;Versiunea de la data 17 februarie 2025 09:30&lt;/td&gt;
				&lt;/tr&gt;&lt;tr&gt;&lt;td colspan=&quot;2&quot; class=&quot;diff-lineno&quot; id=&quot;mw-diff-left-l8&quot;&gt;Linia 8:&lt;/td&gt;
&lt;td colspan=&quot;2&quot; class=&quot;diff-lineno&quot;&gt;Linia 8:&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td class=&quot;diff-marker&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;&quot;&gt;&lt;br/&gt;&lt;/td&gt;&lt;td class=&quot;diff-marker&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;&quot;&gt;&lt;br/&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td class=&quot;diff-marker&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;&quot;&gt;&lt;div&gt;== Dualismul austro-ungar ==&lt;/div&gt;&lt;/td&gt;&lt;td class=&quot;diff-marker&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;background-color: #f8f9fa; color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #eaecf0; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;&quot;&gt;&lt;div&gt;== Dualismul austro-ungar ==&lt;/div&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td class=&quot;diff-marker&quot; data-marker=&quot;−&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;&quot;&gt;&lt;div&gt;Am încercat sa prezentam un punct de vedere în spiritul adevarului si al respectului, care difera si în ceea ce priveste materialul faptic, de cercetarile si lucrarile întocmite cu „strambatate” în ultimii 10 ani, de unii istorici, economisti, ziaristi de origine maghiara, stabiliti, însa, pe toate meridianele vestice. Acesti pretinsi „patrioti” încearca, pe un front larg si variat, sa prezinte în toate ocaziile si în lumina neadevarului, problema natiunii conlocuitoare maghiare din Transilvania zilelor noastre si a drepturilor sale istorice. Metodele de incitare, pe care propaganda unor cercuri restranse de „specialisti” ai problemei le vehiculeaza, încercand sa „forteze mana” unor organisme dincolo de competenta lor, sunt în flagranta contradictie cu spiritul vremii.&lt;/div&gt;&lt;/td&gt;&lt;td class=&quot;diff-marker&quot; data-marker=&quot;+&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;&quot;&gt;&lt;div&gt;Am încercat sa prezentam un punct de vedere în spiritul adevarului si al respectului, care difera si în ceea ce priveste materialul faptic, de cercetarile si lucrarile întocmite cu „strambatate” în ultimii 10 ani, de unii istorici, economisti, ziaristi de origine maghiara, stabiliti, însa, pe toate meridianele vestice.  &lt;/div&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td class=&quot;diff-marker&quot; data-marker=&quot;−&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;&quot;&gt;&lt;div&gt;Agitatia maghiara din tarile vestice cauta zadarnic sa-si atinga scopul: ca opinia publica, datorita insistentelor la care e supusa, sa se obisnuiasca cu punctul de vedere maghiar, care pe langa faptul ca se sprijina alaturi de adevar, a încetat de mult sa mai reprezinte un criteriu politico-social în Europa. Într-adevar, cu multe epoci în urma acest fel de a vedea relatiile politico-sociale - considerat sursa nedreptatii - functiona chiar pentru a justifica si a mentine o întreaga lume de privilegii. Astazi însa, daca vrem sa facem legi pentru viitor din greselile trecutului, ar însemna sa punem temeliile unei noi societati nedrepte.&lt;/div&gt;&lt;/td&gt;&lt;td class=&quot;diff-marker&quot; data-marker=&quot;+&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;&quot;&gt;&lt;div&gt;&lt;ins style=&quot;font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;* &lt;/ins&gt;Acesti pretinsi „patrioti” încearca, pe un front larg si variat, &lt;ins style=&quot;font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;&amp;#039;&amp;#039;&amp;#039;&lt;/ins&gt;sa prezinte în toate ocaziile si în lumina neadevarului&lt;ins style=&quot;font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;&amp;#039;&amp;#039;&amp;#039;&lt;/ins&gt;, problema natiunii conlocuitoare maghiare din Transilvania zilelor noastre si a drepturilor sale istorice. Metodele de incitare, pe care propaganda unor cercuri restranse de „specialisti” ai problemei le vehiculeaza, încercand sa „forteze mana” unor organisme dincolo de competenta lor, sunt în flagranta contradictie cu spiritul vremii.&lt;/div&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td class=&quot;diff-marker&quot; data-marker=&quot;−&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;&quot;&gt;&lt;div&gt;Despre aceasta nedreptate si tot ce ar ascunde ea, am încercat sa analizam în numele si în respectul adevarului, realitatea istorica a unei scurte perioade (pana la 1870), cand prin abuz, Transilvania a devenit o provincie a tanarului stat national maghiar.&lt;/div&gt;&lt;/td&gt;&lt;td class=&quot;diff-marker&quot; data-marker=&quot;+&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;&quot;&gt;&lt;div&gt;&lt;ins style=&quot;font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;* &amp;#039;&amp;#039;&amp;#039;&lt;/ins&gt;Agitatia maghiara din tarile vestice&lt;ins style=&quot;font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;&amp;#039;&amp;#039;&amp;#039; &lt;/ins&gt;cauta zadarnic sa-si atinga scopul: &lt;ins style=&quot;font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;&amp;#039;&amp;#039;&amp;#039;&lt;/ins&gt;ca opinia publica, datorita insistentelor la care e supusa, sa se obisnuiasca cu punctul de vedere maghiar&lt;ins style=&quot;font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;&amp;#039;&amp;#039;&amp;#039;&lt;/ins&gt;, care pe langa faptul ca se sprijina alaturi de adevar, a încetat de mult sa mai reprezinte un criteriu politico-social în Europa. Într-adevar, cu multe epoci în urma acest fel de a vedea relatiile politico-sociale - considerat sursa nedreptatii - functiona chiar pentru a justifica si a mentine o întreaga lume de privilegii.  &lt;/div&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td class=&quot;diff-marker&quot; data-marker=&quot;−&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;&quot;&gt;&lt;div&gt;Pentru a justifica pretentia de autodeterminare în Transilvania, anumiti pseudo-istorici afirma ca aceasta provincie istorica a apartinut Ungariei un mileniu.&lt;/div&gt;&lt;/td&gt;&lt;td class=&quot;diff-marker&quot; data-marker=&quot;+&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;&quot;&gt;&lt;div&gt;&lt;ins style=&quot;font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;* &lt;/ins&gt;Astazi însa, daca vrem sa facem legi pentru viitor din greselile trecutului, ar însemna sa punem temeliile unei noi societati nedrepte.&lt;/div&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td class=&quot;diff-marker&quot; data-marker=&quot;−&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;&quot;&gt;&lt;div&gt;Iata prin urmare, cum mileniul „apartenentei” Transilvaniei la Ungaria - apartenenta despre care istoricul maghiar A.Szilagy, în lucrarea sa aparuta la Budapesta „Die Geschichte Siebenburgens” spune: „cunoscuti istoriografi maghiari au subliniat ca Transilvania NU S-A SUDAT NICIODATA cu regatul maghiar” - reprezinta 369 de ani din care peste 300 ca voievodat si principat autonom (între 1200-1526 desi vasala regelui ungur, Transilvania dispunea de o evidenta autonomie)&lt;/div&gt;&lt;/td&gt;&lt;td class=&quot;diff-marker&quot; data-marker=&quot;+&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;&quot;&gt;&lt;div&gt;&lt;ins style=&quot;font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;* &lt;/ins&gt;Despre aceasta nedreptate si tot ce ar ascunde ea, am încercat sa analizam în numele si în respectul adevarului, realitatea istorica a unei scurte perioade (pana la 1870), cand prin abuz, Transilvania a devenit o provincie a tanarului stat national maghiar.&lt;/div&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td class=&quot;diff-marker&quot; data-marker=&quot;−&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;&quot;&gt;&lt;div&gt;În cele din urma raman doar 51 de ani (1867-1918) - ceea ce înseamna 5% de adevar, din afirmatia mult trambitata în toate ocaziile în lumina neadevarului, cu privire la drepturile istorice ale Ungariei asupra Transilvaniei.&lt;/div&gt;&lt;/td&gt;&lt;td class=&quot;diff-marker&quot; data-marker=&quot;+&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;&quot;&gt;&lt;div&gt;&lt;ins style=&quot;font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;* &lt;/ins&gt;Pentru a justifica pretentia de autodeterminare în Transilvania, anumiti pseudo-istorici afirma ca aceasta provincie istorica a apartinut Ungariei un mileniu.&lt;/div&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td class=&quot;diff-marker&quot; data-marker=&quot;−&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;&quot;&gt;&lt;div&gt;Regretabil este faptul ca acesti apologeti contemporani fac abstractie de o serie de adevaruri incontestabile, exprimate în trasaturile constitutive ale natiunii majoritare, ale romanilor transilvaneni: comunitate de limba si cultura, psihica si spirituala, comunitate de teritoriu si economica, solidaritatea în lupta de emancipare sociala si nationala, ca urmare a transformarii constiintei de neam în constiinta nationala.&lt;/div&gt;&lt;/td&gt;&lt;td class=&quot;diff-marker&quot; data-marker=&quot;+&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;&quot;&gt;&lt;div&gt;&lt;ins style=&quot;font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;* &lt;/ins&gt;Iata prin urmare, cum mileniul „apartenentei” Transilvaniei la Ungaria - apartenenta despre care istoricul maghiar A.Szilagy, în lucrarea sa aparuta la Budapesta „Die Geschichte Siebenburgens” spune: „cunoscuti istoriografi maghiari au subliniat ca Transilvania NU S-A SUDAT NICIODATA cu regatul maghiar” - reprezinta 369 de ani din care peste 300 ca voievodat si principat autonom (între 1200-1526 desi vasala regelui ungur, Transilvania dispunea de o evidenta autonomie)&lt;/div&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td class=&quot;diff-marker&quot; data-marker=&quot;−&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;&quot;&gt;&lt;div&gt;Credem apoi ca lucrarea a reusit sa evidentieze în suficienta masura consecintele nefaste ale pactului dualist dintre clasele politice austriece si maghiare, cand Transilvania a fost încorporata la Ungaria, prin ignorarea vointei populatiei celei mai vechi, din aceste tinuturi istorice. Politica de stat promovata de cercurile politice maghiare de-a lungul perioadei dualiste, a fost considerata de actul de acuzare împotriva nedreptatilor (Memorandul n.n.) ca fiind potrivnica „cu aspiratiile politice traditionale ale poporului roman si cu interesele lui de existenta nationala, opusa de altfel si cu cerintele organizatiunilor constitutional ale statelor moderne”.&lt;/div&gt;&lt;/td&gt;&lt;td class=&quot;diff-marker&quot; data-marker=&quot;+&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;&quot;&gt;&lt;div&gt;&lt;ins style=&quot;font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;* &lt;/ins&gt;În cele din urma raman doar 51 de ani (1867-1918) - ceea ce înseamna 5% de adevar, din afirmatia mult trambitata în toate ocaziile în lumina neadevarului, cu privire la drepturile istorice ale Ungariei asupra Transilvaniei.&lt;/div&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td class=&quot;diff-marker&quot; data-marker=&quot;−&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;&quot;&gt;&lt;div&gt;Astfel, problema romanilor, ca si a altor popoare din Austro-Ungaria, a devenit o problema europeana ce trebuia sa-si gaseasca rezolvarea în 1918, cand, pe justitie si moralitate a fost fondata o „Romanie unita si libera”.&lt;/div&gt;&lt;/td&gt;&lt;td class=&quot;diff-marker&quot; data-marker=&quot;+&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;&quot;&gt;&lt;div&gt;&lt;ins style=&quot;font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;* &lt;/ins&gt;Regretabil este faptul ca acesti apologeti contemporani fac abstractie de o serie de adevaruri incontestabile, exprimate în trasaturile constitutive ale natiunii majoritare, ale romanilor transilvaneni: comunitate de limba si cultura, psihica si spirituala, comunitate de teritoriu si economica, solidaritatea în lupta de emancipare sociala si nationala, ca urmare a transformarii constiintei de neam în constiinta nationala.&lt;/div&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td colspan=&quot;2&quot; class=&quot;diff-side-deleted&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td class=&quot;diff-marker&quot; data-marker=&quot;+&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;&quot;&gt;&lt;div&gt;&lt;ins style=&quot;font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;* &lt;/ins&gt;Credem apoi ca lucrarea a reusit sa evidentieze în suficienta masura consecintele nefaste ale pactului dualist dintre clasele politice austriece si maghiare, cand Transilvania a fost încorporata la Ungaria, prin ignorarea vointei populatiei celei mai vechi, din aceste tinuturi istorice.  &lt;/div&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td colspan=&quot;2&quot; class=&quot;diff-side-deleted&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td class=&quot;diff-marker&quot; data-marker=&quot;+&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;&quot;&gt;&lt;div&gt;&lt;ins style=&quot;font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;* &lt;/ins&gt;Politica de stat promovata de cercurile politice maghiare de-a lungul perioadei dualiste, a fost considerata de actul de acuzare împotriva nedreptatilor (Memorandul n.n.) ca fiind potrivnica „cu aspiratiile politice traditionale ale poporului roman si cu interesele lui de existenta nationala, opusa de altfel si cu cerintele organizatiunilor constitutional ale statelor moderne”.&lt;/div&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;tr&gt;&lt;td colspan=&quot;2&quot; class=&quot;diff-side-deleted&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td class=&quot;diff-marker&quot; data-marker=&quot;+&quot;&gt;&lt;/td&gt;&lt;td style=&quot;color: #202122; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;&quot;&gt;&lt;div&gt;&lt;ins style=&quot;font-weight: bold; text-decoration: none;&quot;&gt;* &lt;/ins&gt;Astfel, problema romanilor, ca si a altor popoare din Austro-Ungaria, a devenit o problema europeana ce trebuia sa-si gaseasca rezolvarea în 1918, cand, pe justitie si moralitate a fost fondata o „Romanie unita si libera”.&lt;/div&gt;&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;
&lt;/table&gt;</summary>
		<author><name>WikiGlasul</name></author>
	</entry>
	<entry>
		<id>https://glasul.info/wiki/index.php?title=Roland_Schuller&amp;diff=13473&amp;oldid=prev</id>
		<title>WikiGlasul: Pagină nouă: &#039;&#039;&#039;Roland Schuller&#039;&#039;&#039;   link=https://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&amp;aff_code=30254c874&amp;unique=9a6f02fef&amp;redirect_to=https%253A//www.libris.ro/dualismul-austro-ungar-roland-schuller-UNV978-606-28-0383-4--p1071161.html  == Lucrări publicate == * Dualismul austro-ungar, Editura Universitara, 2015, 272 pagini  == Dualismul austro-ungar == Am încercat sa prezen...</title>
		<link rel="alternate" type="text/html" href="https://glasul.info/wiki/index.php?title=Roland_Schuller&amp;diff=13473&amp;oldid=prev"/>
		<updated>2025-02-17T09:28:46Z</updated>

		<summary type="html">&lt;p&gt;Pagină nouă: &amp;#039;&amp;#039;&amp;#039;Roland Schuller&amp;#039;&amp;#039;&amp;#039;   &lt;a href=&quot;/wiki/index.php?title=Fi%C8%99ier:Dualismul-austro-ungar.jpg&quot; title=&quot;Fișier:Dualismul-austro-ungar.jpg&quot;&gt;right|thumb|200px|Dualismul austro-ungar - ROLAND SCHULLER|link=https://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&amp;amp;aff_code=30254c874&amp;amp;unique=9a6f02fef&amp;amp;redirect_to=https%253A//www.libris.ro/dualismul-austro-ungar-roland-schuller-UNV978-606-28-0383-4--p1071161.html&lt;/a&gt;  == Lucrări publicate == * Dualismul austro-ungar, Editura Universitara, 2015, 272 pagini  == Dualismul austro-ungar == Am încercat sa prezen...&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;&lt;b&gt;Pagină nouă&lt;/b&gt;&lt;/p&gt;&lt;div&gt;&amp;#039;&amp;#039;&amp;#039;Roland Schuller&amp;#039;&amp;#039;&amp;#039;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
[[Fișier:Dualismul-austro-ungar.jpg|right|thumb|200px|Dualismul austro-ungar - ROLAND SCHULLER|link=https://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&amp;amp;aff_code=30254c874&amp;amp;unique=9a6f02fef&amp;amp;redirect_to=https%253A//www.libris.ro/dualismul-austro-ungar-roland-schuller-UNV978-606-28-0383-4--p1071161.html]]&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Lucrări publicate ==&lt;br /&gt;
* Dualismul austro-ungar, Editura Universitara, 2015, 272 pagini&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
== Dualismul austro-ungar ==&lt;br /&gt;
Am încercat sa prezentam un punct de vedere în spiritul adevarului si al respectului, care difera si în ceea ce priveste materialul faptic, de cercetarile si lucrarile întocmite cu „strambatate” în ultimii 10 ani, de unii istorici, economisti, ziaristi de origine maghiara, stabiliti, însa, pe toate meridianele vestice. Acesti pretinsi „patrioti” încearca, pe un front larg si variat, sa prezinte în toate ocaziile si în lumina neadevarului, problema natiunii conlocuitoare maghiare din Transilvania zilelor noastre si a drepturilor sale istorice. Metodele de incitare, pe care propaganda unor cercuri restranse de „specialisti” ai problemei le vehiculeaza, încercand sa „forteze mana” unor organisme dincolo de competenta lor, sunt în flagranta contradictie cu spiritul vremii.&lt;br /&gt;
Agitatia maghiara din tarile vestice cauta zadarnic sa-si atinga scopul: ca opinia publica, datorita insistentelor la care e supusa, sa se obisnuiasca cu punctul de vedere maghiar, care pe langa faptul ca se sprijina alaturi de adevar, a încetat de mult sa mai reprezinte un criteriu politico-social în Europa. Într-adevar, cu multe epoci în urma acest fel de a vedea relatiile politico-sociale - considerat sursa nedreptatii - functiona chiar pentru a justifica si a mentine o întreaga lume de privilegii. Astazi însa, daca vrem sa facem legi pentru viitor din greselile trecutului, ar însemna sa punem temeliile unei noi societati nedrepte.&lt;br /&gt;
Despre aceasta nedreptate si tot ce ar ascunde ea, am încercat sa analizam în numele si în respectul adevarului, realitatea istorica a unei scurte perioade (pana la 1870), cand prin abuz, Transilvania a devenit o provincie a tanarului stat national maghiar.&lt;br /&gt;
Pentru a justifica pretentia de autodeterminare în Transilvania, anumiti pseudo-istorici afirma ca aceasta provincie istorica a apartinut Ungariei un mileniu.&lt;br /&gt;
Iata prin urmare, cum mileniul „apartenentei” Transilvaniei la Ungaria - apartenenta despre care istoricul maghiar A.Szilagy, în lucrarea sa aparuta la Budapesta „Die Geschichte Siebenburgens” spune: „cunoscuti istoriografi maghiari au subliniat ca Transilvania NU S-A SUDAT NICIODATA cu regatul maghiar” - reprezinta 369 de ani din care peste 300 ca voievodat si principat autonom (între 1200-1526 desi vasala regelui ungur, Transilvania dispunea de o evidenta autonomie)&lt;br /&gt;
În cele din urma raman doar 51 de ani (1867-1918) - ceea ce înseamna 5% de adevar, din afirmatia mult trambitata în toate ocaziile în lumina neadevarului, cu privire la drepturile istorice ale Ungariei asupra Transilvaniei.&lt;br /&gt;
Regretabil este faptul ca acesti apologeti contemporani fac abstractie de o serie de adevaruri incontestabile, exprimate în trasaturile constitutive ale natiunii majoritare, ale romanilor transilvaneni: comunitate de limba si cultura, psihica si spirituala, comunitate de teritoriu si economica, solidaritatea în lupta de emancipare sociala si nationala, ca urmare a transformarii constiintei de neam în constiinta nationala.&lt;br /&gt;
Credem apoi ca lucrarea a reusit sa evidentieze în suficienta masura consecintele nefaste ale pactului dualist dintre clasele politice austriece si maghiare, cand Transilvania a fost încorporata la Ungaria, prin ignorarea vointei populatiei celei mai vechi, din aceste tinuturi istorice. Politica de stat promovata de cercurile politice maghiare de-a lungul perioadei dualiste, a fost considerata de actul de acuzare împotriva nedreptatilor (Memorandul n.n.) ca fiind potrivnica „cu aspiratiile politice traditionale ale poporului roman si cu interesele lui de existenta nationala, opusa de altfel si cu cerintele organizatiunilor constitutional ale statelor moderne”.&lt;br /&gt;
Astfel, problema romanilor, ca si a altor popoare din Austro-Ungaria, a devenit o problema europeana ce trebuia sa-si gaseasca rezolvarea în 1918, cand, pe justitie si moralitate a fost fondata o „Romanie unita si libera”.&lt;/div&gt;</summary>
		<author><name>WikiGlasul</name></author>
	</entry>
</feed>