https://glasul.info/wp-content/uploads/2022/02/Chisinau-Gimnazul-Nr.-1-de-.jpg
Potrivit documentelor oficiale din gubernia țaristă Basarabia (în rusă Бессарабская губерния, din 1818 până în 1873 a purtat denumirea de regiune/„oblast”, în rusă Бессарабская область), începând cu 1828-1830 s-a început intensificarea rusificării pe teritoriul Basarabiei.
“Conform autorităților imperiale, din 1828 actele oficiale au început să fie publicate numai în limba rusă, iar pe la 1835, s-a acordat un termen de 7 ani în care instituțiile statului mai puteau accepta acte redactate în limba română.”
Limba română a mai fost acceptată ca limbă de predare în învăţământul public până în 1842, din acest moment statutul ei devenind unul de obiect secundar. Astfel, la seminarul din Chişinău limba română s-a regăsit printre materiile obligatorii de studiu (10 ore pe săptămână) până în 1863, când catedra respectivă a fost desfiinţată.
La Liceul nr. 1 din Chişinău, elevii aveau posibilitatea să aleagă studiul uneia dintre următoarele limbi: română, germană şi greacă până pe 9 februarie 1866, când autorităţile imperiale au interzis studierea limbii române, oferind următoarea explicaţie:
„elevii cunosc această limbă în modul practic, iar învăţarea ei urmăreşte alte scopuri”.
Împăratul Alexandru al II-lea al Rusiei acceptă propunerea Consiliului de Stat de a interzice predarea limbii române în cadrul Liceului de băieţi din Chişinău, Basarabia ţaristă.
“la propunerea din 9 februarie 1866 a ministrului învățământului, directorului gimnaziului din Chișinău i s-a ordonat, la 28 februarie 1866, sistarea imediată a predării limbii moldovenești în acea instituție. Astfel a început strâmtorarea, apoi excluderea limbii române din toate tipurile de şcoli din Basarabia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Hotărârea amintită a Consiliului de Stat al Imperiului Rus a invocat drept pretext pentru anularea predării limbii române la gimnaziul din Chișinău o serie de
CONSTITUIREA STATULUI ROMÂN MODERN
considerente de ordin juridic, financiar, de pregătire a cadrelor. Între altele se menționează că „în conformitate cu noul statut gimnazial, publicat nu demult, în gimnaziile noastre în general nu se cuvin a fi învățători speciali pentru predarea unor dialecte locale speciale. De aceea, a stabili o excepție pentru unii doritori de a studia limba moldovenească la Gimnaziul din Chișinău, și încă pe banii din visteria statului, nu pare a fi un lucru întemeiat…”
ȘI SCHIMBAREA PARADIGMEI POLITICII NAȚIONALE
A IMPERIULUI RUS ÎN BASARABIA / Conf. univ. dr. Gheorghe NEGRU,
Institutul de Istorie al ASM
Prin 1871, țarul a emis un ucaz – „Asupra suspendării studierii limbii române în școlile din Basarabia” motivîndu-se prin faptul că „în Imperiul Rus nu se studiază limbile locale”.
În aprilie 1775, a urmat o convenție turco-austriacă în Constatinopole, prin care Bucovina este cedată…
Informație zilei, lansată de către postul de televiziune România TV, este combătută și contrazisă chiar…
Cu ceva timp în urmă am intrat în posesia unei cărți foarte interesante care redă…
S-a vorbit din păcate și se vorbește extrem de puțin despre un eveniment semnificativ din…
Atunci când se vorbește despre maghiarizarea forțată a românilor de pe teritoriul Transilvaniei, majoritatea au…
Leave a Comment