Glasul Moldovei – amintiri din trecut II

De-a lungul istoriei presei romanesti au fost mai multe publicatii care au purtat numele “Glasul Moldovei”. In perioada interbelica (anii ’30) a existat la Balti ziarul local “Glasul Moldovei”, ziar de afirmare Romaneasca. Aparea joia si duminica, iar directorul publicatiei era I. Barzu (Misihanesti).

In anul 1990 aparea la Bacau “Glasul Moldovei”, un saptamanal social-politic si cultural al Consiliului zonal Moldova al Partidului Democrat din Romania – Bacau, Anul I (1990), Intr. Poligrafia Bacau.

Cautand in arhive am gasit un anunt al Casei de Credit a Agricultorilor din judetul Balti in Monitorul Oficial al Romaniei de pe data de 13 mai 1933, publicat de asemenea si in ziarul local “Glasul Moldovei” din Balti.

Glasul Moldovei – amintiri din trecut II

CASA DE CREDIT A AGRICULTORILOR DIN JUDETUL BALTI

Extras de pe procesul verbal Nr. 10 al adunarii generale ordinare a actionarilor Casei de Credit a Agricultorilor din jud. Balti, din 31 Martie 1933, ora 8,30.

Prezideaza d. V. Visneacov, vicepresedintele consiliului de administratie, secretar d. A. Rafalet; scrutatori d-nii I. Scobiola si M. Nicasevici.

Se ia act de publicarea convocarii in Monitorul Oficial Nr. 60 din 1933 si ziarul local “Glasul Moldovei”.

Prezenti personal si prin procura 23 de membri actionari, reprezentand un capital de lei 1.577.500, adunarea fiind valabil constituita.

Se citeste darea de seama a consiliului de administratie, raportul censorilor, bilantul general si contul de profit si pierderi care se aproba, dandu-se descarcare de gestiunea pe 1932, atat consiliului cat si directiunii.

Se realeg membrii in consiliul de administratie d-nii: D. Ciolac si P. Mortun.

Se aleg censori activi d-nii: A. Ghensche, A. Mihailoff, I. Tatarciuc, A. Antonevici si N. Crupenschi; censori supleanti d-nii: V. Prisacaru, G. Romascanu, V. Crupco, I. Consinschi si Ef. Roman.

Se fixeaza jetoane de prezenta 300 lei de sedinta pentru fiecare membru din consiliu de administratie si comitetul de directie pe 1933. Se fixeaza retributia censorilor activi pe 1933 la 5.000 lei, adica cate 1.000 lei de fiecare.

Consiliul propune si adunarea aproba ca pierderile societatii pe 1930, 1931 si 1932, in suma totala de lei 5.406.603, sa fie amortizate prin fondul de rezerva statuar de lei 580.000; fondul pentru imobil de lei 520.000; fondul pentru creante dubioase de lei 784.400; rezerve asupra activului de lei 1.690.161; fonduri si taxe diverse de lei 373.279; dobanzi de incasat din anul 1931 de lei 1.438.070 si dobanzi de incasat din anul 1932 de lei 14.857.

In locul d-lui I. Marcarov, membru demisionat din consiliul de administratie, se alege d. I. Scobiola.

p. Presedinte, V, Visneacov

Scrutatori: I. Scobiola, M. Nicosevici

Secretar: A. Rafalet

Casa de Credit a Ahricultorilor din Judetul Balti

Grefa tribunalului din Balti, sectia I

Prezentul extras se vizeaza de noi pentru publicare si afisare, cu mentiunea ca s-a operat in registrele tribunalului si transcris sub Nr. 8/933.

Nr. 21.893.                                                                                                                                                                1933, Mai 6

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

25 Iunie 1942 – Cum se petrecea colonizarea cu unguri a unei comune din Cluj prin deposedarea de locuințe a românilor

În perioada interbelică comuna Cuzdrioara ( acum în județul Cluj) făcea parte din județul Someș,…

2 zile ago

20 Iunie 1942 – O pagină dramatică din istoria Transilvaniei: uciderea lui Lungu Ioan, un bătrân român de 70 de ani din satul Vânători, Cluj

În anul 2020, istoricul român Vasile Lechințan publica un cutremurător studiu despre atrocitățile petrecute în…

7 zile ago

19 Iunie 1824 – Răscoala de la Şepreuş din județul Arad, răscoala țăranilor români împotriva opresiunii maghiare

Pe 19 iunie 1824, în satul Șepreuș (județul Arad, Transilvania), a izbucnit o răscoală țărănească…

o săptămână ago

19 Iunie 1760 – În faţa proporţiei de masă a bejeniei, Guvernul Transilvaniei e silit să ia măsuri de întărire a pazei hotarelor spre a împiedica fuga ţăranilor

„În faţa proporţiei de masă a bejeniei, autorităţile sunt silite să ia măsuri de întărire…

o săptămână ago

18 Iunie 1942 – La Baia Mare ceferistul Bontoș Mihai a fost invitat de primarul orașului să-și maghiarizeze numele. A refuzat

Aceasta este o relatare istorică semnificativă despre rezistența identitară în fața maghiarizării forțate în perioada…

o săptămână ago