12 septembrie

De la WikiGlasul
Sari la navigare Sari la căutare

Evenimente[modificare]

  • 1611 Începe a treia domnie a voievodului Radu Mihnea în Ţara Românească.
  • 1659 Oastea Țării Românești condusă de Mihnea al III-lea cucerește Giurgiul și Brăila. Începe răscoala antiotomană
  • 1683 Sfârșitul asediului otoman asupra Vienei. Armata germano-polonă condusă de ducele Carol de Lorena și de regele Jan Sobieski înving în apropiere de Viena oastea marelui vizir Kara Mustafa
  • 1896 Procesul de agitare dela 12/24 Septemvrie 1896 (La Tribunalul din Alba-Iulia) Acusați: Ion Morariu, preot în Poiana-Aiudului, Crăciun Simu, învețător în Ciufud (lîngă Blaj) și Ioan Simu, cleric în Blaj. Substratul acusei. Au fost denunțați de geandarmi că au înființat în Ciufud un cor vocal și au cântat cu coriștii „Deșteaptă-te Române". Au fost condamnați: Preotul loan Morariu la un an și jumătate temniță și 300 fl. amendă; învețătorul Crăciun Simu la un an temniță și 100 fl. amendă; clericul loan Simu la 1/г an temniță și 100 fiu amendă.
  • 1903 V. Moldovan este condamnat la 3 luni temniță și 500 coroane amendă pentru articolul MANEL-TEKEL-FARES publicat în TRIBUNA, la 8 februarie 1903.
  • 1919 Decret-lege privind înființarea Universității Regele Ferdinand din Cluj. Primul rector a fost Sextil Pușcariu. Universitatea maghiară din Cluj s-a refugiat la Szeged
  • 1919 Decret-lege dat de Consiliul Dirigent al Transilvaniei pentru reforma agrară și introducerea votului universal
  • 1940 La Baia Mare au fost spânzurați 14 români. Canonicul Breban este arestat. (SSI; 37/1940; I,10) (pag. 316 Țara Oașului în memoria documentelor)
  • 1940 La Cluj, adoua zi după intrarea trupelor ungare au început arestările. Au fost arestați în total 1630 de români, dintre care 45 au fost internați în diverse spitale. De pe 18 Septembrie până pe 24 Septembrie s-au făcut zilnic percheziții pe la casele românilor (pag. 316 Țara Oașului în memoria documentelor)
  • 1940 În fața măcelăriei Manciu, din Calea Moților, ziua în amiaza mare, au fost uciși doi români. Totodată gardianul V. Damian a fost împușcat mortal, iar gardienii V. Părău și T. Marin schingiuți la chestură. Mai mulți români au fost maltratați în piața centrală: V. Mureșan, V. Costin, G. Căpușan, A. Călătan și fiul, V. Crișan, P. Albu, A. Căpușan, pof. Mureșan ș.a. A fost omorât în stradă, cu cuțitele, gardianul Ilisie Moldovan și au fost maltratați dr. Telea și dr. Ștefan Hossu, fratele episcopului Iuliu Hossu ( Teroroarea horthysto-.... pag 73 / Arhivele statului București, dosar 125/1940)
  • 1940 (12-13 septembrie 1940)Masacrul de la Valea Drăganului Au fost ucişi 12 români de câtre hortyşti dirijaţi la casele românilor de către maghiarii din sat
  • 1940(12-30 septembrie 1940) Masacrul de la Oradea. Extremişti unguri se organizează în bande criminale după ce primiseră arme de la trupele hortyste. Au fost ucişi 9 români de către civilii unguri. Pe 12 Septembrie 1940 au fost împuşcaţi de soldaţii unguri 2 ţărani români lângă linia ferată la marginea oraşului
  • 1941 studentul Viorel Pop, fiul comisarului de poliție Pop din Brașov agresat de către maghiari pentru că vorbea românește (pag. 211 Țara Oașului în memoria documentelor)
  • 1944 La Moscova, a fost semnată Convenția de armistițiu dintre guvernul român și guvernele Națiunilor Unite, prin care se consfințea starea de fapt a ieșirii României din războiul împotriva Națiunilor Unite și întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste. României i s-a impus plata a 300 de milioane de dolari despăgubiri de război (în produse). Se mai prevedea că Transilvania „sau cea mai mare parte a ei" urma să fie restituită României, sub rezerva recunoasterii acestei situații prin tratatele de pace; armata română urma să participe la lupte pe Frontul de Vest cu minimum 12 divizii de infanterie etc

Decese[modificare]

Link-uri[modificare]