SALON LITERAR ROMÂNESC ÎN CASA LUI GRABOVSKY DIN BUDAPESTA

Locul de întalnire a intelectualilor, a membrilor coloniei macedoromâne din Pesta şi studenţilor români era casa macedoromânului Atanasiu Grabovsky.El s-a abonat la toate publicaţiile noi în domeniul istoriei şi limbii aromâne.

Grabovsky era un om de prestigiu, influent, bogat, prieten cu boierii din Principate, mai ales cu fraţii Goleşti, avea bune relaţii cu magnaţii maghiari, era considerat ca mecenatul publicaţiilor româneşti.

În atmosfera spirituală, impregnată de concepţia istorică şi lingvistică a Şcolii Ardelene, s-au întîlnit în salonul literar al lui Grabovsky numeroşi literaţi şi oameni de cultură română, între care Petru Maior, Samuil Micu Clain, Damaschin Bojincă, Dimitrie Ţichindeal, Moise Nicoară, Ioan Teodorovici, Ştefan P. Neagoie, Teodor Aaron, Emanuil Gojdu, Eftimie Murgu, Petru Moaler Câmpeanu, Andrei Mocioni, Constantin Lecca, Paul Vasici, Partenie Cosma, Zaharie Carcalechi, etc. Grabovsky ţinea legături şi cu românii din Principate, avea relaţii strînse cu fraţii Goleşti, care treceau des pe la el.

Din iniţiativa lui Grabovsky şi a prietenilor săi se tipăreau cărţi româneşti la Tipografia din Buda. O serie de manuscrise aromâneşti, păstrate în Biblioteca Academiei Române, au aparţinut lui Grabovsky. În casa lui, pe lîngă subiecte cultural-literare, se mai dezbătea şi spinoasa problemă a bisericii românilor din Banat şi Ungaria, care era subjugată de ierarhia sîrbă.

Cu timpul, mai mulţi studenţi români ai Universităţii din Pesta frecventau salonul Grabovsky, unde se purtau discuţii serioase de literatură, istorie, religie şi se ţineau conferinţe. Toţi scriitorii şi gânditorii mai renumiţi din acele timpuri s-au perindat prin acest salon. Aici s-a conturat şi a prins viaţă mişcarea naţională română din Pesta.

Ideile celor care frecventau salonul au fost publicate în revista de literatură Biblioteca românească. Dintre colaboratorii revistei, mulţi au devenit mai tîrziu literaţi români de renume, conducători politici, profesori, jurişti şi ziarişti.

Autor: Mária Berényi

CASA GRABOVSKY IN JURUL ANILOR 1900. (CARTE POSTALA), foto: Mária Berényi

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

25 Iunie 1942 – Cum se petrecea colonizarea cu unguri a unei comune din Cluj prin deposedarea de locuințe a românilor

În perioada interbelică comuna Cuzdrioara ( acum în județul Cluj) făcea parte din județul Someș,…

2 zile ago

20 Iunie 1942 – O pagină dramatică din istoria Transilvaniei: uciderea lui Lungu Ioan, un bătrân român de 70 de ani din satul Vânători, Cluj

În anul 2020, istoricul român Vasile Lechințan publica un cutremurător studiu despre atrocitățile petrecute în…

7 zile ago

19 Iunie 1824 – Răscoala de la Şepreuş din județul Arad, răscoala țăranilor români împotriva opresiunii maghiare

Pe 19 iunie 1824, în satul Șepreuș (județul Arad, Transilvania), a izbucnit o răscoală țărănească…

o săptămână ago

19 Iunie 1760 – În faţa proporţiei de masă a bejeniei, Guvernul Transilvaniei e silit să ia măsuri de întărire a pazei hotarelor spre a împiedica fuga ţăranilor

„În faţa proporţiei de masă a bejeniei, autorităţile sunt silite să ia măsuri de întărire…

o săptămână ago

18 Iunie 1942 – La Baia Mare ceferistul Bontoș Mihai a fost invitat de primarul orașului să-și maghiarizeze numele. A refuzat

Aceasta este o relatare istorică semnificativă despre rezistența identitară în fața maghiarizării forțate în perioada…

o săptămână ago