Scurtă istorie a heraldicii Basarabiei, sursa imagine: balaurulroman.wordpress.com
Basarabia (ucraineană Бесарабія, rusă Бессарабия, bulgară Бесарабия, turcă Besarabya, germană Bessarabien) este denumirea dată de Imperiul Rus în 1812 teritoriului voievodatului Moldovei dintre Prut și Nistru anexat prin Tratatul de la București din 1812, odată cu raiaua Hotinului și cu Basarabia istorică (în limba turcă Bugeac) cedate de Imperiul Otoman după semnarea tratatului de pace de la București din anul 1812 în urma încheierii războiului ruso-turc (1806-1812).
Faptul că a fost cedat Rusiei și o parte din teritoriul voievodatului, în ciuda tratatului moldo-otoman care garanta integritatea Moldovei, se datorează dibăciei negociatorului francez Gaspard Louis de Langeron care slujea interesele țarului.
Stema Basarabiei s-a regăsit în armoriale străine chiar înainte de a fi anexată de către ruși. Trebuie precizat că la acel moment Basarabia însemna doar sudul teritoriului dintre Prut și Nistru, suprapus în mare parte peste Bugeac.
În armorialul croatului Paul Ritter Vitezović, publicat în 1701, această provincie era desemnată printr-un scut pe care se aflau trei capete de negri legate cu o eșarfă. Se indica astfel faptul că teritoriul respectiv era stăpânit de către tătari. O nouă reprezentare pentru stema Basarabiei a fost stabilită după anexarea acesteia de către Imperiul Țarist, în 1812, urmând să reflecte noua situație politică a provinciei.
Stema Basarabiei stabilită prin 1815 – 1817 cuprindea un scut tăiat, aur în cartierul superior și albastru în cel inferior. În primul cartier se află stema imperiului: acvila bicefală, împodobită cu o coroană de aur, ține în ghearele ei sceptrul și globul crucifer.
În cartierul albastru este reprezentată vechea stemă a Moldovei: capul de bour. Conform aprobărilor imperiale din 27 martie și 13 aprilie 1826, această reprezentare a suferit mici modificări: cartierele sunt de data aceasta roșu (sus) și aur (jos), iar acvila ține în gheara dreaptă o făclie și un fulger, iar în cea stângă o cunună de lauri. Pe pieptul ei se află reprezentat un scut roșu cu Sfântul Mare Mucenic Gheorghe ucigând balaurul cu sulița, de pe calul alb.
În 1878 înfățișarea stemei a fost schimbată radical. Pe un scut albastru a fost înfățișat capul de bour, având ochii, limba și coarnele de culoare roșie. Între coarnele sale a fost plasată o stea cu cinci raze și el a fost flancat de o roză (în dreapta) și o semilună (în stânga). Scutul a fost bordat cu culorile Romanovilor: aur, argint și negru.
În 1918, pe actele unirii cu România, a fost utilizată vechea stemă a voievodatului Moldovei.
După cel de-Al Doilea Război Mondial, majoritatea Basarabiei a fost transformată în republică sovietică socialistă.
Noua entitate a primit o stemă în concordanță cu celelalte din U.R.S.S., fără legătură cu trecutul istoric. Evenimentele ce au avut loc în această țară după 1989 au determinat alcătuirea unei noi steme, pentru a desemna statul suveran abia creat. Astfel, stema Republicii Moldova a reluat, în componența ei, vechiul cap de bour.
Ținutul Mării
În 1816, Gheorghe Asachi, a introdus în armele Moldovei doi delfini afrontați, meniți a simboliza Ținutul Mării și gurile Dunării răpite de către Rusia. Aceștia vor fi preluați pentru a desemna cele trei județe din sudul Basarabiei retrocedate în 1856 Moldovei. După schimbul dictat în 1878, în urma căruia Dobrogea revenea României în schimbul acelor județe, delfinii au desemnat noua provincie.
Sursa:
[1] balaurulroman.wordpress.com
Radu Buţu: Spui despre tine că eşti un moldovean, născut şi crescut în Braşov, dar…
În România lucrurile au scăpat total de sub control. Românii nu mai sunt cei care …
Hristo Botev ( Христо Ботев) a fost un poet și revoluționar bulgar. Începând cu anul…
La 17 mai 1653 are loc Bătălia de la Finta, între armata moldoveană condusă de…
La 17 mai 1882 (n.r. pe stil vechi) a avut loc ceremonia de predare a…
View Comments
Am tot cautat in heraldica reprodusa stema Moldovei si nu o vad. Exact ca in manualele camuniste. La dorinta, vezi - https://eternamoldova.wordpress.com/2013/07/13/un-manual-de-istorie-debusolata/.