La 22 Februarie 1821, Alexandru Ipsilanti, conducătorul Eteriei, a trecut Prutul, intrând în Moldova, unde a încercat să-și găsească noi adepți pentru mișcarea sa

Din cauza faptului că reprezentanții stăpânirii otomane aflaseră de existența și activitatea Eteriei, Alexandru Ipsilanti a grăbit izbucnirea revoltei în Principatele Române și a participat personal la ea.

Începutul revoluției din Principatele Române a avut avantajul suplimentar că acestea, fiind autonome sub suzeranitatea comună a Rusiei și a Imperiului Otoman, nu aveau garnizoane otomane, în timp ce la rândul lor, liderii locali aveau dreptul să mențină micile cortegii armate pentru propria lor protecție.

Din punct de vedere legal, otomanii nu își puteau muta forțele în Țara Românească sau Moldova fără permisiunea Rusiei și, dacă otomanii își trimiteau forțele în mod unilateral, Rusia ar putea intra în război.

Domnitorul Moldovei, Mihail Suțu, era un grec fanariot care era în secret membru al Eteriei, dar, în același timp, Suțu era un oportunist care își acoperea riscurile calculate prin informarea secretă a Portii Otomane cu privire la invazia planificată.

Prin urmare, la 22 februarie 1821 (stil vechi) sau 25 martie (stil nou), însoțit de mai mulți ofițeri greci aflați în serviciul Imperiului Rus, Ipsilantia a traversat râul Prut la Sculeni în Principate. Două zile mai târziu, la Iași a emis o proclamație, anunțând că are „sprijinul unei mari puteri” (n.r. adică Rusia).

„În noaptea de 22 februarie 1821, Alexandru Ipsilanti, însoţit de doi fraţi trece Prutul pe la vama Sculeni şi înconjurat de vreo 200 de arnăuţi sosea la Iaşi.” (Documente privind istoria României. Răscoala din 1821. vol IV, nr 67).

Mișcarea pentru eliberarea Greciei de sub jugul otoman, Eteria, a început la Iași

„Revoluţia pentru eliberarea pământului Greciei, îşi are începutul în Iaşi. Aşa susţinea şi contemporanul ei, Costache Negruzzi, în vestita sa scrisoare a VII-a (Calipso) publicată prin 1857 şi dau mărturie două plăci de marmură, bătute în pereţii Sălii Gotice din ograda Trei Ierarhilor, scrie curierul-iasi.ro

“Aici la Mănăstirea Trei Ierarhi, la 27 februarie 1821 în prezenţa eteriştilor şi a simpatizanţilor greci şi români, Veniamin Costache, Mitropolit al Moldovei şi Sucevei, a sfinţit drapelul Eteriei şi a binecuvîntat pe şeful acesteia, prinţul Alexandru Ipsilanti, dînd prin aceasta semnalul luptelor pentru cauza sfântă a Libertăţii Greciei în cadrul mişcărilor de eliberare a popoarelor din Balcani”.”

Citește și: La 30 martie 1821 a avut loc intalnirea dintre Tudor Vladimirescu si Alexandru Ipsilanti