De-romanizarea Romaniei

Fragment din articolul Idei pentru candidatii nostri publicat de profesorul Ion Coja: DE-ROMANIZAREA ROMANIEI defineste, intr-un cuvant, esenta evenimentelor desfasurate in Romania in ultimii 20 de ani. Aceste evenimente au demonstrat realitatea trista si ingrijoratoare a ANTI-ROMANISMULUI, a existentei si functionarii unor structuri si strategii anti-romanesti. Prin forta armelor, prin confruntarea barbateasca pe campul de lupta, vrajmasii nostri nu au reusit sa ne rapeasca frumoasa tara cu care Dumnezeu ne-a binecuvantat.

De-romanizarea Romaniei

Au incercat dusmanii nostri sa ne transforme in robi si slugi pe pamantul stramosesc sau sa ne alunge de pe acest pamant, si n-au reusit prin forta armelor sau prin argumentele diplomatiei. Incearca din nou in zilele noastre, de data aceasta folosind cu totul alte mijloace, bine disimulate si greu de sesizat chiar si pentru romanii mai avizati.

Nu se mai fac azi declaratii de razboi, nu ne trezim cu trupe la granita, gata sa ne cotropeasca Tara. Cucerirea si inrobirea tarii se face azi fara varsare de sange, fara a pune la incercare capacitatea de jertfa a tineretului nostru, fara sa ne dam seama! Caca inrobirea tarii se face azi prin tradarea guvernantilor, care semneaza in numele nostru tratate inrobitoare, unele secrete, amanetand viitorul urmasilor nostri si al urmasilor urmasilor nostri…

Pe mana noastra, a unui Parlament care legifereaza impotriva intereselor nationale, Parlament in care cu votul nostru au ajuns o sumedenie de mafioti si tradatori de neam, am ajuns in situatia de a nu mai fi stapani in propria tara!

Cel putin pana în decembrie 1989 eram cu totii mici proprietari, ai unui apartament, ai unei masini, dar marea proprietate, TARA ROMANEASCA, era a noastra! Era a poporului roman, cum preciza constitutia ceausista, de data aceasta in deplina concordanta cu realitatea.

Am fost mintiti si amagiti după 1990 cu legile privatizarii, care au saracit 90% din populatia tarii, cu consecinte multiple si extrem de dureroase pe plan social si national. Marii profitori ai privatizarii au fost strainii, de felurite etnii, si complicii lor din clasa politica.

Paralel cu pauperizarea poporului roman prin asa zisa privatizare, s-a produs o emigrare masiva a milioane de romani, toti aflati la varsta potentialului fizic si intelectual maxim. Diminuarea potentialului economic de care dispuneam in 1990 a dus la desfiintarea a milioane de slujbe, somajul afectandu-i indeosebi pe romanii cu o pregatire profesionala buna, superioara.

Majoritatea romanilor care au plecat sa-si caute de lucru in strainatate ori au emigrat sunt oameni de valoare, cu spirit de initiativa, a căror creativitate nu s-a mai putut manifesta in sistemul economic romanesc, cazut la pamant.

Partea cea mai trista este ca niciun guvern post-decembrist nu a initiat vreo masura care sa-i determine pe acesti romani sa revina in tara, sa-i incurajeze sau macar sa le dea vreo speranta ca-si pot continua activitatea in Romania. Legislatia in functiune dimpotriva, acorda strainilor facilitati mai mari decat pentru romani, atat investitorilor, cat si angajatilor adusi din strainatate pentru munci la care mana de lucru romanească exista, prisoseste chiar.

In paralel, principalii beneficiari ai privatizarii nu au fost romanii cu spirit de intreprinzator, ci investitorii straini, al caror scop nu a fost nicicum dezvoltarea intreprinderilor achizitionate, ci stoarcerea de profituri maxime din exploatarea angajatilor romani si din suprasolicitarea mijloacelor de productie, fara nicio preocupare pentru retehnologizarea intreprinderilor.

Prin felurite „inginerii” financiare acesti patroni straini nu au raportat corect profitul realizat, au scos din tara tot profitul, astfel ca de pe urma acestora s-au incasat impozite scandalos de mici. Partea tragica a acestei privatizari este ca noii proprietari au distrus dotarile tehnice ale intreprinderilor, au demolat cladirile, au desfiintat milioane de locuri de munca, si au transformat unitati industriale super-performante in „gramezi de fiare vechi”, după indicatia „superioara” a unui tradator de tara binecunoscut.

Sute de intreprinderi au fost reduse la statutul de teren imobiliar, afacere rentabila pentru un strain interesat sa se imbogateasca si sa-si faca bagajele cat mai repede!

Toate acestea dovedesc ca scopul ultim al privatizarii a fost distrugerea potentialului economic exceptional pe care Romania il deţinea in 1990. Il obtinusem după 45 de ani de munca si sacrificii ale poporului roman, tradat cum nu se poate mai josnic de cei cocotati la putere in decembrie 1989.

Cea mai dramatica este situatia fondului funciar. Prin interventia abuziva a lui Emil Constantinescu, imediat dupa inscaunarea acestuia s-a votat in Parlament modificarea legii privatizarii, în forma propusa de UDMR, prin care cetatenii straini au capatat dreptul de a cumpara proprietati funciare, inclusiv terenuri agricole, fara nicio restrictie.

Acest drept nu a fost niciodata acordat strainilor, nici macar pe vremea turcilor! Prin acest act de tradare nationala, savarsit in 1997 de Emil Constantinescu, s-a instrainat o mare parte din suprafata tarii. Iar faptul ca noii proprietari nu se ostenesc sa faca agricultura pe aceste terenuri, ne da dreptul să ne gandim la ce poate fi mai rau, inclusiv la tentativa de palestinizare a Romaniei.

Instrainarea a atins si subsolul Romaniei. Guvernantii nostri, pentru cateva zeci ori sute de mii de euro care au fost depusi in conturile lor in strainatate, au dat pe nimic si bogatiile strategice, din subsolul Romaniei, pe care comunistii nu au indraznit nici macar sa le puna in exploatare, considerand că aceste bogatii se cuvine sa ramana integral la dispozitia urmasilor nostri, peste cateva generatii.

Urmasii nostri nu vor mai avea nimic, daca nu se produce in timpul cel mai scurt reactia societatii romanesti, a clasei politice, a guvernantilor insisi, reactie reparatorie care inca mai este posibila, chiar daca nu vom reusi sa recuperam totul. Peste cativa ani nu se mai poate face nimic, caci va fi prea tarziu… O Romanie in care principalii proprietari ai solului si ai subsolului nu sunt nici statul roman si nici romanii, nu se va mai putea numi Romania!

Semnificativa si dureroasa este evolutia sistemului bancar. In momentul de fata practic nu mai exista nicio banca in Romania cu capital romanesc. Criza care a afectat sistemul financiar-bancar din Occident nu ar fi avut nicio consecinta asupra economiei romanesti dacă am fi pastrat in functiune bancile romanesti, Banca Religiilor sau Banca Dacia Felix si celelalte, falimentate cu buna stiinta de guvernanti, la ordin primit din afara tarii. Solutie de urgenta exista: intarirea si transformarea CEC-ului in „banca tuturor romanilor”!

Procesul de de-romanizare nu a ocolit nici viata spirituala, cu efecte si mai greu de inlaturat. Indeosebi mass media, presa si televiziunea, s-au aratat dispuse sa colaboreze la acest proiect malefic a carui tinta este pierderea identitatii noastre nationale si religioase, de nedespartit in traditia romaneasca.

Atentatul la temeliile sufletului romanesc se produce in mod subtil, cu o buna cunoastere a psihologiei sociale, dovedind, dupa parerea noastra, că initiatorii acestui proiect diabolic sunt mari profesionisti internaţionali ai diversiunii si manipularii.

Caci – din pacate (sau din fericire!), atacul la identitatea noastra nationala vizeaza si alte popoare, ca efect al asa zisei mondializari, al noii ordini mondiale, ordine intemeiata pe ideea inacceptabila a desfiintarii varietatii nesfarsite de stiluri si culturi nationale, a uniformizarii vietii pe planeta, a robotizarii fiintei umane.

Avem motive sa consideram ca se reia astfel, sub titlu nou si cu procedee mult mai rafinate, proiectul bolsevic al Revolutiei Mondiale, al Internationalismului proletar victorios la scara planetara. Victorie care, se stie bine acum, numai a proletariatului nu ar fi fost… Solutia, replica la acest proiect lipsit de respect fată de fiinta umana, trebuie sa fie solidaritatea internationala a fortelor patriotice, nationaliste, combaterea sovinismului si a intolerantei ca forme degradate si nefiresti ale ideii nationale.