Istoria secreta:"Iluzia unei confederatii maghiaro-romano-sarbe. Triunghiul Balcescu-Ghica-Kossuth"

Istoria prezenta in manualele scolare ascunde de cele mai multe ori prin omisiune unele dintre cele mai fascinante momente care ar fi putut schimba soarta unor natiuni. Cati romani stiu de pilda de incercarile de unire ale Ungariei si Bulgariei cu Romania?

Vezi: Istoria secreta : unirea Ungariei si Bulgariei cu Romania.

Daca Lajos Kossuth ar fi impartasit punctul de vedere al pasoptistilor romani, oare am fi ajuns o confederatie asemanatoare Iugoslaviei?

Nicolae Balcescu si Ion Ghica au fost un timp, amandoi amagiti de iluzia ca unirea romanilor ar putea fi realizabila prin mijlocirea unei confederatii maghiaro-romano-sarba. Ilustrul istoric a fost pentru catava vreme un sustinator hotarat al acestei formule, dar s-a convins repede ca este irealizabila. Exclusivismul maghiar era o piedica de netrecut. Totusi Ghica si unul dintre Golesti (n.r. fratii Golesti, una dintre familiile reprezentative ale epocii) continuau sa persiste in aceasta idee, chiar si in primavara anului 1850.

Istoria secreta:”Iluzia unei confederatii maghiaro-romano-sarbe. Triunghiul Balcescu-Ghica-Kossuth”

Primul redacta memorii pentru Kossuth, pe care chiar voia sa-l viziteze la Kutahia, unde invinsul se afla dupa prabusirea revolutiei. Se insela insa, caci in timp ce el spera la o intelegere cu maghiarii, fostul dictator, intr-un lung memoriu adresat lui Mazzini (patriot italian care a luptat pentru independenta si unirea Italiei), se ridica cu trufie si vrajmasie impotriva proiectelor romanesti, spunand:

“Ungaria nu poate intra intr-o astfel de combinatiune. Federatia nu ar fi decat un pretext al Romanilor pentru a ajunge la unire … niciodata.”, spunea Lajos Kossuth

Cu drept cuvant Balcescu, raspunzand la scrisorile prin care Ghica il informa despre planurile sale federative, ii spunea ca totul e in zadar.

“Kossuth este reprezentantul Ungariei a trecutului, al unui trecut ingropat pentru totdeauna … Kossuth e mort, si nu ne mai poate sluji, lasati-l in pace”, spunea Nicolae Balcescu

Cativa ani mai tarziu nu mai era nici un roman care sa persiste in asemenea idei. Nu se stie daca ultimul care le-a abandonat a fost Ghica, dar stim ca in 1853 el chiar le combatea; mai mult inca, dupa ce le taxa drept utopii, le punea in seama altora – ca si cum el niciodata nu le-ar fi impartasit – si anume in sarcina acelora pe care ii numea adepti ai lui Ledru-Rollin, Mazzini si Kossuth, parca ultimul, cel mai intransigent adversar al romanismului, ar fi putut avea adepti in tarile noastre.

[info] Imperiul Iadului – Sven Hassel [/info]

Intr-o scrisoare trimisa lui Ion Ghica, Nicolae Balcescu facea si el referire la proiectul unei confederatii maghiaro-romane:

“Singura greutate ce gasesc in panromanism este ca vom avea anevointa a ne intelege cu ungurii, care tin mereu ca romanii din Austria sa faca parte din statul lor si nu primesc federatia pe temeiurile propuse de mine in scrisoarea catre Zamoyski. Dar vom lucra a-i aduce acolo. In sfarsit aceasta este o chestie de viitor si nevoile poate ne-or sili a ne face concesii reciproce noi si ungurii. Toata treaba noastra este sa ne facem putere si apoi putem trata cu oricine.

Politica noastra trebuie la o nevoie mai mare a nu sacrifica libertatea, facandu-ne ultra-romani, precum au facut-o ungurii, facandu-se ultra-maghiari.”

Bibliografie, Note, Surse:

[1] Analele Academiei Romane, Memoriile Sectiunii Istorice, 1942-1943

[2] Nicolae Balcescu, Scrisori catre Ion Ghica