Categories: Agricultura

Grâul roșu de Botoșani, o legendă a agriculturii românești, foarte apreciat în Anglia și Germania

Grâul roșu de Botoșani, o legendă a agriculturii românești, foarte apreciat în Anglia și Germania

Vârful de lance al latifundiilor botoșănene interbelice din România îl reprezentau lanurile de grâu roșu de Botoșani, o cultură din păcate dispărută din agricultura românească modernă, prezentă în acest moment doar în băncile de gene naționale. Însă acest lucru s-ar putea schimba potrivit omului de afaceri botoșănean Gelu Tofan, care a afirmat de curând că în cadrul unui parteneriat cu o facultate din Iași am putea asista la reintroducerea grâului roșu de Botoșani în agricultura românească.

În cadrul unui proiect finanțat parțial și cu fonduri europene, omul de afaceri Gelu Tofan a pus la punct în județul Botoșani o moară ultramodernă, cu sisteme automatizate și un laborator performant de analiză al materiei prime dar și al făinii produse în moara respectivă, o investiție care se ridică potrivit domnului Gelu Tofan la aproximativ 36 de milioane de lei.

Calitatea excepțională a grâului roșu de Botoșani a intrat de mult în conștiința bătrânilor din zonă care au apucat anii de glorie ai agriculturii de performanță din acestă zonă. Un aspect inedit este și faptul că grâul roșu de Botoșani încă mai este listat la bursa din Londra.

Grâul roșu de Botoșani, o legendă a agriculturii românești, foarte apreciat în Anglia și Germania

În urmă cu mai bine de un secol, din această zonă a țării se exportau imense cantități de grâu și orzoaică care aveau ca destinație Marea Britanie și Germania. Astfel avea să fie cunoscut grâul roșu de Botoșani ca o marfă aflată la mare căutare, produsele de panificație realizate din respectivele cereale fiind renumite pentru cantitatea neobișnuită de gluten și de savoarea deosebită a făinii obținută din acest soi de grâu.

De remarcat este faptul că o productivitate deosebită pentru grâul roșu de Botoșani era realizată folosind până în perioada interbelică ca îngrășământ doar gunoiul de grajd. După venirea la putere în România a comuniștilor și încheierea procesului de colectivizare, când s-a încercat creșterea productivității prin folosirea de îngrășăminte chimice și pesticide, rezultatele au fost unele dezastruoase.

Fandel Mihai

Fandel Mihai

C.E.O. la glasul.info, Redactor șef la Glasul.info Director General la MAGAZIN CRITIC Președinte la Uniunea Jurnaliștilor Independenți din România Consultant Media la Comunitatea Identitară Iași Contact: fandelmihai@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

4 Mai 1775 – A avut loc o convenție turco-austriacă în Constatinopole, prin care Bucovina este cedată de Poarta Otomană monarhiei habsburgice

În aprilie 1775, a urmat o convenție turco-austriacă în Constatinopole, prin care Bucovina este cedată…

4 zile ago

MAE dezminte “lista neagră” a Administrației americane referitoare la sancțiuni impuse găștii uzurpatoare

Informație zilei, lansată de către postul de televiziune România TV, este combătută și contrazisă chiar…

5 zile ago

Invitație la lectură: Secția Amazoanelor – File din istoria spionajului horthyst pe teritoriul României

Cu ceva timp în urmă am intrat în posesia unei cărți foarte interesante care redă…

6 zile ago

Melancolie

Eram și noi ca stele aprinse în boltă Clipesc fermecător și se salută Am dat…

o săptămână ago

26 Aprilie 1917 –  Memoriul de la Darnița (Kiev, Ucraina) a românilor transilvăneni prizonieri afirmă dreptul popoarelor la autodeterminare

S-a vorbit din păcate și se vorbește extrem de puțin despre un eveniment semnificativ din…

2 săptămâni ago

25 Aprilie 1954 – O situaţie aproape incredibilă, numele unor români decedați maghiarizate pe adeverințele de înhumare

Atunci când se vorbește despre maghiarizarea forțată a românilor de pe teritoriul Transilvaniei, majoritatea au…

2 săptămâni ago