Ungaria

Asediul de la Golubăț (Golubac) din 3 iunie 1428 sau din faptele de “vitejie” ale marelui regat al Ungariei

Golumbacu, Columbei sau Golubăț (Golubac/Голубац în limba sârbă) este un oras mic portuar, candva o fosta cetate, situată pe malul Dunării în districtul „ Braničevo”, in Serbia de nord est la frontiera cu România, frontieră formată de Dunăre pe o lungime de aproximativ 52 km. In 3 iunie 1428  Dan al II-lea, domnul Valahiei, participă la lupta de la Golubac împotriva otomanilor, alături de regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg.

In primavara anului 1428, o armata destul de numeroasa, condusa de Sigismund de Luxemburg trece Dunarea pana in dreptul cetatii Golubăț  si se pregateste pentru inca o campanie otomana. Alaturi de armata Ungariei participau si trupe trimise ca sprijin de aliatii lui Sigismund: lituanienii si polonezii marelui duce Witold, 200 de tintasi /arbaletieri italieni inarmati si cu arme de foc, cei 6000 de calareti valahi ai domnitorului Dan al II-lea al Tarii Romanesti si moldovenii trimisi de catre Alexandru cel Bun.

Asediul de la Golubăț (Golubac) din 3 iunie 1428 sau din faptele de “vitejie” ale marelui regat al Ungariei

Simpla veste a sosirii unei uriase armate otomane conduse de insusi sultanul Murad a facut ca in oastea ungurilor sa se instaleze o panica si un haos de nedescris (de fapt turcii au raspandit intentionat informatii false, pentru ca a venit doar Sinan, beylerbeyul Rumeliei). Astfel, armata ungara a inceput o retragere in graba si rusinoasa, atat de dezorganizata incat in 1428 la Golubăț au murit mai multi unguri inecati in Dunare decat efectiv in lupta cu turcii.

Panica si haosul din randul soldatilor unguri au fost atat de mari incat l-au lasat pana chiar si pe regele lor fara ambarcatiune, fiindca toate barcile au fost luate in mare graba de catre ungurii inspaimantati de lupta care ar fi trebuit sa aiba loc impotriva turcilor. Sigismund abia a reusit sa fie salvat, ajutat fiind de un nobil maghiar, in timp ce lituanienii, polonezii, italienii si valahii le-au asigurat retragerea.

La 3 iunie 1428 Sigismund de Luxemburg cade la invoiala cu turcii, retragandu-si armata si cedand cetatea Golubăț in mainile otomanilor.

Sursa: Glasul.info

Note:

[1] ro.wikipedia.org [2] www.tvrdjavagolubackigrad.rs

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

4 Mai 1775 – A avut loc o convenție turco-austriacă în Constatinopole, prin care Bucovina este cedată de Poarta Otomană monarhiei habsburgice

În aprilie 1775, a urmat o convenție turco-austriacă în Constatinopole, prin care Bucovina este cedată…

6 zile ago

MAE dezminte “lista neagră” a Administrației americane referitoare la sancțiuni impuse găștii uzurpatoare

Informație zilei, lansată de către postul de televiziune România TV, este combătută și contrazisă chiar…

6 zile ago

Invitație la lectură: Secția Amazoanelor – File din istoria spionajului horthyst pe teritoriul României

Cu ceva timp în urmă am intrat în posesia unei cărți foarte interesante care redă…

o săptămână ago

Melancolie

Eram și noi ca stele aprinse în boltă Clipesc fermecător și se salută Am dat…

o săptămână ago

26 Aprilie 1917 –  Memoriul de la Darnița (Kiev, Ucraina) a românilor transilvăneni prizonieri afirmă dreptul popoarelor la autodeterminare

S-a vorbit din păcate și se vorbește extrem de puțin despre un eveniment semnificativ din…

2 săptămâni ago

25 Aprilie 1954 – O situaţie aproape incredibilă, numele unor români decedați maghiarizate pe adeverințele de înhumare

Atunci când se vorbește despre maghiarizarea forțată a românilor de pe teritoriul Transilvaniei, majoritatea au…

2 săptămâni ago