Toni Grebla a actionat pentru exproprierea romanilor de catre straini

Toni Greblă a acţionat pentru exproprierea românilor de către străini

După decembrie 1989, în Holocaustul împotriva românilor, în ceea ce priveşte dreptul de proprietate privată se desfăşoară etapele de restituire a proprietăţilor confiscate de regimul comunist şi de vânzare a pământului românesc la străini. România, nu întâmplător, este singura dintre ţările foste socialiste unde se aplică principiul restitutio in integrum.

Ca urmare, foştilor proprietari şi urmaşilor acestora le-au fost restituite numeroase clădiri şi mari suprafeţe de terenuri şi păduri. La aceştia s-au adăugat pretenţiile Statusului Romano-Catolic, care nu a fost proprietar în România, dar a obţinut numeroase proprietăţi imobiliare în Ardeal, iar instituţiile Statului Român au fost evacuate şi în multe cazuri au ajuns să plătească chirii foarte mari.

Toni Grebla a actionat pentru exproprierea romanilor de catre straini

În timpul Regimurilor Iliescu, Constantinescu şi Băsescu a fost modificată legislaţia pentru a permite vânzarea către străini a pământului românesc, iar în urma sărăcirii accentuate a populaţiei şi a lichidării rapide a unităţilor agricole din toate judeţele s-a ajuns ca peste 1 milion de hectare de terenuri agricole să fie vândute unor persoane fizice şi juridice străine

. Adevărata lor origine etnică este păstrată la secret, iar această problemă de securitate naţională este neglijată de instituţiile Statului Român.

În paralel cu cele două etape menţionate, a început cea de a treia, respectiv crearea cadrului legal pentru exproprierea rapidă a sute de mii sau poate a milioane de români din România! Acest program diabolic pare incredibil, dar este adevărat!

Acum se pregăteşte legislaţia necesară şi este prevăzut să se treacă la fapte după alegerile locale şi parlamentare din anul 2012. În anii 2013 şi 2014 este programată exproprierea masivă a românilor în România! Un asemenea proiect, ca şi cel început în anul 2009 în România, nu există şi nu s-a aplicat în nici o ţară din lume!

Atunci când a fost adoptată Constituţia României din anul 1991 şi Legea nr. 429/2003 de revizuire a Constituţiei s-a reglementat dreptul de proprietate privată. La art. 44 din Constituţie se precizează următoarele:

1. 2: „Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular“;
2. 3: „Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire“;
3. 5: „Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăţi imobiliare, cu obligaţia de a despăgubi proprietarul“…;
4. 6: „Despăgubirile prevăzute la aliniatele (3) şi (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenţă, prin justiţie“;
5. 8: „Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă“.

Sfidând aceste prevederi din Constituţie, stăpânii străini ai României au pregătit cadrul legal pentru exproprierea românilor şi jefuirea lor! Mutarea în plic a fost dată senatorilor de Gorj de la P.S.D. Toni Greblă şi de la P.D.L. Ion Ruşeţ, urmărindu-se ca terenurile necesare valorificării resurselor miniere să fie dobândite de titularul unei licenţe.

Aceştia doi, fără să-i consulte pe gorjenii care vor fi expropriaţi şi după ce abia au intrat în Senatul României, au înregistrat în 25 martie 2009 o propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

Această propunere legislativă transpartinică încalcă Legea fundamentală a ţării, apoi adaugă la textul Constituţiei şi îl modifică, dar, mai ales, completează textul de la alte şase acte normative, respectiv: Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică; Legea nr. 46/2008 – Codul silvic; Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional; Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar; Legea nr. 59/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii; Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.

Demersul legislativ al senatorilor Toni Greblă (P.S.D.) şi Ion Ruşeţ (P.D.L.) sfidează Constituţia României, pe care au jurat să o respecte, şi încalcă Legea nr. 24/2000 privind tehnica legislativă. Cu toate acestea, în mod suspect, Consiliul legislativ nu observă ilegalităţile strigătoare la cer şi în 28 aprilie 2009 dă avizul favorabil cu nr. 398/2009. În 25 august 2009, Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului transmite avizul negativ cu nr. 190/2009.

La cererea senatorului Toni Greblă, Biroul Permanent al Senatului a solicitat un raport comun de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări – al cărei preşedinte era Toni Greblă – şi de la Comisia economică, industrii şi servicii – al cărei preşedinte era Varujan Vosganian. Raportul comun este favorabil, cu unele amendamente formale la propunerea legislativă. Punctul de vedere al Guvernului este negativ, este înregistrat cu nr. 1.378/29 mai 2009 şi este semnat de primul-ministru Emil Boc. Guvernul nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative!

Dintre observaţiile Guvernului României menţionăm următoarele:

• Completarea definiţiei date „dezvoltării“ nu concordă cu obiectul Legii minelor şi nu este corelată cu sfera noţiunii de „activitate minieră“, care nu poate cuprinde, implicit, unele proceduri care ţin de acte şi fapte situate în afara sferei activităţii miniere.
• Iniţiatorii au căutat să stabilească o procedură specială de expropriere pentru titularii licenţelor de exploatare şi să asigure o serie de derogări de la reglementările în materie de urbanism şi amenajarea teritoriului, în materie silvică, de mediu, cu privire la autorizări şi proceduri prealabile lucrărilor.
• Exproprierea trebuie să beneficieze de o reglementare unitară.
• Această propunere legislativă vizează instituirea unei proceduri speciale de expropriere în materie minieră.
• În cuprinsul Legii minelor nu există sintagma „substanţe minerale utile“, ci categoriile de „resurse minerale“.
• Conform Constituţiei, obligaţia de plată a despăgubirii aparţine expropriatorului, respectiv Statului Român şi nu titularului licenţei de exploatare, care are numai un drept de folosinţă asupra terenului şi nu un drept de proprietate.
• Propunerea legislativă vizează acordarea de derogări de la legislaţia în domeniul evaluării efectului asupra mediului în cazul proiectelor pentru activităţi miniere, fiind încălcată legislaţia europeană, respectiv Directiva EIA.

La dezbaterea propunerii legislative privind exproprierea românilor în România de către firme străine şi cetăţeni străini a luat cuvântul în plenul Senatului numai senatorul Puiu Haşotti (P.N.L.), care a spus că s-au înţeles toţi liderii de grup ca să voteze această iniţiativă legislativă. La votul din 27 octombrie 2009 s-au înregistrat în Senat: 73 voturi pentru; nici un vot împotrivă şi o singură abţinere.

Ceea ce s-a petrecut în Senat şi în Camera Deputaţilor cu această propunere legislativă susţinută de toate partidele politice şi U.D.M.R., pentru a putea fi expropriaţi românii de către străinii care au obţinut, prin acte de corupţie, de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (A.N.R.M.), licenţe de exploatare a resurselor naturale, dovedeşte ce mult înseamnă scoaterea Partidului România Mare din Parlament, prin fraudarea alegerilor din anul 2008.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat şi trimis la Camera Deputaţilor spre dezbatere. Caracterul legii: organică. Din cele 10 pagini ale proiectului de lege prezentăm câteva exemple edificatoare şi cutremurătoare pentru românii din ţară şi cei plecaţi în străinătate:

1) După art. 10 din Legea minelor nr. 85/2003 se introduc 17 articole noi, art. 10¹-1017, cu următorul cuprins:

„Art. 10¹. Prin derogare de la prevederile art. 6 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, cadrul juridic pentru reglementarea măsurilor în scopul asigurării terenurilor necesare desfăşurării lucrărilor miniere pentru exploatarea substanţelor minerale utile este cel prevăzut la art. 10¹-1017.

Art. 10². Se declară de utilitate publică lucrările miniere pentru exploatarea substanţelor minerale utile, care se execută în baza unei licenţe de exploatare.

Art.10³. Pentru lucrările declarate de utilitate publică în condiţiile art. 10², expropriator este statul român, prin titularii licenţelor de exploatare, operatori economici. – – – – – – – – – –

Art.10⁷, alin.3 … „titularii licenţelor de exploatare notifică persoanele fizice sau juridice titulare de drepturi reale asupra procedurii şi ofertei de despăgubire“.- – – – – –

Art.108. Plata despăgubirilor pentru imobilele ce urmează a fi expropriate în temeiul prevederilor art. 10 alin. (1) se face de titularul de licenţă direct titularilor drepturilor reale, în numerar sau prin consemnarea sumelor într-un cont bancar la dispoziţia acestora.

Art.109. … „se desemnează comisia de verificare a dreptului de proprietate şi a oricăror drepturi reale şi de negociere a cuantumului despăgubirii“. În comisie intră 3 reprezentanţi ai titularului licenţei de exploatare, 3 proprietari ale căror imobile vor fi expropriate şi primarul localităţii. Conducerea comisiei se desemnează de titularul licenţei. Comisia stabileşte cuantumul despăgubirii prin negociere cu proprietarii imobilelor. Decizia comisiei privind cuantumul despăgubirilor se comunică expropriatului şi se afişează la sediul consiliului local, la sediul titularului licenţei de exploatare (probabil în Barbados, Canada, Elveţia, USA, Marea Britanie, India, Germania, Franţa, Italia, Olanda, Israel etc.).- – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – –

Art. 10¹¹. În termen de maximum 15 zile, când există acordul părţilor, expropriatorul efectuează plata despăgubirilor pentru imobilele ce urmează a fi expropriate.

Art. 10¹². Când nu se ajunge la învoială între părţi, expropriatorul se adresează instanţelor judecătoreşti, iar termenele stabilite de instanţele judecătoreşti nu pot fi mai mari de 7 zile.- – – – – – – – – –

Art. 10¹. „Transferul dreptului de proprietate asupra imobilelor expropriate operează de drept de la data plăţii despăgubirilor stabilite prin hotărârea definitivă a comisiei prevăzute la art.109, alin. (1) sau, după caz, prin hotărârea judecătorească irevocabilă.

Art. 10¹. … „terenurile necesare realizării lucrărilor şi obiectivelor prevăzute la art.10² şi 106 pot fi scoase definitiv din fondul forestier naţional, indiferent de forma de proprietate şi de suprafaţa proprietăţii forestiere afectate“. „Scoaterea definitivă din fondul forestier naţional a terenurilor prevăzute la art. 10² şi art. 106 se exceptează de la aplicarea prevederilor art. 7, alin. (3) şi (4) şi art. 34, alin. (2) din Codul silvic“.

2) La articolul 11, după aliniatul 2 se introduc şase noi aliniate, alin. (3)-(8), prin care se stabilesc termene foarte scurte pentru eliberarea certificatului de descărcare de sarcină arheologică, dar nu pentru întreaga suprafaţă, ci pe fiecare parte de teren din perimetrul de exploatare.

3) La articolul 25 se introduce alin. (2) cu următorul cuprins: „Titularul licenţei de exploatare poate solicita extinderea perimetrului pentru executarea lucrărilor de construcţii aferente utilităţilor specifice necesare stocării produselor miniere, a sterilului şi a produselor reziduale“ …

4) După articolul 43 se introduc trei noi articole, art. 43¹-43³ care prevăd următoarele:

Art. 43¹. Prin derogare de la prevederile art. 2 din Legea nr. 50/1991, certificatul de urbanism obţinut în scopul desfăşurării de activităţi miniere este independent şi separat de toate avizele şi aprobările eliberate în baza sa. Dacă certificatul de urbanism devine inaplicabil, fiind ilegal, toate avizele şi aprobările obţinute în baza sa rămân în vigoare.

Art. 43² prevede ca prin derogare de la prevederile Legii nr. 350/2001, în cazul în care Consiliul local nu aprobă planul de urbanism general (P.U.G.), atunci titularii de licenţă de exploatare pot cere să fie emise certificate de urbanism la Bucureşti, în baza regulamentului general de urbanism aprobat prin hotărâre a Guvernului.

Art. 43³. Prin derogare de la prevederile alin. (1) al art. 51 din Legea nr. 350/2001, planurile de urbanism pentru realizarea obiectivelor din licenţele de exploatare sunt finanţate din bugetul de stat sau de la bugetele locale.

Cât cinism! Cei care vor fi expropriaţi urmează să plătească şi planurile de urbanism.

5) „Prevederile licenţelor de explorare şi/sau exploatare încheiate înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi şi aprobate sau în curs de aprobare de către Guvern rămân valabile pe întreaga lor durată, în condiţiile în care au fost încheiate. La solicitarea titularilor de licenţe de explorare şi/sau exploatare, prevederile licenţelor valabil încheiate la data intrării în vigoare a prezentei legi se modifică şi se completează în sensul prevederilor Legii minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările aduse în prezenta lege.

În Raportul comun al Comisiei juridice şi Comisiei economice din Senatul României, semnat de preşedinţii Toni Greblă şi Varujan Vosganian, se arată că „Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul promovării unor soluţii derogatorii de la diferite acte normative, referitoare la exproprierea pentru cauză de utilitate publică, autorizarea executării lucrărilor de construcţie, amenajarea teritoriului si urbanism, protejarea monumentelor istorice, patrimoniu arheologic, fond funciar, silvicultură“.

Deci, modifică ilegal Constituţia României şi încă şapte domenii reglementate prin legislaţia actuală! Cu toate acestea, nici un senator nu a votat împotrivă! De ce? Trebuie întrebaţi fiecare dintre ei atât de către alegători, cât şi de către mass media centrale şi locale! Cine i-a mandatat să voteze pentru exproprierea cetăţenilor români de către titularii de licenţe de exploatare a bogăţiilor naturale, a resurselor minerale, existente în România? Cine le-a cerut şi pentru ce comisioane să susţină derogări de la prevederile legale în favoarea titularilor licenţelor de exploatare şi împotriva a milioane de români care riscă să fie expropriaţi?

Prin această propunere legislativă se pune în mare pericol existenţa şi viitorul Poporului Român pe teritoriul României! Orice proprietar privat va putea fi expropriat de către titularul unei licenţe de exploatare, mai veche sau mai nouă. Este posibil ca, în multe cazuri, după ce a expropriat pe proprietarii de clădiri, terenuri şi păduri, titularul licenţei să abandoneze exploatarea (din diferite motive) şi să treacă la speculă pe seama proprietăţilor dobândite de la titularii drepturilor reale. Lucrările miniere pentru exploatarea substanţelor minerale utile, care se execută în baza unei licenţe de exploatare obţinută de o firmă privată străină sau română, sunt declarate de utilitate publică! Până spre sfârşitul anului 2011, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a eliberat multe mii de licenţe de exploatare şi are în program să emită alte mii de licenţe pentru exploatarea resurselor minerale care sunt răspândite pe tot teritoriul României, una dintre cele mai bogate Ţări din lume, în astfel de resurse. În faţa pericolului în care se află Poporul Român trebuie ca să fie făcute publice toate licenţele de exploatare a bogăţiilor naturale din România. Rezultă foarte clar că, scopul principal urmărit de această propunere legislativă votată în Senatul României de către toţi senatorii P.D.L., P.S.D., P.N.L., P.C., U.N.P.R. şi U.D.M.R. este de a facilita exproprierea cetăţenilor români, iar construcţiile şi terenurile lor, precum şi cele ale Statului Român, să treacă în proprietatea titularilor de licenţe de exploatare a substanţelor minerale utile. Pe această cale, străinii obţin la cele mai mici preţuri din lume proprietăţi uriaşe în România, iar românii îşi vor pierde Ţara lor moştenită de la strămoşii care au apărat pământul străbun şi vatra multimilenară cu mari sacrificii. Averea pe care o vor dobândi prin această lege titularii licenţelor de exploatare a substanţelor minerale utile nu poate fi confiscată, conform Constituţiei. Prin această acţiune diabolică, susţinută de senatorii şi conducătorii P.D.L., P.S.D., P.N.L., U.N.P.R., P.C. şi U.D.M.R. se urmăreşte şi se susţine, pe faţă, materializarea proiectului „Israel în România“, care face parte din Holocaustul împotriva Poporului Român, mult mai amplu şi cu consecinţe mult mai grave decât holocaustul împotriva evreilor.

Conform unui plan ultrasecret, acest proiect de lege, care modifică şi completează Constituţia României şi încă şase legi, staţionează la Camera Deputaţilor, până după alegerile parlamentare din anul 2012. Până acum, au fost date avizele de către comisiile permanente de specialitate, iar din 17 martie 2010 Comisia pentru industrii şi servicii nu a întocmit raportul. Pentru o lege atât de importantă, care modifică şase legi şi Constituţia României nu s-a cerut, în mod deliberat, Raport comun cu Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, aşa cum s-a procedat la Senat. Se mizează pe faptul că populaţia României va putea fi manipulată pe tot felul de teme şi că această bombă uriaşă vizând exproprierea românilor de către străini nu va exploda în mass media şi în campaniile electorale din anul 2012.

În faţa acestui uriaş pericol, românii din ţară şi din străinătate au dreptul şi obligaţia să iasă în stradă pentru a apăra dreptul la proprietate privată înscris în Constituţia României.

Dr. Gheorghe Funar

P.S. 1: Acest text a fost prezentat într-o conferinţă de presă şi, apoi, publicat în cartea „Holocaustul împotriva Poporului Român”, apărută la Editura GEDO, Cluj-Napoca, în anul 2012.

P.S. 2: Procurorii D.N.A. au ocazia să afle de la judecătorul Curţii Constituţionale a României domnul Toni Greblă ce a primit şi de la care asasini economici şi asasini politici internaţionali şi autohtoni pentru a promova propunerea legislativă de modificare a Legii minelor şi ce trafic de influenţă a făcut acesta.

P.S. 3: Nu trebuie uitat faptul că domnul Toni Greblă a fost susţinut şi promovat în Parlament, inclusiv în funcţia de preşedinte a Comisiei juridice a Senatului României, precum şi ca judecător la Curtea Constituţională a României de către preşedintele P.S.D. şi premierul României, domnul Victor Viorel Ponta, deputat de Gorj. Nu este exclus ca procurorii D.N.A. să constate că în campaniile electorale pentru alegerile parlamentare din anii 2008 şi 2012, candidatul Toni Greblă şi apropiaţii lui (din dosarul penal) au susţinut realegerea deputatului Victor Viorel Ponta, cu afişe electorale, capsatoare, capse etc.

P.S. 4: Premierul Victor Viorel Ponta a primit,  de la Serviciile Secrete, pe linia internă a P.S.D. şi din presa locală gorjeană, numeroase informaţii referitoare la faptele de natură penală pentru care este cercetat acum judecătorul Toni Greblă. Cu toate acestea, preşedintele P.S.D. l-a susţinut şi promovat ca senator al României, preşedinte al Comisiei juridice a Senatului României şi judecător la Curtea Constituţională a României.  De ce a făcut-o? Deocamdată, nu îl întreabă nici Parlamentul şi nici D.N.A.

Cluj-Napoca,

22 ianuarie 2015

Dr. Gheorghe Funar

ADDENDA

Într-adevăr, guvernele postdecembriste au luat toate măsurile pentru aplicarea criminală a politiciirestitutio in integrum, îndeosebi regimul instaurat de Emil Constantinescu, dominat de fariseii ex-greco-catolici, care dominau P.N.Ţ.C.D., iar acest partid de gerontocraţi vindicativi domina C.D.R., cu cei „15 mii de specialişti ai ei“, dintre care unii sunt acum la gherlă. Din păcate, nici presa mercenară nu a catadixit să abordeze problema pretenţiilor organizaţiei fasciste U.D.M.R., care a revendicat continuu patrimoniul Statusului roman-catolic ardelean. Acest patrimoniu a fost dat în folosinţă – şi nu în proprietate! – bisericilor „istorice“ maghiare de către împăratul Imperiului Austro-ungar. După desfiinţarea Imperiului Austro-ungar, patrimoniul Statusului roman-catolic ardelean a revenit în proprietate statului român ca unul dintre statele succesoare ale fostului imperiu. Ca atare, pretenţiile U.D.M.R. asupra acestui patrimoniu sunt absolut nule, iar faptul că guvernele postdecembriste au restituit către bisericile „istorice“ maghiare cvasitotalitatea acestui patrimoniu este pe deplin condamnabil, iar cei vinovaţi de aceste restituiri trebuie încarceraţi şi proprietăţile restituite trebuie recuperate de statul român. La fel se pune problema şi în privinţa altor restituiri sau legi care au facilitat înstrăinarea averii poporului român, îndeosebi după criminala revizuire a Constituţiei din noiembrie 2003.