Miorita la aromani. Episoade si teme

In legatura cu ultimul episod al baladei, cel al maicii batrane, s-a remarcat deja ca „motivul mamei care isi cauta fiul […] este general si nu se limiteaza numai la tara noastra” (Fochi 1964: 285). In acelasi sens s-au pronuntat M. Gaster, D. Caracostea, T. Papahagi. In creatia popular aromana, exista doua atestari ale acestui motiv, la P. Papahagi, care nu au fost luate in discutie pana in prezent: este vorba de mama care isi caută fiii plecati in strainatate.

Miorita la aromani. Episoade si teme

In ceea ce priveste raportul dintre fiu si mama, amintim numeroasele variante in care, aflat în pragul mortii, tanarul isi indreapta gandul spre mama. Este un motiv larg raspandit in poezia neogreaca, in care cel aflat pe moarte isi indreapta primul lui gand catre mama (dupa care urmeaza sora si apoi sotia) (cf. Papahagi T. 1944).

In legatura cu nunta mioritica si cadrul nuptial, cu care se îicheie episodul maicii batrane si balada Miorita in varianta moldo-munteana, s-a aratat ca elementele care le compun vin din bocet (Caracostea si Fochi). Cele doua motive cunosc o raspandire foarte larga, la numeroase popoare, inclusiv la cele din Balcani.

Au fost semnalate numeroase atestari si in lirica popular aromana. Dorim sa notam aici un singur element. Motivul nuntii mioritice, de fapt al alegoriei mortii, are la baza un motiv mai simplu, al tainuirii mortii, care este bogat documentat in materialul aromanesc. Prietenii sau tovarasii de munca ai celui mort sau ucis tainuiesc moartea in fata membrilor familiei acestuia: fata de tata, sora, sotie, dar mai ales fata de mama:

– Iu luavet, lai, Tahlu a meu? / – Tahlu armasi nsusŭ tu munti; / Nsusŭ tu munti s-l’ea aγoγea „ – Unde e Tahu al meu? – Tahu-a ramas sus în munte, / Sus în munte ca să încaseze câştigul” (Saramandu 1982: 292).

In loc sa recurga la alegoria mortii, muribundul recurge adesea la formula mai simpla a tăinuirii mortii, rugandu-i pe tovarasii de munca sa transmita familiei – de obicei mamei – ca nu i s-a intamplat nimic rau sau ca urmeaza sa revina in curand acasa.

Incadrat in episodul maicii batrane, acest motiv al tainuirii mortii fata de membrii familiei, foarte frecvent in variantele aromane, reflecta un tip stravechi de relatii de familie, in cadrul restrans al unei comunitati de tip patriarhal.

Textul face parte din articolul „MIORITA LA AROMANI” ingrijit de Nicolae Saramandu si poate fi accesat si descarcat gratuit de pe site-ul Proiectului Avdhela, Biblioteca Culturii Aromane de la urmatoarea adresă:
http://www.proiectavdhela.ro/pdf/n_saramandu_miorita.pdf

Cioban în Bugeac, în 1940

Sursa: [1] Proiect Avdhela

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

20 Iunie 1942 – O pagină dramatică din istoria Transilvaniei: uciderea lui Lungu Ioan, un bătrân român de 70 de ani din satul Vânători, Cluj

În anul 2020, istoricul român Vasile Lechințan publica un cutremurător studiu despre atrocitățile petrecute în…

2 ore ago

19 Iunie 1824 – Răscoala de la Şepreuş din județul Arad, răscoala țăranilor români împotriva opresiunii maghiare

Pe 19 iunie 1824, în satul Șepreuș (județul Arad, Transilvania), a izbucnit o răscoală țărănească…

o zi ago

18 Iunie 1942 – La Baia Mare ceferistul Bontoș Mihai a fost invitat de primarul orașului să-și maghiarizeze numele. A refuzat

Aceasta este o relatare istorică semnificativă despre rezistența identitară în fața maghiarizării forțate în perioada…

2 zile ago

Nu interziceți memoria Rezistenței anticomuniste! Apelul Fundației Ion Gavrilă Ogoranu către Avocatul Poporului, Curtea Constituțională și Președintele României

Domnule Președinte, Doamnă Avocat al Poporului, Domnilor judecătoriai CCR, Considerăm că vă revine o imensă responsabilitate deoarece,…

3 zile ago