FAO: “Agricultura este foarte vulnerabilă la fenomene meteorologice extreme și dezastre naturale”

Agricultura este foarte vulnerabilă la fenomene meteorologice extreme și dezastre naturale. Conform unui studiu recent al FAO, în țările în curs de dezvoltare, sectorul agricol suferă în proporție de 26% din prejudiciile economice totale și pierderile cauzate de dezastrele climatice.Printre categoriile cele mai vulnerabile ale populației se numără fermierii mici care asigură peste 70% din nevoile alimentare ale lumii, urmate de întreprinderile agricole mici și mijlocii. 

Cu toate acestea, nu este întotdeauna ușor de înțeles amploarea impactului dezastrelor asupra agriculturii și mijloacelor de subzistență din mediul rural. FAO încearcă să remedieze această situație printr-o nouă metodologie standardizată pentru evaluarea daunelor și a pierderilor.

Scopul acestei metodologii este de a identifica lacunele din informațiile privind impactul catastrofelor naturale asupra agriculturii. Este destul de cuprinzător pentru a se aplica dezastrelor naturale în diferite țări și regiuni și suficient de precis pentru a lua în considerare toate subsectoarele agriculturii (culturi, zootehnie, acvacultură, piscicultură și silvicultură).

FAO a elaborat această metodologie, la cererea mai multor state, ca parte a Cadrului de la Sendai pentru  ReducereaRiscurilor de Dezastre și a mecanismului de monitorizare a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Metodologia va fi utilizată pentru colectarea datelor și urmărirea progreselor pentru atingerea obiectivelor globale și va oferi un instrument util pentru colectarea și interpretarea informațiilor disponibile, care vor spori gradul de conștientizare în elaborarea politicilor și luării deciziilor legate de riscuri.

Pentru a asigura monitorizarea eficientă, fiabilă și standardizată a daunelor și pierderilor legate de dezastre la nivel global în agricultură, FAO colaborează cu guvernele din întreaga lume – din America Latină și din Caraibe către Africa de Est și Asia de Sud – pentru a adopta și implementa această metodologie.

Atelierul, care s-a finalizat ieri la Kiev, este primul dintre aceste evenimente din Europa de Est și din Caucaz.Atelierul a reunit peste 30 de experți și factori de decizie din Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina, care au discutat despre sistemele naționale de colectare și evaluare a datelor privind daunele și pierderile cauzate de dezastrele naturale.

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

Interviu cu Nicolae Patraşcan, manager de proiect într-o corporaţie

Radu Buţu: Spui despre tine că eşti un moldovean, născut şi crescut în Braşov, dar…

o zi ago

În România românii cer în stradă dreptul la învățământ în Colegiul Național „Mihai Viteazul” din Sfântu-Gheorghe

În România lucrurile au scăpat total de sub control. Românii nu mai sunt cei care …

o săptămână ago

17 Mai 1876 – Hristo Botev și cetnicii lui pleacă din București spre Giurgiu pentru a reîncepe răscoala înăbușită între timp de turci

Hristo Botev ( Христо Ботев) a fost un poet și revoluționar bulgar. Începând cu anul…

2 săptămâni ago

17 Mai 1653 – Are loc Bătălia de la Finta, între armata moldoveană condusă de Vasile Lupu şi cea munteană, condusă de Matei Basarab

La 17 mai 1653 are loc Bătălia de la Finta, între armata moldoveană condusă de…

2 săptămâni ago

17 Mai 1882 – Ceremonia predării steagului lui Tudor Vladimirescu păstrat cu sfințenie de căpitanul artileriei lui Tudor

La 17 mai 1882 (n.r. pe stil vechi) a avut loc ceremonia de predare a…

2 săptămâni ago

Veneția

Voi dezveli un tablou cu stimă de sine Cântecul și arta să-i faci prieteni cu…

2 săptămâni ago