Politici „administrative” de izgonire a românilor din Turda la 1711

„Anul 1711. Ziua 19. Luna iulie. Congregația tuturor nobililor din Turda

Aflăm că românii se înmulțesc foarte tare printre noi, în paguba noastră. Orașele și satele vechi, frumoase și locuite de maghiari și sași, întru atât sunt pustiite de locuitori, prin înmulțirea românilor, că acum nu mai auzim de ele. Pentru motivul amintit mai sus hotărâm în comun, ca fiecare gospodar, sau vaduvă din oraș, este îndatorată să alunge în timp de 8 zile pe toți românii din case și de pe pământurile lor, iar dacă nu voiesc să plece, sa fie izgoniți. Dacă va fi un gospodar, ori vaduvă, atat de neajutorată, încât să nu-i poată izgoni cu forța, ofițerul orașului e obligat să le dea ajutor. Dacă se va afla un cetățean, sau vaduvă, care nu va îndeplini ordinul, până la 12 zile, să fie pedepsit irevocabil și ofițerul luând cu sine destule forțe, e dator să alunge pe românii îndărătnici și pe vitele lor, din cuprinsul orașului […] Nimeni dintre locuitorii din Turda-Nouă și Veche, să nu dea românului nici loc de casă, nici loc afară, să nu-i vândă și să nu-i dea loc de locuit aici […]”