NE-A ÎNVĂŢAT SĂ NE IUBIM NEAMUL, O VIAŢĂ ÎI VOM FI DATORI…, Foto: ZorileBucovinei.com
În ziua de 26 august a acestui an, Vasile Bizovi, neuitatul profesor de limba română, ne-a adunat la baştina sa, la Boian, să-i sărbătorim cea de-a 90-a aniversare în mijlocul fiinţelor apropiate, care îi ţin vie amintirea, îi continuă faptele. Ne-am adunat cu regrete în suflet pentru că a plecat prea devreme, dar şi cu bucuria de a-l fi cunoscut şi a-l fi avut de îndrumător în viaţă. N-a fost mare cercul nostru, celor înnemuriţi cu Vasile Bizovi nu doar prin legături de sânge, ci şi prin dragostea de carte, prin idealuri şi credinţa că suntem suflet şi trup din întregul României. Dar, cu toate că am fost mai puţini decât atunci când l-am comemorat la 15 ani de la trecerea în eternitate, sinceritatea şi emoţiile evocărilor au vibrat şi mai tulburător.
A rămas ca un stâlp al românismului
Iniţial, ne gândeam să „stăm la sfat” cu Vasile Bizovi de ziua sa, adică să improvizăm un moment omagial, în cadrul redacţiei noastre, unde regretatul dascăl aducea articole, venea cu sfaturi şi după sfaturi. Dar iniţiativa redactorului-şef al „Zorilor Bucovinei”, Nicolae Toma, s-a intercalat cu cea a primarului Boianului, Gheorghe Demenciuc, ambii convenind că Boianul e locul unde se cuvine să-l evocăm pe cel ce a purtat cu atâta demnitate numele de român, înălţându-i un monument măcar din cuvinte.Astfel, aniversarea lui Vasile Bizovi ne-a dat imbold şi fericitul prilej să ne întâlnim între noi boincenii. Alături de primarul Gheorghe Demenciuc şi redactorul Nicolae Toma, preşedinte al Societăţii Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi, societate din care Vasile Bizovi face parte post-mortem, s-au aflat colegii noştri, boinceanul Mihai Huţcal, Dumitru Covalciuc, Felicia Nichita-Toma. Despre ultimii doi putem spune că sunt adoptivii Boianului – scriitorul, istoricul Dumitru Covalciuc datorită faptului că şi-a asumat responsabilitatea pentru îngrijirea şi editarea monografiei scrise de neostenitul erudit, iar jurnalista Felicia Nichita Toma pentru că vine la „iubita baştină a soţului ei mai des decât în satu-i natal Voloca”.
Cititi intreg articolul pe ZorileBucovinei.com
În aprilie 1775, a urmat o convenție turco-austriacă în Constatinopole, prin care Bucovina este cedată…
Informație zilei, lansată de către postul de televiziune România TV, este combătută și contrazisă chiar…
Cu ceva timp în urmă am intrat în posesia unei cărți foarte interesante care redă…
S-a vorbit din păcate și se vorbește extrem de puțin despre un eveniment semnificativ din…
Atunci când se vorbește despre maghiarizarea forțată a românilor de pe teritoriul Transilvaniei, majoritatea au…
Leave a Comment