Români prezenți pentru prima dată la parada etniilor cu ocazia Zilei orașului Ismail

La manifestările dedicate zilei orașului Ismail s-a înregistrat o premieră: pentru prima dată au participat la “Parada etniilor” și reprezentanții Asociației românilor din Ismail “Gavriil Musicescu” și cei ai Centrului de Informare al Romaniei din Ismail.

Dacă anul trecut, în 2017, autoritățile locale au hotărât ca manifestările dedicate zilei orașului Ismail să se desfășoare în zilele de 23 și 24 septembrie, în acest an această sărbătoare a fost programată pentru a avea loc în zilele de 29 și 30 septembrie.

“Reprezentanții etnicilor români de Ziua orașului Ismail, 29 septembrie 2018.
Cu sentimentul de mândrie naţională de a fi etnic român, de a îmbrăca haină naţională și de a purta tricolorul strămoşesc, activiștii Asociației românilor din Ismail “Gavriil Musicescu” și Centrului de Informare al Romaniei din Ismail, au participat pentru prima dată la Parada etniilor în cadrul manifestărilor dedicate Zilei orașului Ismail.
La mulți ani, Ismail!
La mulți ani, etnici români din regiunea Odesa, Ucraina!”, se arată într-un comunicat de pe pagina de facebook a Centrului de Informare al României din Ismail

Români prezenți pentru prima dată la parada etniilor cu ocazia Zilei orașului Ismail, Foto: Facebook / Centrul de Informare al Romaniei din Ismail

Declinul permanent al populației românești din Ismail

Dacă la 1813 se constata în cetatea Ismail o componență etnică în care românii (n.r. moldovenii) reprezentau un procent de 37,8% din populația totală, iar la recensământul din anul 1930 se constata că din cei 24.998 locuitori ai orașului 5.003 erau români (20.01%), la recensământul din anul 2001 românii mai reprezentau abia puțin peste 4% din populația orașului Ismail.

Orașul Ismail în timpul României Mari - Catedrala orașului cu monumentul Regelui Ferdinand I, anii 1930 — Orașul Ismail în timpul României Mari – Catedrala orașului cu monumentul Regelui Ferdinand I, anii 1930

Declinul populației românești din Ismail a început să fie vizibil încă de la recensământul din toamna anului 1941, când s-a constatat că din populația totală a orașului mai făceau parte doar 2.727 români (15.52%), în scădere mare față de recensământul din anul 1930.

Cel de-al doilea război mondial, prin numărul său mare de victime atât din rândul militarilor cât și al civililor, a diminuat și mai mult numărul românilor din această localitate, pentru ca apoi cedarea teritoriilor românești către Uniunea Sovietică să provoace un adevărat exod al românilor, fie prin refugierea românilor în România, fie prin deportările care au urmat după instalarea sovieticilor pe aceste teritorii.

Nota noastră: Tocmai de aceea ne bucură până și cea mai mică acțiune sau manifestare de afirmare a identității naționale a românilor din această zonă, pentru că populația românească a avut acolo parte de o istorie zbuciumată, și este o minune că încă nu și-au pierdut limba și datinile străbune. Lipsiți de sprijin, abandonați la mila străinilor care caută să-i deznaționalizeze, românii de aici încă se încăpățânează să reziste, să-și păstreze limba, portul, tradițiile…