FAO: “Agricultura este foarte vulnerabilă la fenomene meteorologice extreme și dezastre naturale”

Agricultura este foarte vulnerabilă la fenomene meteorologice extreme și dezastre naturale. Conform unui studiu recent al FAO, în țările în curs de dezvoltare, sectorul agricol suferă în proporție de 26% din prejudiciile economice totale și pierderile cauzate de dezastrele climatice.Printre categoriile cele mai vulnerabile ale populației se numără fermierii mici care asigură peste 70% din nevoile alimentare ale lumii, urmate de întreprinderile agricole mici și mijlocii. 

Cu toate acestea, nu este întotdeauna ușor de înțeles amploarea impactului dezastrelor asupra agriculturii și mijloacelor de subzistență din mediul rural. FAO încearcă să remedieze această situație printr-o nouă metodologie standardizată pentru evaluarea daunelor și a pierderilor.

Scopul acestei metodologii este de a identifica lacunele din informațiile privind impactul catastrofelor naturale asupra agriculturii. Este destul de cuprinzător pentru a se aplica dezastrelor naturale în diferite țări și regiuni și suficient de precis pentru a lua în considerare toate subsectoarele agriculturii (culturi, zootehnie, acvacultură, piscicultură și silvicultură).

FAO a elaborat această metodologie, la cererea mai multor state, ca parte a Cadrului de la Sendai pentru  ReducereaRiscurilor de Dezastre și a mecanismului de monitorizare a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Metodologia va fi utilizată pentru colectarea datelor și urmărirea progreselor pentru atingerea obiectivelor globale și va oferi un instrument util pentru colectarea și interpretarea informațiilor disponibile, care vor spori gradul de conștientizare în elaborarea politicilor și luării deciziilor legate de riscuri.

Pentru a asigura monitorizarea eficientă, fiabilă și standardizată a daunelor și pierderilor legate de dezastre la nivel global în agricultură, FAO colaborează cu guvernele din întreaga lume – din America Latină și din Caraibe către Africa de Est și Asia de Sud – pentru a adopta și implementa această metodologie.

Atelierul, care s-a finalizat ieri la Kiev, este primul dintre aceste evenimente din Europa de Est și din Caucaz.Atelierul a reunit peste 30 de experți și factori de decizie din Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina, care au discutat despre sistemele naționale de colectare și evaluare a datelor privind daunele și pierderile cauzate de dezastrele naturale.

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

20 Iunie 1942 – O pagină dramatică din istoria Transilvaniei: uciderea lui Lungu Ioan, un bătrân român de 70 de ani din satul Vânători, Cluj

În anul 2020, istoricul român Vasile Lechințan publica un cutremurător studiu despre atrocitățile petrecute în…

11 ore ago

19 Iunie 1824 – Răscoala de la Şepreuş din județul Arad, răscoala țăranilor români împotriva opresiunii maghiare

Pe 19 iunie 1824, în satul Șepreuș (județul Arad, Transilvania), a izbucnit o răscoală țărănească…

o zi ago

18 Iunie 1942 – La Baia Mare ceferistul Bontoș Mihai a fost invitat de primarul orașului să-și maghiarizeze numele. A refuzat

Aceasta este o relatare istorică semnificativă despre rezistența identitară în fața maghiarizării forțate în perioada…

3 zile ago

Nu interziceți memoria Rezistenței anticomuniste! Apelul Fundației Ion Gavrilă Ogoranu către Avocatul Poporului, Curtea Constituțională și Președintele României

Domnule Președinte, Doamnă Avocat al Poporului, Domnilor judecătoriai CCR, Considerăm că vă revine o imensă responsabilitate deoarece,…

4 zile ago