Poemul dramatic “Carmen saeculare”, scris de poeții St. O. Iosif si D. Anghel, și transpus într-o piesă de teatru la Sângeorz de către actorul român Zaharia Bârsan și trupa sa, reprezintă motivul pentru care oficialitățile maghiare se simt ofensate și arestează și amendează întreaga trupă de teatru pentru reprezentația susținută.
Deși Zaharia Bârsan avea cetățenie ungară, fiind născut la Brașov, s-a interpretat că prin rolurile interpretate și replicile rostite pe scenă, actorii lezau “statul maghiar” și națiunea maghiară. Astfel, solgăbirăul (n.r. un fel de prefect al) zonei, funcție administrativă din timpul regimului dualist austro-ungar, decide arestarea, amendarea și expulzarea membrilor trupei, deși Zaharia Bârsan era încă cetățean maghiar.
Așa sună un fragment din poemul dramatic Carmen saeculare, scris poeții St. O. Iosif si D. Anghel, și transpus într-o piesă de teatru la Sângeorz de către actorul român Zaharia Bârsan și trupa sa:
"Veniți din cetățuia Carpaților bătrâni, O! juzi cu barba albă și cu toiege-n mîni, Veniți păstori acasă cu turmele de oi; Ca slovele mărunte ce-s scrise pe-un izvod Coboară-te la vale, împrăștiat norod, Că-ncepe să surîdă străvechiul tău noroc… Veniți, furnici grăbite, din nou la furnicare, Coboară, Basaraba! și cheamă la un loc Ostroavele răzlețe pierdute ca-ntr-o mare! (BASARABA cu întreg alaiul coboară și se grupează, în vreme ce din partea dimpotrivă se zărește coborînd BOGDAN, cu casa lui.) Ca un zglobiu șivoi, împrăștiat și gureș, Treci munții și coboară din vechiul Maramureș, Cu casa ta întreagă, o Bogdan-Voievod! Coboară-n zvon de bucium cu cetele de-arcași, Cu fete, cu feciori, Cu-ntregul tău norod, Coboară și-napoi Nu te uita ce lași, Căci mult mai mîndră-i țara în care te cobori! (Apar MIRCEA CEL MARE și ALEXANDRU CEL BUN.)" (fragment din poemul dramatic Carmen saeculare)

Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA), din care făcea parte și actorul Zaharia Bârsan, a militat prin toate forțele sale pentru menținerea trează a conștiinței naționale a românilor din Transilvania. De multe ori cu prețul arestărilor, amenzilor sau chiar a asasinatelor politice întreprinse de către “statul maghiar”….
- Mihai Viteazu trece de la 13 iulie 1601 prin Satu Mare cu 8000 de mercenari aflaţi sub comanda sa, după care îşi stabileşte tabăra pentru popas pe câmpia Moftinu Mic - 13 iulie 2025
- 12 iulie 1907 – Jandarmii unguri sfârtecă rochia domnișoarei Sofia Cercel pentru că avea în cusătură cele trei culori românești - 12 iulie 2025
- 11 iulie 1848 – Lajos Kossuth cere recrutarea de soldați pentru armata ungară, inclusiv din Transilvania, ceea ce provoacă rezistență la recrutare din partea românilor - 11 iulie 2025