Bucovina

”CA EI NU MAI SUNT ÎN ZILELE NOASTRE!” Un triptic al jertfei supreme pentru perenitatea românilor

”CA EI NU MAI SUNT ÎN ZILELE NOASTRE!” Un triptic al jertfei supreme pentru perenitatea românilor

M-am convins nu o dată că intuiția, sensibilitatea artistică, acea neasemuită scânteie hărăzită de divinitate, le ajută oamenilor talentați mai mult decât orizontul cunoștințelor acumulate. Un exemplu viu al faptului cât de nepătrunse sunt enigmele actului de creație ne servește pictorul Mihai Alisavetei din Cernăuți, cu rădăcini în suburbia Roșa. Deși face parte din neamul românesc din Bucovina, împrejurările i-au fost ostile în drumul cunoașterii propriei identități.

Am mai scris despre anevoioasa sa cale spre izvoarele străbune, despre ancestrala chemare a sângelui, care numaidecât este auzită de oamenii cu simțul frumosului. Mihai Alisavetei doar de câțiva ani a început să se aprofundeze în istoria neamului său, însă a reușit să realizeze o impresionantă galerie a înaintașilor – adevărați apostoli ai românismului în Bucovina. Bucuria revelațiilor, însă, îi este umbrită de un surâs amar, însoțit de constatarea: ”Ca ei nu mai sunt în zilele noastre!”.

”CA EI NU MAI SUNT ÎN ZILELE NOASTRE!” Un triptic al jertfei supreme pentru perenitatea românilor

La împlinirea unui secol de la ocuparea Bucovinei, când austriecii celebrau cu fast actul nelegiuitei tranzacții, Mihai Eminescu scria:

”… la 1777 această răpire fără de seamăn s-a încheiat prin vărsarea sângelui lui Grigore Chica…”. Iar cu prilejul dezvelirii bustului lui Grigore Ghica la Iași, fiind redactor la „Curierul de Iassi”, poetul Mihai Eminescu, prezent la eveniment, a evocat figura domnitorului martir şi „mişelia diplomaţiei” care: ”După răpirea bucăţii de pământ unde zac oasele domnilor noştri de la Dragoş Voievod până la Petru Rareş, după ce ni se luase vatra strămoşească, începătura domniei şi neamului moldovenesc şi în care doarme cenuşa lui Alexandru cel Bun, legiuitorul şi părintele ţării, şi a lui Ştefan Vodă, pavăza creştinătăţii întregi, după ce am pierdut pământul nostru cel mai scump, se asasinează, prin influenţa morală a Austriei, domnul care au îndrăznit a protesta contra neruşinatei răpiri. Popor românesc, mari învăţături îţi dă ţie această întâmplare!”.

Cititi intreg articolul pe ZorileBucovinei.com

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

20 Iunie 1942 – O pagină dramatică din istoria Transilvaniei: uciderea lui Lungu Ioan, un bătrân român de 70 de ani din satul Vânători, Cluj

În anul 2020, istoricul român Vasile Lechințan publica un cutremurător studiu despre atrocitățile petrecute în…

5 ore ago

19 Iunie 1824 – Răscoala de la Şepreuş din județul Arad, răscoala țăranilor români împotriva opresiunii maghiare

Pe 19 iunie 1824, în satul Șepreuș (județul Arad, Transilvania), a izbucnit o răscoală țărănească…

o zi ago

18 Iunie 1942 – La Baia Mare ceferistul Bontoș Mihai a fost invitat de primarul orașului să-și maghiarizeze numele. A refuzat

Aceasta este o relatare istorică semnificativă despre rezistența identitară în fața maghiarizării forțate în perioada…

2 zile ago

Nu interziceți memoria Rezistenței anticomuniste! Apelul Fundației Ion Gavrilă Ogoranu către Avocatul Poporului, Curtea Constituțională și Președintele României

Domnule Președinte, Doamnă Avocat al Poporului, Domnilor judecătoriai CCR, Considerăm că vă revine o imensă responsabilitate deoarece,…

4 zile ago