In lipsa unei revendicari românesti, sudul Basarabiei are „pretendenti”: serviciile secrete ucrainene reclama reactivarea proiectului secesionist „Basarabia”

In lipsa unei revendicari românesti, sudul Basarabiei are „pretendenti”: serviciile secrete ucrainene reclama reactivarea proiectului secesionist „Basarabia”

Vasilii Griţak, seful SBU, serviciul de securitate al Ucrainei, spune ca serviciile secrete rusesti ar incerca sa reactiveze proiectul „Basarabia” pentru a destabiliza sudul Basarabiei si regiunea Odesa din Ucraina, potrivit deschide.md.

Seful serviciului de securitate al Ucrainei sustine ca ar fi primit informatii despre reactivarea serviciilor secrete rusesti cu privire la proiectul „Basarabia”. Vasilii Griţak afirma ca nu doar in regiunea Odesa se intentioneaza actiuni pentru destabilizare ci si in Republica Moldova, mai relateaza deschide.md.

In anul 2014, prin orasele din regiunea Odesa din Ucraina erau intalnite mesaje si inscriptii ostentative de tipul „Basarabia este Novorusia” (n.r. vezi foto, inscriptie in orasul Ismail), iar atmosfera din marile centre urbane ale regiunii era una destul de tensionata, dublata si de spectrul mobilizarii tinerilor pentru razboiul din estul Ucrainei. Steaguri ale asa zisei Novorusii erau prezente in regiune, iar inscriptiile si mesajele de acest gen se inmulteau de pe o zi pe alta.

In lipsa unei revendicari românesti, sudul Basarabiei are „pretendenti”: serviciile secrete ucrainene reclama reactivarea proiectului secesionist „Basarabia”

In anul 1991, nou infiintatul Parlament al României avea curajul de a NU recunoaste granitele Ucrainei, emitand chiar si o declaraţie oficială prin care solicita comunităţii internaţionale să nu recunoască graniţele Ucrainei, care sa cuprinda Bucovina de Nord, Ţinutul Herţa, precum şi judeţele din Sudul Basarabiei, considerate teritorii “anexate samavolnic” de fosta URSS, prin incalcarea legislatiei si tratatelor internationale existente la acel moment.

In  anul 1997 avem insa de a face in istoria moderna a României cu un act de tradare, prin semnarea tratatului cu Ucraina, un tratat prin care ucrainenii se trezeau cu un dar nesperat, un pretext de a tine in continuare sub administrare teritorii românestu care apartineau dupa toate normele dreptului international, statului român.

Cartea profesorului Tiberiu Tudor, „Istoria unei tradari nationale – Tratatul cu Ucraina”, dezvaluie gravele erori savarsite de factorii decizionali ai tarii in desfasurarea negocierilor si in redactarea Tratatului, precum si de parlamentarii chemati sa-l ratifice.

Totusi daca stam sa ne gandim ca Ucraina a incalcat in repetate randuri insa acel tratat dupa anul 1997, tratatul României cu Ucraina poate fi practic denuntat oricand, mai ales ca partea ucraineana nu si-a tinut mare parte din promisiunile facute la semnarea sa.