Cum erau fortati romanii si maghiarii „sa se inteleaga” pe vremea lui Ceausescu

Pe vremea lui Ceausescu, fel de fel de oameni ai muncii, de regula UTC-isti sau activisti de partid cu „origini sanatoase”, erau obligati de catre partidul unic sa scrie texte prin care isi aratau „afectiunea” si stima pentru tovarasul Nicoale Ceausescu si Partidul Comunist Roman. In zona cu populatie de etnie maghiara insa mai avea loc inca un fenomen: textele trebuiau sa contina obligatoriu si ceva despre buna convietuire dintre minoritati si romani, in general dintre minoritatea maghiara si romani. Astfel, de multe ori ieseau niste texte fortate, care trebuiau „bibilite” mult si bine de catre niste buni cunoscatori ai limbii romane pentru a iesi cat de cat ceva din ele.

Cum erau fortati romanii si maghiarii „sa se inteleaga” pe vremea lui Ceausescu

Redam si noi un asemenea exemplu, al unei tricotoare de etnie maghiara de la Intreprinderea de tricotaje Miercurea Ciuc, un monolog al tinerei Tanko Erzsebet:

„Am 26 de ani si pot spune ca am crescut odata cu Intreprinderea de tricotaje de aici, din Miercurea Ciuc. Aceasta intreprindere a intrat in functiune in 1969 ca rezultat al politicii P.C.R., a initiativei secretarului sau general, tovarasul Nicolae Ceausescu, privind repartizarea rationala a fortelor de productie pe intreg teritoriul tarii.

Eveniment de importanta majora pentru viata economico-sociala a judetului nostru, construirea Intreprinderii de tricotaje din Miercurea Ciuc, si alaturi de aceasta a numeroase alte unitati economice care au aparut in perioada urmatoare, a oferit tineretului harghitean posibilitatea afirmarii sale plenare in multiplele domenii ale activitatii economice.

Grija tovarasului Nicolae Ceausescu fata de tineretul patriei, fata de viitorul sau si-a gasit o semnificativa exprimare  in crearea de noi locuri de munca in toate zonele tarii. Astfel, in 1969 intreprinderea noastra a pornit cu peste 1200 de tinere, varsta medie fiind de 21 de ani.

Noi suntem pe deplin incredintati ca numeroasele posibilitati de afirmare a personalitatii umane, a carei permanenta perfectionare sta mereu in atentia secretarului general al partidului, sunt legate nemijlocit de activitatea tovarasului Nicolae Ceausescu. Hotarat sa raspunda prin fapte acestei griji parintesti colectivul nostru a ajuns la un grad de pregatire care a permis ca unitatea noastra sa devina o intreprindere de baza in ramura industrie usoara.

Aici muncim cu harnicie si raspundere sute si sute de tineri, romani si maghiari, uniti prin limbajul comun al muncii pentru patria noastra, a tuturor, limbaj ce l-am insusit de la tovarasul Nicolae Ceausescu.”, Tanko Erzsebet, Intreprinderea de tricotaje Miercurea Ciuc

Motto: ” Infratiti in limba comuna a muncii pe care am invatat-o de la secretarul general al Partidului”

PS: Sa intelegem ca pe atunci nu era nevoie de placute bilingve? Era suficient romanii si maghiarii sa fie „uniti” prin limbajul comun al muncii?

Note/Surse: